698 matches
-
evocator al importantei familii Bibescu, mi le trezește cât și de reverberațiile prin care titlul intra în rezonanță, printr-o nobilă aliterație, cu admirabila poezie a lui Grigore Alexandrescu, Umbra lui Mircea la Cozia... Dar... grozăvie! Articol mic, erori mari. Inexactități, substituiri de persoane, deformări de nume, mistificări. Connaisseur sau ignorant ? Vrând să informeze asupra strălucitului precursor al esteticii informaționale, Matila Ghyka, șapoul ni-l oferă pe Matila, numele de botez, ca Mathya, iar pe Ghyka, numele de familie, ca Ghica
Marcel Proust în România? - Connaisseur! by C.D. Zeletin () [Corola-journal/Journalistic/11233_a_12558]
-
scriitori sau teme au încăput pe mîini nepricepute, semnatarii fiind practic depășiți de subiect, fapt care a condus la diferențe calitative mari între tratări: stiluri nepotrivite, cînd plate, cînd pamfletare, abordări sumare, anacronice, școlărești sau chiar rău-voitoare, texte cu omisiuni, inexactități și chiar cu erori (,articolele despre Avangardă, Dadaism, Constructivism sînt pline de inexactități", scrie Paul Cernat), fără trimiteri încrucișate, cu bibliografii neasimilate... Mircea Anghelescu a scris (în Cuvîntul, nr. 1/2005): ,Autorii moderni sînt privilegiați printr-o atenție deosebită și
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
subiect, fapt care a condus la diferențe calitative mari între tratări: stiluri nepotrivite, cînd plate, cînd pamfletare, abordări sumare, anacronice, școlărești sau chiar rău-voitoare, texte cu omisiuni, inexactități și chiar cu erori (,articolele despre Avangardă, Dadaism, Constructivism sînt pline de inexactități", scrie Paul Cernat), fără trimiteri încrucișate, cu bibliografii neasimilate... Mircea Anghelescu a scris (în Cuvîntul, nr. 1/2005): ,Autorii moderni sînt privilegiați printr-o atenție deosebită și prin aducerea la zi a viziunii critice în articole datorate atît unor autori
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
referire mai amplă la întrebarea centrală a simpozionului. A declarat-o, de altfel, el însuși, în interviul de la Televiziunea Română, în care a recunoscut și că eu l-am convins să ne comunice opinia d-sale cu privire la publicul literaturii. Plină de inexactități rău voitoare este și intervenția d-nei Sipoș din ,Luceafărul". Ca și alții, d-na Sipoș ne reproșează absența unor scriitori, ca și cum ar fi obligatorie prezența la ,Zile...". Sau lipsa mesajelor de la oficialități. Ca pe vremuri! Lasă că d-na Sipoș
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
revistă în numele dreptului la replică. Uneori acestea îi vizează pe redactorii sau pe colaboratorii noștri apropiați. Nu protejăm și nu persecutăm pe nimeni, oferind oricui posibilitatea de a lămuri o eventuală neînțelegere în ce-l privește, de a corecta o inexactitate, o atribuire falsă de intenții. Acordarea dreptului la replică nu se justifică totuși în orice împrejurare. Cuiva îi apare o carte, este recenzată critic și respectivul autor sare ca ars, trimite proteste, cere drept la replică. Nu vedem pentru ce
Drept la replică? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14827_a_16152]
-
ca exemplu pentru intersectarea marxismului cu feminismul, hibridul rezultat apropiindu-și și punctul de vedere psihanalitic. În Revoluția din Octombrie se remarca la un moment dat o femeie de extracție nobilă (sic!) cu un discurs zgomotos "feminist" - ghilimelele se datorează inexactității termenului, pentru ea lupta de câștigare a drepturilor femeilor nefiind separată de lupta contra capitalismului. Alexandra Kollontai (1872-1952) a fost numită Comisar al Poporului și conducător al Departamentului Central al Femeilor, ca răsplată pentru propaganda asiduă a ideilor marxiste (deși
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
paradoxurile vremii noastre", orbirile axiologice și politice din această confuză tranziție. Și totuși, o afirmație, chiar dacă pare o parafrazare, privitoare la contextul public al decorării fostului torționar și comandant al închisorii politice de la Sighet în anii '50, Vasile Cioplan, conține inexactități. Nu, categoric nu! domnule Tudorel Urian, groteasca scenă a decorării nu s-a petrecut "în aplauzele câtorva dintre foștii deținuți..., parlamentari PNȚCD". Dimpotrivă! Eram în acea perioadă prefect al județului Maramureș, din partea PNȚCD, și participam la ceremoniile consacrate Zilei Armate
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
spre remediere. în plus, ultima corectura a cărții pare a fi lipsit, pentru că găsim în carte enormități că androgen, particole, tentacole, Givenchi (casă de parfumuri), antecamera, se simte depresiv. Titluri de filme sînt scrise, în engleză, fără capitals și cu inexactități etc. Păcat, într-o carte atît de frumoasă pe dinafara și, în mare parte, si pe dinăuntru... Mihai Goțiu - Senzațională evadare a lui Mihai Goțiu povestita chiar de el, Editura Tritonic, București, 2002
Literatură cu nebuni by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15065_a_16390]
-
tuturor celor care s-au perindat la Palatul Victoria din 1990 încoace. Cît de exact în exprimare își poate permite să fie un prim ministru român? Nici unul dintre precursorii dlui Năstase nu s-a descurcat bine la acest capitol. De la inexactitatea clasică a dlui Petre Roman despre cîștigarea pariului cu agricultura pînă la spusele dlui Isărescu, în toiul scandalului F.N.I., că vinovații vor răspunde în fața legii în cel mai scurt timp. Au existat și trei cazuri mai aparte - premierii Văcăroiu, Ciorbea
Stilurile premierului Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15162_a_16487]
-
să spună și altceva rostește. Mai simplu par a fi stat lucrurile cu dl Radu Vasile. Caracterizabil prin fugă de idei, economist cu înclinații artistice, premierul negocierilor de la Cozia cu Miron Cozma nu cred că s-a consumat vreodată din cauza inexactităților pe care le susținea. Dl Năstase a descoperit și d-sa, probabil, dezavantajele stilului comun atunci cînd a depășit ca premier faza declarațiilor de intenție. De cînd trebuie să descrie acțiunile sale ca prim ministru, dl Năstase a trecut la
Stilurile premierului Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15162_a_16487]
-
și cu indiscutabilă competență. Asemenea opinie atrage după sine lămurirea noțiunilor literare de istorie și critică. Am văzut cum autorul monografiei Opera lui Mihai Eminescu nu pregetă să modifice propriile texte, să verifice manuscrisele, chiar și cele editate, eliminînd "multe inexactități", să cerceteze mereu, dar să și recunoască meritele cercetărilor anterioare: "O altă redacțiune dintre ms. lui I. Negruzzi mi-a fost arătată de C. Botez." Materialul informativ este topit și răspîndit în sinteze critice. Pasiunea pentru analiza estetică îi este
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
concatenare a acronimelor revistelor cu indicativul ales pentru numele traducătorilor. La fel, e de dorit a înlătura unele mici scăpări. Printre numeroasele reviste inventariate sau menționate lipsește revista Poesis, publicație dedicată în întregime fenomenului poetic românesc și universal. Unele mici inexactități apar la numele unor traducători. Cristina Tătaru apare la indicele general sub numele "Cristina Taru", Mihaela Mudure e dublată, în același indice general, de o inexistentă "Mirela Mudure" iar angliștii Ioan Aurel Popa și Ecaterina Popa apar sub numele Ioan
Poezie românescă în engleză by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/14022_a_15347]
-
și cea apuseană. Văzut din Occident, D. Stăniloae este un teolog ecumenic, o personalitate care înseamnă pentru biserica ortodoxă română ceea ce este Karl Bearth pentru protestantism, și Karl Rahner pentru catolicismul contemporan. O pagină este dedicată reproducerii, fără omisiuni și inexactități, ultimelor cuvinte ale Părintelui Dumitru Stăniloae înaintea morții sale. De cea mai mare importantță ni se pare indicele de nume proprii, dar mai ales indicele tematic care ne oferă cheile acestei cărți, în conținut și spirit, o frescă votive și
Sub pecetea harului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10390_a_11715]
-
nu face altceva decît să corecteze o imagine subiectivă cu alta încă și mai subiectivă. Mica istorie A.C.-P.A.C. din anii ’90 a dlui Andreescu trebuie luată sub beneficiu de inventar. E multă ranchiună și mai sînt și multe inexactități în descrierea pe care dl Andreescu i-o face dnei Lovinescu spre edificare. Nu lipsesc nici răfuielile personale ale dlui Andreescu (cu O. Paler, de pildă), transformate în situații istorice. „Cam așa arată istoria la care face trimitere Monica Lovinescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13151_a_14476]
-
ciudățeniile legate de aniversarea ori de comemorarea unor evenimente istorice majore. Am insistat atunci pe sechelele pe care ni le-a lăsat regimul comunist. Aș vrea să atrag atenția acum asupra unei alte laturi a problemei și anume asupra unor inexactități sau omisiuni care rezultă din ideologizarea aniversărilor. Nu mă refer atît la deturnarea lor politică (există și așa ceva), cît la tendința de a oculta, cel mai adesea dintr-un impuls naționalist, anumite implicații așa-zicînd internaționale ale evenimentelor sărbătorite. Și dacă
“Să-și vază de trebile ei, Europa” by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13180_a_14505]
-
viitorul întrupător pe scenă al lui Ștefan cel Mare, convins că „noi trebuie să venim cu lucruri noi, interesante, (ca) să prindem spectatorul tînăr”. Cel care navighează pe Internet. Dacă însă e vorba să-l atragem la teatru cu aproximații, inexactități și elogii aduse autocraților, mai bine să-l lăsăm să navigheze unde-i place lui. * O problemă interesantă semnalează revista Litere în numărul din nov.- dec. 2003. Referindu-se la un articol al Nicoletei Sălcudeanu din Vatra, semnatarul rubricii din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
prezent. Articolul examinează poziția lui Cioran față de o problemă cu care amintita generație s-a confruntat, poziție pe care, în timp, Cioran și-a tot nuanțat-o, prin rectificări succesive. într-un punct autorul articolului (Laurențiu Ursu) comite însă o inexactitate. Vorbește despre un inexistent "demnitar comunist" G. Bălan, care i-ar fi adresat lui Cioran în 1968 o invitație de a vizita România. în realitate este vorba despre muzicologul cu preocupări teozofice George Bălan, niciodată "demnitar comunist", partener de corespondență
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11736_a_13061]
-
pe dl Becali, nu doar fiindcă nu i s-a oferit o astfel de funcție, dar și fiindcă are altă orientare politică decît președintele P.N.G.. Ce avea de făcut Evenimentul zilei? Să publice replica și să-și ceară scuze pentru inexactitatea informației. În loc de asta, dl Dan Tăpălagă vine (miercuri, 7 aprilie) cu un răspuns grobian, bătîndu-și joc de dl Tismăneanu și de dl Becali. Opiniile ziaristului despre cei doi nu sînt în discuție. În discuție e faptul că informația din ziar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12920_a_14245]
-
sa n-a primit nici o știre, dar a considerat că dă bine să treacă drept informat și, în acest caz... Ei, ce să mai spunem ce ar fi în acest caz? l Și, dacă tot sîntem la acest capitol al inexactităților, ROMÂNIA LIBERĂ a publicat fragmente dintr-un discurs public al celebrului baron Mischie de Gorj, profesor de istorie "la bază", profesor universitar, mai nou, și, încă și mai nou, prorector la Universitatea din Tg. Jiu. Discursul a fost înregistrat și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12920_a_14245]
-
care odată a băut o cafea și căreia îi scrie după câteva luni pentru a-și mărturisi iubirea și pentru a-i povesti despre sine. Scrisoarea, de un comic aproape absurd, adună toate clișeele epistolare posibile și o serie de inexactități de exprimare aproape impresionante. Ar merita citată în întregime. Mă voi opri însă, pentru final, asupra P.S.-ului: „Draga mea prietenă Mariana, această scrisoare, înainte de a-ți parveni la adresa știută, a fost citită de un bun prieten de-al meu
Medio-Monte se întoarce by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12946_a_14271]
-
România literară se numără printre revistele care au găzduit un astfel de dosar. Dacă dna Sipoș e în drept să ne ceară să fim corecți în informațiile și comentariile noastre (și noi credem că am fost, iar cînd am comis inexactități, le-am recunoscut), d-sa n-are absolut nici un motiv să ne oprească de la a publica informațiile pe care le deținem. Pe de altă parte, dna Sipoș e nedumerită că, în cazul Doinaș, de exemplu, s-a încercat apărarea poetului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
urmă. Sugerăm ca titlurile operelor scrise de autor în românește să nu mai fie indicate în... traducere franceză. Toate aceste carențe au fost menținute în textul tipărit în 2005 în Dicționarul General a Literaturii Române. Li s-au adăugat alte inexactități: Itinerar spiritual (pentru Itinerariu spiritual - de două ori, p. 22) și Revista Sânziana (pentru Sânzana). Reproduc un singur paragraf din articolul meu apărut în Observatorul cultural în decembrie 2005: Citirea în grabă poate provoca gafe de proporții. Parafrazând cele opt
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
zilei, nr. 4505, 9 iulie 2006, Primii zece "Mari Români"). A doua zi, în același ziar se reiau ditirambii iresponsabili. Apare însă o frază despre legionarim. Autorul anonim al portretului, părând că-i acordă eroului său circumstanțe atenuante, comite o inexactitate: "De la mijlocul anilor ^30, Mircea Eliade a devenit susținător al ideologiei Mișcării Legionare, de care s-a distanțat ulterior și a refuzat orice referire la acea perioadă din tinerețea sa." în cele aproape 20 de rânduri am mai găsit și
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
și nu lui D. Manuel pentru celebra sa călătorie, care doar din motive circumstanțiale a devenit primul ocol complet al pămîntului. Arbitrariul însoțește relatarea chiar și în India, descrisă cu lux de amănunte de-a dreptul fascinante prin totala lor inexactitate. A treia expediție cu destinația India, după cele ale lui Vasco da Gama și Cabral, călătoria lui Joăo da Nova, este mai puțin documentată decît primele, dar nu într-atît încît autorul s-o măsluiască de la cap la coadă. Expediția, efectuată
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
cel mai valoros critic și istoric de artă pe care îl avem". Ce se întâmplă? Ceea ce citează Pavel din Crainic aparține de fapt unei alocuțiuni scrise și citite de acesta cu prilejul discuțiilor ocazionate de doctoratul meu, din februarie 1969. Inexactitatea indicării sursei se dovedește a nu avea nici o importanță pentru cititor, pentru că impresia generală care se degajă din articol nu e câtuși de puțin afectată și nu trezește nevoia unor verificări. "Erorile" ne introduc în schimb în intimitatea creativă a
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]