18 matches
-
tipică în configurația modernă a tuturor literaturilor. Unii dintre aceștia cred că poemul concret trebuie în principiu să nu spună totul despre poezie. Aceștia sunt gânditori, neîngrezători în entități metafizice, în coerența pură a speculației, în teoreticul ne validat de inexorabilitatea realitate a textelor. Poemul trebuie abordat programatic, spun unii poeți-critici, acele straturi ale poemului a căror evidență pare să ne scutească de a le mai înțelege și explica. Dar efortul lor se consumă în a explica evidențele.Nimic mai dificil
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Legile_poeziei_sau_iluzia_comunicarii_0.html [Corola-blog/BlogPost/357993_a_359322]
-
privesc la televizor. Premierul Victor Ponta tocmai anunță triumfalist că totul decurge normal și până la acea oră nu s-a înregistrat nici o reclamație... *** Pe la nu știu care ceas din noapte, trezindu-mă ca să aflu rezultatul votului sau, poate, vorba lui Arghezi: din inexorabilități mai aproape de beteșugurile mele (n-am pus ghilimele dinadins ca să fiu acuzat de plagiat), dându-mi seama că nu-mi ieșea din minte senina declarație a Premierului, am început să mă întreb de ce, în articole recente, am apelat eu la
DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAŢIEI (1) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_despre_redescoperirea_dem_corneliu_leu_1343814036.html [Corola-blog/BlogPost/360072_a_361401]
-
tipică în configurația modernă a tuturor literaturilor. Unii dintre aceștia cred că poemul concret trebuie în principiu să nu spună totul despre poezie. Aceștia sunt gânditori, neîngrezători în entități metafizice, în coerența pură a speculației, în teoreticul ne validat de inexorabilitatea realitate a textelor. Poemul trebuie abordat programatic, spun unii poeți-critici, acele straturi ale poemului a căror evidență pare să ne scutească de a le mai înțelege și explica. Dar efortul lor se consumă în a explica evidențele.Nimic mai dificil
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1422087747.html [Corola-blog/BlogPost/384555_a_385884]
-
tipică în configurația modernă a tuturor literaturilor. Unii dintre aceștia cred că poemul concret trebuie în principiu să nu spună totul despre poezie. Aceștia sunt gânditori, neîngrezători în entități metafizice, în coerența pură a speculației, în teoreticul ne validat de inexorabilitatea realitate a textelor. Poemul trebuie abordat programatic, spun unii poeți-critici, acele straturi ale poemului a căror evidență pare să ne scutească de a le mai înțelege și explica. Dar efortul lor se consumă în a explica evidențele.Nimic mai dificil
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Legile_poeziei_sau_iluzia_comu_al_florin_tene_1385784219.html [Corola-blog/BlogPost/344718_a_346047]
-
tipică în configurația modernă a tuturor literaturilor. Unii dintre aceștia cred că poemul concret trebuie în principiu să nu spună totul despre poezie. Aceștia sunt gânditori, neîngrezători în entități metafizice, în coerența pură a speculației, în teoreticul ne validat de inexorabilitatea realitate a textelor. Poemul trebuie abordat programatic, spun unii poeți-critici, acele straturi ale poemului a căror evidență pare să ne scutească de a le mai înțelege și explica. Dar efortul lor se consumă în a explica evidențele.Nimic mai dificil
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Legile_poeziei_sau_iluzia_comunicarii.html [Corola-blog/BlogPost/356125_a_357454]
-
fereș te să spună eu, raportarea surd traumatică la existență, sentimentul „ră ului vieții ” (să nu uităm epoca criminală prin care am trecut) sunt, toate, consecințele unei întreruperi de continuitate a unei vârste tinzând spre atemporalitate paradisiacă sau contrariată de inexorabilitatea mișcării, care nu e doar dinamică înălțare la verticala solidarității, ci și cădere, ruină, moarte. Atunci, la publicarea primelor poezii în revistele: „Luceafărul”, „Gazeta literară”, „Scrisul bănățean” , „Iașul literar”, am conștientizat faptul că ceea ce fac este o datorie a mea
ORCE CĂLIMARĂ POATE SĂ DEVINĂ UN VEZUVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 by http://confluente.ro/_orce_calimara_poate_sa_dev_al_florin_tene_1391754628.html [Corola-blog/BlogPost/364838_a_366167]
-
tipică în configurația modernă a tuturor literaturilor. Unii dintre aceștia cred că poemul concret trebuie în principiu să nu spună totul despre poezie. Aceștia sunt gânditori, neîngrezători în entități metafizice, în coerența pură a speculației, în teoreticul ne validat de inexorabilitatea realitate a textelor. Poemul trebuie abordat programatic, spun unii poeți-critici, acele straturi ale poemului a căror evidență pare să ne scutească de a le mai înțelege și explica. Dar efortul lor se consumă în a explica evidențele.Nimic mai dificil
CRESTOMAȚIA MIJLOC DE PROMOVARE A LITERATURII ÎN NĂSĂUDUL ÎNCĂRCAT DE ISTORIE, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1479143027.html [Corola-blog/BlogPost/367570_a_368899]
-
fiecărei secunde de fapt ni se ascunde durerea de a fi pierdut infinitul de a fi clădit pe speranțe de scrum și metronomul frunții noastre învăluit de unde crist.aline neromanțat de basme ludice își simte apăsarea de atlas a falsei inexorabilității probabile și atunci ce te îndeamnă clipă de abysus să mai răsufli pe bătăile inimii când Cineva te plânge din lăuntru să zici D o a m n e cred ajută ne.cred. ființei mele ! ? ! Foto tehnica - Art Colaj Media
POEM HIERATIC XXXIII COCHILII DE TIMP de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/david_sofianis_1485719113.html [Corola-blog/BlogPost/381233_a_382562]
-
tipică în configurația modernă a tuturor literaturilor. Unii dintre aceștia cred că poemul concret trebuie în principiu să nu spună totul despre poezie. Aceștia sunt gânditori, neîngrezători în entități metafizice, în coerența pură a speculației, în teoreticul ne validat de inexorabilitatea realitate a textelor. Poemul trebuie abordat programatic, spun unii poeți-critici, acele straturi ale poemului a căror evidență pare să ne scutească de a le mai înțelege și explica. Dar efortul lor se consumă în a explica evidențele.Nimic mai dificil
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1496134657.html [Corola-blog/BlogPost/380073_a_381402]
-
atacat Statele Unite. Războiul va avea loc pentru că Uniunea Sovietică a atacat un aliat al Statelor Unite. Războiul nu va debuta cu un schimb nuclear strategic, dar probabil va escalada până în acel punct. Politica de apărare a Alianței Atlantice se bazează pe inexorabilitatea escaladării. Metaforele oficiale pentru escaladare sunt „înlănțuire de descurajări”, „rețea de descurajări”, „continuum de descurajări”; noile rachete vor fi instalate pentru a completa această înlănțuire, această rețea, acest continuum”16. Descurajarea trebuie să funcționeze la toate nivelurile, pentru că cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cînd spiritul științific produce "revoluții" (Kuhn), pentru a regăsi corespondența cu realitatea. Istoria filosofiei și cea a științei nu pot fi, deci, de aceeași natură. Cîtă vreme filosofia, ca și arta, este tributară unor individualități geniale, știința avansează cu o inexorabilitate remarcabilă, ce permite gîndirea dincolo de hazard și de genialitate. O istorie "rațională" (Lakatos) a științei este deci posibilă, în timp ce filosofia sau arta nu se pot preta la așa ceva. Demonstrația o fac aceste frecvente exemple de descoperiri științifice simultane și independente
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
a produs ca și cum statul comunist nu ar fi fost decât instrumentul prin care s-a realizat o explozie a școlarizării ce era inevitabilă. Deși statisticile internaționale susțin cu tărie ipoteza acestei necesități, ea nu poate fi decât presupusă, iar recunoașterea inexorabilității nu are sens în lipsa unei explicări a acesteia. Pentru a interpreta fenomenul concret înregistrat în România, precum și în alte țări comuniste, trebuie să facem abstracție de raționalizările puterii de atunci (textele cu formarea omului nou, creșterea conștiinței de clasă etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de asemenea judecăți desemnate să amplifice șocul cititorului și să sublinieze diferența față de Satana umanizată care binecuvântează pământul. În loc de asta, cititorului îi rămân posibilitățile interpretative cum ar fi atât de mecanicul "cuptor nesățios", care este o metaforă amplă, sugerând probabil inexorabilitatea vieții care fărâmă sufletele oamenilor. Această posibilitate vorbește mult mai convingător - chiar dacă nu mai profund - decât mesajul didactic care acompaniază povestea publicată. O asemenea concluzie ar fi fost mult mai convingătoare tocmai pentru că se referă la cititor și la ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
În concepția noastră și cei din clasa sclavilor (de altfel din punct de vedere material apărați de orice mizerie, mizerabili numai moralmente) ar fi fost mai fericiți decât burghezii actuali, fiindcă ar fi simțit bucuria amară a condiției lor tragice, inexorabilitatea sclaviei lor, din care n-ar fi putut scăpa decât prin sinucidere. Un coleg de universitate căruia îi spuneam aceste lucruri în formă de badinaj, ca să văd cum reacționează, dispus în caz de sensibilitate la absurd să-l câștig Mișcării
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
numai câteva clipe, pe urmă se înfurie și rosti răspicat: ― Voi muri negreșit peste... Peste câte ore? Atunci îl îmbrățișă groaza, din ce în ce mai strâns și mai sălbatic, înghețîndu-i sângele. Și în vreme ce groaza îl tortura, mintea lui căuta să o alunge cu "inexorabilitatea morții", cu "dezgustul" de viața aceasta pe care el însuși, conștiința lui împăcată, a azvîrlit-o, cu credința în viața de dincolo, unde sufletul mântuit se va uni cu Dumnezeu... Dar toate închipuirile minții se prăbușeau pe rând, ca niște castele
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
timp de peste patruzeci de ani. Își construise o fortăreață invizibilă: legi, regulamente, concesii, interdicții, alianțe, garanții, controale. De-a lungul secolelor, toate acestea aveau să devină cea mai înaltă școală a guvernării, și nimeni nu avea să întruchipeze mai bine inexorabilitatea transcendentală, spirituală a puterii decât portretele lui liniștite, în care nu reușești să-i surprinzi privirea, din orice unghi ai privi. Ce consilieri își alesese? Puținii prieteni lipsiți de putere, numiți la Roma „grupul celor douăzeci“. Însă, la urma urmei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
în sentința apodictică potrivit căreia "unirea a fost un fapt obiectiv, necesar, așa cum vor fi și împlinirile ulterioare" (p. 179). Unirea Moldovei cu Muntenia, eveniment prin care s-a constituit statul național modern român, nu scapă nici ea din logica inexorabilității istorice a destinului unitar românesc: "Unirea se impunea ca o necesitate obiectivă pentru mersul înainte al societății românești și nimic nu putea s-o împiedice, așa cum a demonstrat-o istoria" (Hurezeanu et al., 1988, p. 64). Anterior văzută ca rezultatul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în sentința apodictică potrivit căreia "unirea a fost un fapt obiectiv, necesar, așa cum vor fi și împlinirile ulterioare" (p. 179). Unirea Moldovei cu Muntenia, eveniment prin care s-a constituit statul național modern român, nu scapă nici ea din logica inexorabilității istorice a destinului unitar românesc: "Unirea se impunea ca o necesitate obiectivă pentru mersul înainte al societății românești și nimic nu putea s-o împiedice, așa cum a demonstrat-o istoria" (Hurezeanu et al., 1988, p. 64). Anterior văzută ca rezultatul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]