72 matches
-
de fapt, numai o fază a istoriei recente pe cale de a se încheia. De la vestitul Ernest Gellner (Națiuni și naționalism), pe care dl. Boia - de ce? - nu-l citează, știm că nașterea națiunilor este concomitentă cu momentul apariției - in nuce - a industrialismului și că în etapele preindustriale nu se poate vorbi de națiune. Dl. Lucian Boia adaugă ideea că "națiunea este un concept cu încărcătură simbolică" și că, în fapt, "cariera ei începe atunci cînd vechile cercuri de sociabilitate nu mai fac
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
bază de egalitate, ci ca o hegemonie a Nordului asupra Sudului, în cadrul raportului teritorial oraș-sat, mai exact 8. Pentru a demonstra existența dualismului Nord-Sud, teoreticianul sard a introdus conceptul de hegemonie. "Hegemonia Nordului ar fi fost "normală" și benefică dacă industrialismul ar fi avut capacitatea de a-și dezvolta, într-un ritm accelerat, granițele, incorporând noi zone economice și asimilându-le. În acest caz, hegemonia Nordului ar fi însemnat expresia luptei dintre nou și vechi între progres și înapoiere, între cel
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
un breve saggio. Tuttavia, la ricostruzione delle tappe principali di questo percorso a tre, potrebbe illuminare alcuni aspetti interessanti di questo sodalizio intellettuale. Gramsci e Sraffa: 1920-1924 Piero Sraffa conosce Gramsci nel 1919 în una Torino divenuta îl centro dell'industrialismo italiano ed anche, conseguentemente, del movimento operaio nazionale. Molto attivo nel movimento studentesco socialistă promosso da Gramsci, Sraffa collabora anche con la redazione dell'Ordine Nuovo, di cui diventa, sin dal 1921, corrispondente dall'Inghilterra în concomitanza con îl suo
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
capitalismului, permițând dezvoltarea sa într-o altă perspectivă decât cea cunoscută până atunci. Acest lucru a început să se întâmple prin anii 1980. Odată cu lucrările lui Alain Touraine și Daniel Bell se va face tot mai clar distincția între preindustrialism, industrialism și postindustrialism (sau informatizare). Noile structuri sociale se vor contura plecând de la distincția dintre modelele de producție (capitalism) și modurile de dezvoltare (industrialism, informatizare). În mod istoric s-a observat că societățile sunt organizate în jurul proceselor umane care relaționează producția
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354840_a_356169]
-
Odată cu lucrările lui Alain Touraine și Daniel Bell se va face tot mai clar distincția între preindustrialism, industrialism și postindustrialism (sau informatizare). Noile structuri sociale se vor contura plecând de la distincția dintre modelele de producție (capitalism) și modurile de dezvoltare (industrialism, informatizare). În mod istoric s-a observat că societățile sunt organizate în jurul proceselor umane care relaționează producția, experiența și puterea. Producția presupune crearea unor produse, prelucrarea și transformarea unor obiecte în scopul profitului și a consumului. Experiența însumează totalitatea trăirilor
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354840_a_356169]
-
capitalismului, permițând dezvoltarea sa într-o altă perspectivă decât cea cunoscută până atunci. Acest lucru a început să se întâmple prin anii 1980. Odată cu lucrările lui Alain Touraine și Daniel Bell se va face tot mai clar distincția între preindustrialism, industrialism și postindustrialism (sau informatizare). Noile structuri sociale se vor contura plecând de la distincția dintre modelele de producție (capitalism) și modurile de dezvoltare (industrialism, informatizare). În mod istoric s-a observat că societățile sunt organizate în jurul proceselor umane care relaționează producția
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379789_a_381118]
-
Odată cu lucrările lui Alain Touraine și Daniel Bell se va face tot mai clar distincția între preindustrialism, industrialism și postindustrialism (sau informatizare). Noile structuri sociale se vor contura plecând de la distincția dintre modelele de producție (capitalism) și modurile de dezvoltare (industrialism, informatizare). În mod istoric s-a observat că societățile sunt organizate în jurul proceselor umane care relaționează producția, experiența și puterea. Producția presupune crearea unor produse, prelucrarea și transformarea unor obiecte în scopul profitului și a consumului. Experiența însumează totalitatea trăirilor
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379789_a_381118]
-
trecea în revistă caracteristicile definitorii ale modernității, așa cum apar ele în analizele sociologilor români și străini: * raționalizarea societății prin capitalism, știință, industrie (Weber, Marx, Comte, Sombart, Zeletin, Manoilescu, Madgearu, Lovinescu); * raționalizarea societății prin democrație și egalitatea șanselor (Alexis de Tocqueville); * industrialism, capital, stat național, desprinderea de practici arhaice (Cătălin Zamfir, Lazăr Vlăsceanu, Ilie Bădescu); * cultul pentru nou, original, progres științific și tehnologie (Giani Vatimo) (Larionescu, 1998). În abordările românești actuale ale modernității, sunt diferențiate câteva sensuri ale acesteia (Sandu, 1999a: 23-24
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
așa cum se întâmplă în societățile tradiționale. Succint, modernitatea presupune o serie de schimbări în câteva domenii distincte ale vieții sociale care pot fi urmărite în tabelul de mai jos. Andrei Roth sintetizează într-o altă modalitate caracteristicile principale ale modernității: industrialism, generalizarea economiei de piață, capitaliste, constituirea unei structuri sociale macrogrupale mai complexe, democrația politică și constituirea și generalizarea mentalității și spiritualității moderne (Roth, 2002: 20). Cu referire la modernitate, trebuie analizat și conceptul de reflexivitate, introdus de Giddens, pentru că prin
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și producători. Deci, ar exista o elită statornică, parazitară și una nerecunoscută ca atare, dar, revendicând totuși mai multe drepturi la excelență. Primul care a văzut astfel lucrurile a fost Claude-Henri de Saint-Simon (1760-1825), precursor al sociologiei și teoretician al industrialismului, a cărui operă a fost analizată în detaliu de către Émile Durkheim în Le Socialisme și căruia Pierre-Jean Simon (1991, pp. 191-206) i-a consacrat câteva pagini inspirate. Pentru Saint-Simon, ceea ce subzistă din elitele conducătoare ale Vechiului Regim la începutul secolului
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
clasei superioare” (Mills, în Veblen, 1953, p. XVI). De altfel, acest fapt l-a incitat pe Mills să acorde o anumită importanță sentimentului de conivență dintre diferitele sectoare ale elitei, contribuind astfel la statuarea unei singure „elite a puterii”. De la industrialism la ideologia tehnocratică Teoria „clasei timpului liber” completează concepțiile lui Saint-Simon despre elitele trândave sau neproductive. Un alt curent de gândire ce s-ar putea reclama din teoriile sale este „industrialismul”, ce corespunde unuia dintre aspectele majore ale doctrinelor saintsimoniene
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
astfel la statuarea unei singure „elite a puterii”. De la industrialism la ideologia tehnocratică Teoria „clasei timpului liber” completează concepțiile lui Saint-Simon despre elitele trândave sau neproductive. Un alt curent de gândire ce s-ar putea reclama din teoriile sale este „industrialismul”, ce corespunde unuia dintre aspectele majore ale doctrinelor saintsimoniene - cealaltă fiind socialismul - și care a furnizat o bază intelectuală adepților ideologiei tehnocratice. În această perspectivă, care se prelungește până la Comte și Cournot, politica este menită să se transforme într-o
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
contradicțiile inerente capitalismului, sau de dezv)luirea secretelor naturii, de transformarea științei în tehnologie, si de organizarea forțelor tehnologice la scal) național)? Este imperialismul stadiul cel mai înalt al capitalismului, sau capitalismul și imperialismul sunt cele mai avansate stadii ale industrialismului? Pentru orice teorie care aspir) s) ofere o explicație coerent) imperialismului, r)spunsurile la aceste întreb)ri sunt stringențe*. Unii vor r)spunde, spunând c) izbucnirea activit)ții imperialiste la sfârșitul secolului al XIX-lea poate fi explicat) doar prin
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
la al doilea. El spune că dacă e adevărat că revoluția industrială din apusul Europei, în particular din Anglia, a modificat hotărâtor familia, nu e mai puțin adevărat că o anumită formă de familie existentă în Europa preindustrială a facilitat industrialismul și eficiența economică. Spre deosebire de China, India, Japonia și țările arabe, mii de ani, în Europa, sistemul familial nu a fost bazat pe grupuri corporate și pe modelul de descendență uniliniar. Nici tipurile de aranjament marital nu erau atât de severe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sistemului la scară globală: a) „originile și condițiile timpurii ale sistemului mondial, încă numai un sistem mondial european” (pragurile acestei epoci sunt 1450-1640); b) „consolidarea sistemului” (1640-1815); c) „conversiunea economiei mondiale într-o întreprindere globală posibilă prin transformarea tehnologică a industrialismului modern” (1815-1917); d) consolidarea acestei economii mondiale capitaliste din 1917 până astăzi (cu tensiunile „revoluționare” pe care această consolidare le-a provocat). Analiza începe cu examinarea „marii crize” pe care Wallerstein o asimilează „preludiului medieval”. El examinează principiile componente ale
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ale acestui model industrial-tehnocratic (to soften or humanize the harsher aspects of this industrial-technocratic model). Într-un final, se va putea vedea ce conținut trebuie sădit pentru creșterea unui nou model educațional, un model capabil să înflorească nu numai sub industrialism, ci și sub postindustrialism, un model care să abordeze formarea umană nu în termeni mecanici, ci în termeni biologici, ai organismului viu, ai individului ce trăiește 172. Schimbarea de optică din 1993 a însemnat pentru Doll o abordare directă a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
considerat tradițional, ci chiar asimilarea culturală a tradiției. Iluminismul și întreg proiectul social și cultural pe care acesta l-a conturat în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea au inițiat modernitatea, iar ceea ce s-a produs în economie (industrialismul), în organizarea socială (birocrația raționalizării), în politică (statul național, partidele politice etc.) sau în cultură (individualizarea și identitatea cetățenească), de fapt în toate sectoarele societății, au consacrat în secolele al XIX-lea și XX acea modernitate al cărei țel central
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pot fi identificate indicii clare ale statului extins, corporatist și raționalizat printr-o birocrație atotcuprinzătoare, ale ideologiei seculare și etatiste, ale sistemului fordist de organizare a producției și a consumului, ale omogenității culturale centrate pe cultul tehnologiei și pe cultura industrialismului, toate acestea nefiind altceva decât opțiuni ale primei modernități. Ele au fost însă saturate de distorsiuni și excrescențe, de exagerări și abateri proiectate într-o idealitate de tip utopic, care, de altfel, au dus la excluderea regimului comunist de pe scena
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
spus, începuturile modernității se identifică de fapt cu prima tranziție care i-a fost specifică: de la ideile, formele, procesele și structurile tradiționale ale economiei, societății, culturii și politicii feudale la cele care vor consacra ulterior în forță societățile moderne prin industrialism economic, secularism cultural, raționalism cognitiv, birocratism organizatoric, individualism, valori materialiste, naționalism identitar sau globalism inter-național. Numai că modernitatea nu s-a oprit aici. Parcă pentru a nu-și trăda opțiunile inițiale, pe care până și originile lingvistice ale termenului modern
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
convergente. Către sfârșitul secolului XX, intrăm într-un nou stadiu, cel al modernității reflexive. Așa cum în primul stadiu modernitatea s-a detașat printr-un nou proiect, cel iluminist, de cunoașterea și tradițiile feudale, pentru a descătușa forțele de modernizare ale industrialismului și raționalismului organizator din perioada modernității în curs de consacrare, tot astfel, modernizarea recentă reconfigurează și lasă în urmă societatea industrială a secolelor al XIX-lea și XX, pentru a face loc unei noi modernități, pe care unii o numesc
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fie pur și simplu pentru a contesta legitimitatea termenului însuși de societate. Societatea și economia industrială Știința secolului al XVIII-lea este asociată și cu declanșarea „revoluției industriale”, care, mai ales în secolul al XIX-lea și după, va consacra industrialismul modernității și, odată cu extinderea comerțului, societatea comercială și a consumului. Expansiunea societății industriale și comerciale se realizează însă în mod profund diferențiat de la o țară la alta. Modernitatea induce un nou tip de creștere economică, bazată pe industrie, dar și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
asimetrice, pentru a da predominanță societății, totalității sau „conștiinței colective” (sociale). Societatea indusă de și derivată din proiectul iluminist este o societate holistă. Societatea, la rândul său, a fost analizată cu referire la anumite instituții sau seturi instituționale: industria și industrialismul, birocrația și raționalitatea administrativă a statului național, relațiile de proprietate, distribuție și consum din societatea capitalistă, drepturile și libertățile individuale și democrația, valorile culturale materialiste și raționaliste, separarea formală a sectorului „public” de cel „privat”. Societatea indistinctă, privită ca totalitate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
luării deciziilor etc.: statul național ca societate cu o delimitare geografică și culturală ce oferă propriilor cetățeni o identitate și un spațiu de identificare și o organizare politică și administrativă specifice; libertate și egalitate; distincția dintre natură și societate; individualizare; industrialism economic; secularism cultural; raționalism cognitiv; valori materialiste și postmaterialiste etc. Oricare dintre principiile modernității dispune de o încărcătură cognitivă și de o valoare normativă cu propriile coordonate, în virtutea cărora sunt ghidate acțiunile sociale și individuale și sunt generate instituțiile sau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
schimbări în epoca modernității inițiatoare și mai ales în perioada societății industriale. Este evident că schimbări s-au produs și că unele au fost chiar fundamentale. De exemplu, ieșirea din economia tradițională a gospodăriei familiale extinse și autarhice și afirmarea industrialismului bazat pe piață și pe diviziunea muncii au coincis cu constituirea familiei nucleare și cu diviziunea sexuală a muncii. Specializarea în forme ale muncii industriale a bărbaților și cea în activitățile casnice a femeilor au devenit posibile odată cu industrializarea și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Episodic sau în proporție crescândă, femeile pătrund în lumea profesională a bărbaților, deși vor rămâne încă și astăzi minoritare în sectoarele profesionale de prestigiu. Structura socială asociată familiei și generată de aceasta este înlocuită progresiv de structura socială indusă de industrialism și sprijinită puternic de multiplicarea corporațiilor. Astăzi deja nimeni nu ar mai susține, decât cu riscul de a fi ridiculizat și chiar marginalizat, că femeilor trebuie să li se blocheze accesul la vreo profesie sau la exercitarea vreunei demnități sociale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]