74 matches
-
că atunci când Fiul ajunge pe cruce, Tatăl pare să nu mai aibă timp pentru El"121. Aparenta retragere a lui Dumnezeu din lume nu se datorează dezamăgirii Lui, ci învârtoșării inimilor oamenilor. Dar chiar și sub ofensiva marxismului, ateismului și industrialismului, Europa își are "profeții" ei Baudelaire și Heine, B. Bauer și Burckhardt, Dostoievski și Nietzsche. În loc să fie guvernată de providență și rațiune, istoria sfârșitului de secol XIX pare să fie la cheremul șansei și sorții 122. În Nietzsche, care este
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
de fapt, numai o fază a istoriei recente pe cale de a se încheia. De la vestitul Ernest Gellner (Națiuni și naționalism), pe care dl. Boia - de ce? - nu-l citează, știm că nașterea națiunilor este concomitentă cu momentul apariției - in nuce - a industrialismului și că în etapele preindustriale nu se poate vorbi de națiune. Dl. Lucian Boia adaugă ideea că "națiunea este un concept cu încărcătură simbolică" și că, în fapt, "cariera ei începe atunci cînd vechile cercuri de sociabilitate nu mai fac
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
principii de drept riguroase. Pereat mundus, fiat justita este o normă de viață publică ce reflectă rolul esențial pe care îl are justiția în societatea europeană. Europa a fost cea dintâi care a pășit în sfera civilizației tehnice, democrația și industrialismul constituind două instituții capitale ale lumii moderne, făurite în Anglia și preluate ca model de întreaga lume. Englezii au pus bazele primei societăți europene care a realizat trecerea de la un stil de viață agricol și aristocratic la un stil de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
a subvenționa cercetarea, de a-i sprijini pe cercetători și a-i motiva să rămână în țară, să lucreze în cercetare și să depună eforturile necesare. Adesea, dorim să creăm societatea condusă prin cunoaștere punând accentul pe actorii „clasici” ai industrialismului. Vorbim de faptul că industria este baza dezvoltării și creării venitului național, că „fondurile” pentru cercetare și învățământ sunt create în „producție” (ca și când conceptul de producție nu ar cuprinde cercetarea - inovarea - învățământul), că „producția” asigură fondurile „serviciilor” (din cercetare-învățământ). În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
dinamismul său, decât ethosul comunitar. Nu e mare lucru să trăiești în comunitate; căci nu te trăiește ea îndeajuns, nu te scutește ea de riscul propriei individualități? Grandorii naive a comunității i se opune monumentalul dramatic al societății moderne (oraș, industrialism, proletariat, mase). De modul în care România va ști să se descurce în aceste probleme depinde viitorul ei. Dacă le va refuza de dragul perfecțiunii mediocrității sale, atunci înseamnă că n-are nici o chemare printre națiunile moderne. Este un semn de
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Când pământul din care țâșnește buna stare a orașelor va fi secătuit și când populația care trăiește pe el va fi sărăcită, orașele vor pieri. Viitorul orașelor americane depinde de excedentul populației din ferme. Etapa de azi a urbanismului și industrialismului, cu toate realizările sale extraordinare, pare că conține germenii morții, dacă neglijăm viața de țară”. H. Wallace a fost pionierul noii politici agrare, cu care a pornit la drum F. D. Roosevelt. El a fost consultantul principal al președintelui în reformele
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Un articol al lui Vinea din 1916 („Anticipări“) prefigura deja acest text programatic. În opoziție ca prima parte a manifestului, cel de-al doilea palier al său, „afirmativ”, indică intențiile grupării. Ieri - întuneric, azi - și mai ales, mîine - lumină... Citadinism, industrialism, non-figurativism, abstracționism purist și esențialist (ca expresie a unui „nou clasicism”), neo-primitivism, activism antipoliticianist, vitalism antiromantic și antisentimental, artă colectivă — sînt deziderate constructiviste, din care nu lipsesc însă (a observat în studiul său și Ov. S. Crohmălniceanu...) ingredientele expresioniste („economia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
la al doilea. El spune că dacă e adevărat că revoluția industrială din apusul Europei, în particular din Anglia, a modificat hotărâtor familia, nu e mai puțin adevărat că o anumită formă de familie existentă în Europa preindustrială a facilitat industrialismul și eficiența economică. Spre deosebire de China, India, Japonia și țările arabe, mii de ani, în Europa, sistemul familial nu a fost bazat pe grupuri corporate și pe modelul de descendență uniliniar. Nici tipurile de aranjament marital nu erau atât de severe
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
culesului»; evenimentul acesta era ridicat adică la însemnătatea celor mai mari sărbători creștinești”1). Sigur, nu era „numai o părere”. în unele locuri, „culesul” își pierduse veselia încă din primul deceniu, dovadă pagina de mai jos: „Dar odată cu ivirea progreselor industrialismului, a zburat veselia de-acum douăzeci de ani [schița din care citez a apărut în 1908]! Azi asiști la culesul viilor, cum ai asista la funcționarea unei fabrici oarecare. O fabrică, unde culegătorii, flăcăi și fete, își îndeplinesc munca lor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
perspective, cît se poate de improbabile în urmă cu doi ani, rămîn încă improbabile, dar par astăzi posibile. Europa a împins la extrem și a răspîndit în întreaga lume căutarea deznădăjduită și dementă a Mîntuirii, intoleranța religioasă, capitalismul, naționalismul, totalitarismul, industrialismul, tehnocrația, voința neînfrînată de putere și voința neînfrînată de profit, mitul frenetic al Dezvoltării, distrugerea culturilor umane și a mediilor naturale. Europa a răspîndit în lume flageluri care provin din simplificarea forțată, din unilateralitate, din exacerbarea tuturor tendințelor sale și
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
clară de unde încep să se înfiripe sistemele economice se leagă nu de un eveniment sau spațiu, ci de încheierea unui ciclu foarte lung de evoluție simbolizat de mecanism și mecanică, adică de imaginea paradigmei iluministe a progresului material sub formula industrialismului. Am putea să spunem că în definitiv ideea de sistem economic se leagă de o schimbare revoluționară în ponderile resurselor implicate în procesul de creare a avuției, adică marchează finalul unei epoci în care creșterea avuției înseamnă cucerirea (distrugerea) naturii
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
identificată drept ceea ce este, adică societate globală. Deja nu mai este vorba despre ceva luat drept altceva, cu miza de a clasiciza politica struțului, ci de a marca o falie în evoluție, o discontinuitate în care se originează sinteza de după industrialism, mecanicism, materialism și universul-ceasornic. Această adevărată întârziere cognitivă se produce prin efortul de a suprapune peste realitate sensurile resuscitate ale postvalorilor sintezei reprezentate de modernitatea randamentală născută din industrialism. La drept vorbind, nu este ceva ce contrazice definitiv atitudinea umanității
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
falie în evoluție, o discontinuitate în care se originează sinteza de după industrialism, mecanicism, materialism și universul-ceasornic. Această adevărată întârziere cognitivă se produce prin efortul de a suprapune peste realitate sensurile resuscitate ale postvalorilor sintezei reprezentate de modernitatea randamentală născută din industrialism. La drept vorbind, nu este ceva ce contrazice definitiv atitudinea umanității în fața habitudinilor. Omul a avut dintotdeauna propensiunea spre fidelitate. Nu din alt motiv se spune că obișnuința este a doua natură a omului. Reperele cognitive și axiologice sunt inerțiale
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în locul celor de postcapitalism sau postindustrialism nu este urmată pe o cale regală a cunoașterii. Distorsiunile și ambuscadele ideologice amprentează orizonturile acestor concepte cu grile interpretative preglobale. Semnalele societății globale - prin inițializarea societății cunoașterii - sunt anihilante pentru valorile consensuale ale industrialismului, în toată pletora lor alimentată de masificare și colectivizare. De aici încercările de confiscare sau deturnare a sensului lor de către modelul explicativ al realității fondat de Descartes. În această manieră a confuzionării se susține că globalizarea este un proces ce
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
În fapt, Lenski argumentează că nivelul inegalității va scădea în societățile industriale avansate ca Statele Unite și țările din Europa Occidentală deoarece noile locuri de muncă creează posibilitatea ca oamenii să-și îmbunătățească nivelul de viață, iar bogăția mai mare a industrialismului asigură mai multe resurse disponibile pentru oameni. În plus, intervin politicile de redistribuire a veniturilor: sume de bani pentru neangajați și taxe fiscale progresive. Abordările teoretice majore arată suficient de clar că stratificarea este un fenomen complex care poate fi
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ca modelele economice clasice și neoclasice, dar și cele marxiste, să nu mai fie adecvate actualei realități sociale. Transformările sociale, În concepția acestor autori (P. Drucker (1985), H. Mintzberg (1993), W.R. Scott (1998)) sunt desemnate prin termenii de „managerialism”, „industrialism” sau „post-industrialism”. Toate presupun depărtarea de principiile economice clasice sau neoclasice și recunoașterea importanței organizării sociale și a actorilor colectivi În societate (Rowlinson, 1997). Dezvoltarea corporației moderne este paralelă procesului de separare a proprietății de control; funcțiile sociale Îndeplinite de
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
trecea în revistă caracteristicile definitorii ale modernității, așa cum apar ele în analizele sociologilor români și străini: * raționalizarea societății prin capitalism, știință, industrie (Weber, Marx, Comte, Sombart, Zeletin, Manoilescu, Madgearu, Lovinescu); * raționalizarea societății prin democrație și egalitatea șanselor (Alexis de Tocqueville); * industrialism, capital, stat național, desprinderea de practici arhaice (Cătălin Zamfir, Lazăr Vlăsceanu, Ilie Bădescu); * cultul pentru nou, original, progres științific și tehnologie (Giani Vatimo) (Larionescu, 1998). În abordările românești actuale ale modernității, sunt diferențiate câteva sensuri ale acesteia (Sandu, 1999a: 23-24
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
așa cum se întâmplă în societățile tradiționale. Succint, modernitatea presupune o serie de schimbări în câteva domenii distincte ale vieții sociale care pot fi urmărite în tabelul de mai jos. Andrei Roth sintetizează într-o altă modalitate caracteristicile principale ale modernității: industrialism, generalizarea economiei de piață, capitaliste, constituirea unei structuri sociale macrogrupale mai complexe, democrația politică și constituirea și generalizarea mentalității și spiritualității moderne (Roth, 2002: 20). Cu referire la modernitate, trebuie analizat și conceptul de reflexivitate, introdus de Giddens, pentru că prin
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
modernității", iar concepția asupra simbolului i se pare că trădează respingerea corpusului social în ansamblu. Pentru alți critici, teoria schimbului simbolic reprezintă o concepție radicală asupra modernității sau se integrează în categoria "modernist-postmodernistă", arătând cum "marile povestiri" ale economiei politice, industrialismului și progresului pot fi deconstruite. Unul dintre aspectele interesante în legătură cu tema schimbului simbolic este faptul că aceasta revine și în textele mai târzii 414 ale lui Baudrillard și el însuși își privește lucrările prin raportare la această problematică, furnizând cel
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cămașa de forță (Cucu, Cucu, 2005). Așadar orice opoziționism se consideră a ține de psihopatologie. 2. Industrializarea și dezvoltarea economică Hanna Arendt explică apariția totalitarismului ca răspuns existențial față de pericolele sociale și psihologice la care este expus individul în epoca industrialismului modern (Janos, 1991). în România, țară agricolă până în 1945, lucrurile s-au petrecut diferit: industrializarea intensă s-a realizat sacrificând individul și a fost cu putință doar în condițiile instaurării totalitarismului. Industrializarea promovată de ideologia marxist leninistă, reprezenta o țintă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Totuși, aceștia sînt cei care ilustrează modul în care un univers social basculează la un moment dat în Europa, înainte chiar ca revoluția industrială în sensul strict al cuvîntului să fi început cu adevărat. Pentru a relua termenii lui Gellner, "industrialismul" nu avea, în definitiv, nimic de-a face cu numeroasele clase ale "clericilor" oamenii instruiți care se reproduceau ereditar, fără legătură unii cu alții și care nu posedau decît competențe reglate de viziunea unei lumi stereotipe. Cu atît mai mult
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cîmpurile și atelierele" pentru că "orice om care vede dincolo de umila sa meserie nu se va achita de obligații cu curaj și răbdare"145. Situate într-o epocă în care revoluția tehnicilor de producție ia amploare, aceste idei infirmă teoria că industrialismul ar fi putut susține un proiect de educare a poporului. Dezvoltarea unei clase a "dascălilor universali" destinați să pună în funcțiune aceste tehnici apărea mai curînd ca un fapt neliniștitor. "Luminile" rămîn rezervate unei elite. Ea își nu-anțează sentimentul chiar
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
prosperi de week-end Îmbrăcați doar În fibre naturale prelucrate manual, oscilând Între instincte și interese. Dorul față de o lume mai „naturală” și politica „autenticității” aveau rădăcini adânci de ambele părți ale faliei ideologice: ele Începuseră cu oroarea romanticilor față de stricăciunile industrialismului timpuriu. În zorii secolului XX, stânga și dreapta aveau amândouă cluburi de ciclism, restaurante vegetariene, cercetași și Wandervogel, arondate visului socialist, respectiv naționalist de eliberare și reîntoarcere. Nostalgia nemților pentru peisajele specific germane, pentru munții și râurile din Harz și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sistemului la scară globală: a) „originile și condițiile timpurii ale sistemului mondial, încă numai un sistem mondial european” (pragurile acestei epoci sunt 1450-1640); b) „consolidarea sistemului” (1640-1815); c) „conversiunea economiei mondiale într-o întreprindere globală posibilă prin transformarea tehnologică a industrialismului modern” (1815-1917); d) consolidarea acestei economii mondiale capitaliste din 1917 până astăzi (cu tensiunile „revoluționare” pe care această consolidare le-a provocat). Analiza începe cu examinarea „marii crize” pe care Wallerstein o asimilează „preludiului medieval”. El examinează principiile componente ale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]