133 matches
-
din grâu în alte raze/ mușcând apele din vaze/ de quartz ori mâl pervers/ grav curgând în sens invers// toamnă-aleargă și-i iar toamnă/ eu mă-nturn spre tine doamnă/ de pe ochiu-mi zdrențuit/ albăstrui greu canonit/ și curgând șarpe sub piatră/ inelat și plin de plâns// coapsa-ți brună foarte dreaptă/ căi lactee paște-un mânz/ de sub umbra cea sfioasă/ adunată-n foi de vânt// când treci sprinten vaporoasă/ în trup tânăr explodând" ( ave, nichita). Dacă Nichita ar fi apucat să vă
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14050_a_15375]
-
-i văd bine față Am făcut atît de multe lucruri astăzi Am făcut atît de multe lucruri astăzi Mulți ar obosi ascultînd enumerarea locurilor Prin care am trecut presat de timp Chemat mai departe tot mai departe Ca o pasăre inelata care zboară pe deasupra lumii Și pasărea Un vultur pleșuv care se lasă pradă gravitației Pentru un șoarece de cîmp Și lumea indiferență la insistențele mele Și aerul refacîndu-si repede volumul După trecerea mea ondulata Poate mă aude cineva dacă nimeni
Poezii by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/4243_a_5568]
-
a ceapă, care a usturoi, puși în fața calmului și a completului meu impecabil, bleu-gris cu puțin alb la batistă și la ghetre. Mulțumit că le-am servit o lecție, stând picior peste picior, aristocratic, ținând degetele înmănușate pe capătul bastonului inelat cu argint. De fapt, m-am înfățoșat, m-am impus haitei dintr-un instinct animalic. Și acum sunt mulțumit, socotesc ziua încheiată cu rost. Sufletul meu mic, satisfăcut cu atât de puțin! Cu doar câțiva bicisnici privitori. Să nu aspir
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
Emil Brumaru Mi-am ferit de tine Doamne Sufletul cît am putut Să n-ating cu gura mîna Celuia ce m-a făcut Să nu-ți mîngîi fruntea ochii Părul inelat duios M-am ferit de tine Domne Să nu-ți fiu prea drăgăstos Să nu-ți sperii mintea-n gînduri Păcătoase ce mi-ai dat Cînd m-apropii lin de trupul Tău întins pe-un moale pat Care-i dincolo de
M-am ferit de tine Doamne by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12555_a_13880]
-
catifele și atlazuri se vălureau sub adieri de vînt cununi de mireasă armuri cavalerești măști viu colorate se-nfiorau pe stîlpii proaspăt vopsiți în fiecare zi de tîrg cărți învelite-n piele scoase din teascul unui meșter neamț sub degetele inelate ale tîrgoveților îmbrăcați în haine de duminică - nimic din ce-a fost! - privirea mi se rotește oarbă pe zidurile în dărîmare o copilă cu cîrlionți de aur și cunună de mireasă coboară Scara Fingerling plutind își împrăștie rochiile peste pietre
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
copilărie am prefăcut-o fără să știe într-o lume secretă, atât de discretă, încât am trăit fără ispite, fără căinți, lăsate în margini de dorinți. Ritual așezat într-o altă lume a credinței mele. Aproape de cer am strâns amintiri inelate; în al doilea joc din loc în loc schimbate, din carul de carne în cel de foc. Uneori întârziem să intrăm în moarte, nu se știe de ce, poate de teamă, nu prea avem ce să mai spunem sub clopotul greu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
era, crudă și nedecupată! Seara dinainte nu-mi vorbise și ne culcaserăm fără să facem amor pentru că în restaurantul de la parter îi atrăsesem atenția să nu mai bage cuțitul în gură. Remarcase că la masa de alături două mumii împerlate, inelate și veștejit bronzate croncăneau scrutând-o dezaprobator cum își împingea bucățile de carne cu cuțitoiul în gură, iar în momentul în care i-am suflat să nu mai facă asta a trântit incredulă tacâmurile pe masă: — Parcă ai avea opt sute
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
punem bucatele la comun și nu mai pot rămâne. Mulțumesc foarte mult! Pentru nimic! Să mai Încerci! Noaptea a fost una neliniștită și acaparată de fermecătoarea sa profesoară de pian. Visele puține și scurte erau presărate cu zulufi, cu bucle inelate, cu auriu și cu gura mică, imposibil de uitat. Dimineață a venit mai devreme la serviciu, l-a convins pe magazionerul secției să-i dea o salopetă nouă pe care o Îmbrăcă peste cămașa lui de duminică și reveni la
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
data aceasta însă, schimbase stilul, caligrafiase cu minuție fiecare literă și adresa exactă. Cum ajunse în casă, aruncă pe pat poșeta, pardesiul și dezlipi cu febrilitate plicul. Curseră din el câteva fotografii din care o privea o fetiță cu părul inelat, un îngeraș, căruia îi lipseau numai aripile. Îngerașul zâmbea bogat celor care, întâlnindu-i ochii mari, migdalați, îi ofereau un prim salut pentru venirea pe lume. Puse deoparte fotografiile și începu scrisoarea: Neprețuita mea prietenă, Tu care nu judeci niciodată
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
amor, totul a dobândit valoare de simbol, cu promisiuni de a prinde teren în spațiul cucerit. - Amor, spui? - Ai tu un alt termen? Îl putem înlocui. Când o fată stă pe genunchii unui bărbat și se joacă cu părul lui inelat, să știi că nici la spovedanie nu-i destăinuie preotului tainica ei relație cu bărbatul în cauză! - Și tu ai putut să crezi așa ceva? - Eu nu cred nimic! Îl știu pe soțul tău ca pe un om integru, nu s-
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
care depășeau cu mult, prin scenele de tandrețe și dăruire, vârsta ei ce nu rotunjise cifra lui 20. De atunci, când venea dimineața în biroul lui Alex, i se așeza pe genunchi, îl săruta, se juca puțin cu părul lui inelat și apoi pleca spre locul ei de muncă voioasă, cu inima plină, spre o zi în care nici o umbră nu putea să-i întunece existența. Totul a culminat însă într-o dimineață când Marghiolița, femeia de serviciu, care nu bătea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
ușa acestei cuști cu oglinzi. Spune-mi, repede, cum pot să ies de aici? Un ochi și o sprânceană a Elfridei, un picior în cizmele lipite pe pulpă, colțul gurii ei cu buzele subțiri și dinții prea albi, o mână inelată ce strânge un revolver se repetă gigantice în oglinzi și între aceste bucăți strâmbe ale ei se interpune pielea Lornei în racursiuri, ca un peisaj de carne. Nu mai pot distinge ceea ce aparține uneia sau alteia, mă pierd, mi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
mișcau cu greutate. Nu puteau ține pasul cu Luana și oboseau supărător de repede. Dar jocul de fotbal nu era una din pasiunile lor. Ema îl ignora cu desăvârșire iar Dan alerga după minge în silă, doar de gura furtunii inelate. Emanuela prefera să cânte la vioară, să privească agitația celorlalți și să doarmă la prânz. Uneori, seara, înaintea celor zece minute de desene animate, puii de om adunați în stradă se împrăștiau, retrăgându-se în fața televizoarelor. După vizionare, rămași singuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
sufletele lor primi pionieratul cu credința, de netăgăduit, că-i va face capabili de orice. Luana nu se considerase niciodată mai frumoasă. Nimic nu-i venise mai bine și n-o făcuse mai splendidă ca acea combinație alb-albastru-roșu. Căpușorul ei inelat și galben, ascuns sub basca albă așezată șmecherește pe o parte, nu se asortase nicicând mai armonios. Convinsă de importanța costumului de pionier, fetița afișa o verticalitate mândră și zvealtă, lăsându-și ființa exaltată de o trăire fără pereche, încrezătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
dintre el și ceilalți. Poate că și În el curge sânge străin. De aceea nici nu arată ca ceilalți copii de pe insulă, de aceea nici n-au cum să-l sufere. Deseori Își dorea să fi avut părul aspru și inelat, ca al copiilor de acolo, chipul lor colțuros și hotărât, care le dădea o Înfățișare mai aproape de natură, mai potrivită cu schimbările violente ale vremii de pe insulă. Uneori, când rămânea prea mult În plin soare, pielea brațelor și a genunchilor
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
coroana de sârmă pe cap, într-o lectică purtată de patru furnicoi vânjoși, în zale. Capul i se bălăbănea oriental, la fel ca cel al țestoaselor de jucărie mexicane (jugetes), colorate viu și pointilist. Mișca din gâtul grațios, subțire și inelat ca un șurub, prin fereastra-hublou a lecticii. S-a oprit pentru o clipă și mi-a adresat un zâmbet larg și glacial, mi-a fluturat în treacăt din chelicere și a pornit mai departe... Confesiunile maimuței Makonde Epifanie În pădurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
agresivi spre pământ. Îngrijorată că stropii de lumină i-ar fi putut pistruia trupul diafan spre izbânda odioaselor concurente, se acoperi în grabă cu roua protectoare a norilor și se parașută lângă părinți, cât era ea de Miss, între barba inelată ca șpanul a tatălui și sânii opulenți ai mamei, protejată ca în primele neanturi ale copilăriei. Se vede treaba că se pregătește ceva maiestuos, zbârnâi un cărăbuș către cadânele cu elitrele atât de chitinoase și cu perișori atât de fini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Le sfredelește ochilor găvane. (1911) * Bosjesmani (oland.) - „oameni ai pădurii”, populație din Africa de Est și cea de Sud. Boris KUȘNER (1888-1937) * * * Stăpânim în toată legea tălpigele timpului. Curând Porni-vom pe urma cornutului elan, prin taiga: Rânduri, se-nșiruie, inelat, noi vetre, localități - deja Țin frâul asudat al celor gata de a da bici, de-a pleca. Fără reproșuri - în subteranele miezului de noapte, De cum vom porni în lungul pădurilor rare, Să strângem plase, capcane, lăsând să se plodească Neamul
Avangarda rusească – jertfa gulagului () [Corola-journal/Journalistic/5156_a_6481]
-
a binelea, voi descoperi, voi dezgropa nonșalant, așa, ca chestie, comori nemaipomenite! Foile lîncede reîmprospătează pofta de lectură! După un pasaj greoi, anost, cenușiu, cît de bucuros zburdă fluturele ce devin, fluturele ce trebuia (obligat!) să zacă în larva urîtă, inelată vîscos, tîrîtoare, a rîndurilor terne. Tot astfel, pot spune că un volum căznit e profund util pentru următorul, înșfăcat nervos, nerăbdător, parcurs jubilînd că am scăpat viu și nevătămat pe viață de primul. Autorii "răsuflați" au un rol benefic. Dacă
Înger la conovăț (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15044_a_16369]
-
un Teodor Pâcă, pe un Pavel Aioanei, pe un Octav Măgureanu, autori cu traiectorie de mici comete literare, dedicați cu frenezie boemei. Cine-i mai știe? Odată îl căută pe Fănuș la cămin un tânăr domn scund, rotofei, cu păr inelat, foarte volubil și gesticulant. Era scriitor, își iscălea producțiile Vintilă Ornaru și era odraslă de fost moșier, cum am aflat mai târziu. Se numea de fapt Lamotescu. Nu părea să fie apăsat de originea lui nesănătoasă, era dezinvolt, bine dispus
Amintiri cu Fănuș Neagu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15371_a_16696]
-
-a copilăriei, pe atunci vorbeam în limba săracilor cum păsările în zori între sălcii pe mal cu glasul doldora de niciunde, eu însă și azi vorbesc aceeași limbă prin care ei s-au alungat unul după altul a sărăcie/ oferi inelatele ineditele tale pasăre/ eu? pe mine mă lasă. lasă-mă, sunt prea aproape. nesfîrșit de aproape, de pe acum
Andrei Zanca by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/10488_a_11813]
-
puf care se inela singur și pe care l-am tăiat, păstrându-l într-o cutiuță de mătase - în același fel cum sublimul Leopold păstrase buclele fermecătoare ale fiului său Amadeus; le văzusem la Muzeul Mozart din Salzburg. Acel păr inelat îmi readucea în minte structura penelor ce păstrau miros de om sau de pasăre - retorte de filigran cu esențe personale, emanând secrete galactice. Dar îmi era frică, totul avea viteza unui film care se derula de la sine pe retina unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
Și din căldură ta să ia doar o scânteie Visându-se o clipă în locul tău, femeie. Cu-obraz catifelat și buze-nrourate Ce-așteaptă zi de zi să fie sărutate, Cu trupul tău încins de dragostea ce arde Și părul inelat, ce peste perne cade. Și-ar da chiar nemurirea iubito pentr-o noapte Să-și umple trupul rece de caldele păcate. Referință Bibliografica: Iubitei... / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 252, Anul I, 09 septembrie 2011. Drepturi
IUBITEI... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367280_a_368609]
-
Erau îmbrăcați în veșminte lungi și albe, poleite cu fir de aur și de argint. Din înfățișarea de pasăre le rămâneau doar aripile prinse pe umeri. Vulturii se transformau în îngeri bărbați și berzele în îngeri femei. Aveau părul lung inelat și fețe frumoase. La auzul trilului de păsărele din copaci se apropiau de oameni și împreună cu ei, făceau cerc în jurul lalelelor, încingeau hora și chiuiau de veselie. De după copacii înalți și falnici, nici animalele nu se lăsau mai prejos și
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
-ți fie ție pe plac. El doar încearcă să te împace și nu ar trebui să te cerți cu el. Ei se întoarseră și văzură o barză, care în timp ce le vorbea, lua înfățișarea de înger femeie. Avea părul lung și inelat, era blondă cu ochi albaștri și era foarte frumoasă. Veșmântul ei alb, poleit cu fire de aur și de argint, și cu aripile mari străluceau în lumina soarelui. Îngerul continuă să le vorbească: - Maria, adineaori am coborât lângă voi și
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]