144 matches
-
i se aplică pedeapsa care l-ar fi așteptat pe evreu” <endnote id="(135, p. 119 ; 50, p. 57)"/>. Între 1407 (Cracovia) și 1946 (Kielce), timp de cinci secole și jumătate, În Polonia s-au Înregistrat sute de acuzații de infanticid ritual, urmate de procese și de execuții sau pogromuri. Mai ales inculpările ce au avut loc În Galiția și Podolia la jumătatea secolului al XVIII-lea (1746-1753) le-au influențat pe cele atestate În provinciile românești Bucovina, Moldova și Basarabia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aduse evreilor În spațiul românesc, precum și impactul pe care l-au avut aceste legende asupra mentalității tradiționale și a celei politice românești (mai ales că până acum nu există o lucrare care să trateze aceste subiecte). În Transilvania Acuzațiile de infanticid ritual În spațiul românesc sunt Înregistrate relativ târziu, dar sincron cu restul zonei est-europene : mai ales de-a lungul secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea <endnote id=" (42, p. 103)"/>. În Transilvania, de exemplu, cea mai veche atestare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Pir. Ei au fost condamnați „să piară din rândul celor vii, prin decapitare” - cum spune sentința. Totuși, În urma recursului, inculpații au fost achitați (În 1796), fiind În schimb pedepsiți cei care - prin intimidare și tortură - au obținut mărturii false privind infanticidul <endnote id="(124, p. 355)"/>. Cu siguranță că politica de toleranță confesională promovată după 1780 de Împăratul Iosif al II-lea a jucat un rol important În soluționarea juridică a acestui caz. Cu toate acestea, În Transilvania secolului al XIX
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
politica de toleranță confesională promovată după 1780 de Împăratul Iosif al II-lea a jucat un rol important În soluționarea juridică a acestui caz. Cu toate acestea, În Transilvania secolului al XIX-lea continuă să fie Înregistrate multe acuzații de infanticid la adresa evreilor. Iată câteva exemple mai cunoscute : Solnocul Interior (1810), Deda (1825), Târgu Mureș (1828), districtul Făgăraș (1841), În scaunul Miercurea (1844), Cluj (1845 și 1846), Alba Iulia (1846), Beiuș (1862), Sângeorgiul de Pădure (1863) etc. <endnote id="(97 ; 535
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sa cântând - prin anii ’30, la jumătate de secol după desfășurarea evenimentelor - „un cântec trist” despre procesul Înscenat evreilor la Tiszaeszlár <endnote id="(133, p. 23)"/>. Semnificativ este faptul că, În 1913, Într-o carte violent antisemită, În capitolul dedicat infanticidului ritual practicat, chipurile, de evrei, Nicolae Paulescu renunță să mai prezinte „omorul din Tisza-Elzlar” [sic !] pe motiv că este „cunoscut de toți” <endnote id=" (695, p. 44)"/>. Credința că evreii ar practica omorul ritual nu ținea numai de politica autorităților
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
administrative și-au justificat demersurile abuzive prin „opinia generală că evreii folosesc sânge creștinesc” <endnote id="(97)"/>. La o concluzie similară a ajuns medicul și teologul Virgil Ciobanu, Într-un studiu publicat În 1924 cu privire la legenda practicării de către evrei a infanticidului : „În Ardeal - scria el -, credința În omorul ritual [practicat de evrei] este generală, la toate straturile societății, cu unele mici excepțiuni” <endnote id="(256)"/>. Acest tip de concluzie este doar parțial adevărat. Trebuie spus că, la sfârșitul secolului al XVIII-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de concluzie este doar parțial adevărat. Trebuie spus că, la sfârșitul secolului al XVIII- lea și În cursul secolului al XIX-lea, o bună parte a societății Imperiului Habsburgic și, implicit, a Transilvaniei s-a opus răspândirii falsei legende privind infanticidul practicat de evrei. Nu este vorba numai de acțiunea autorităților laice (trebuie amintit aici că, În Imperiu, evreii au căpătat emancipa rea politică din 1867), ci și de cea a autorităților clericale. În 1792, de exemplu, la câteva luni după
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreilor din Deda (desfășurat la Reghin), mărturia preotului ortodox al satului, coroborată cu alte dovezi, a dus la achitarea arestaților, ținuți până atunci În fiare <endnote id="(97)"/>. Interesant este faptul că, În 1828, evreii din Târgu Mureș Învinuiți de infanticid (acuzație care s-a dovedit nefondată) au cerut ca Guberniul Transilvaniei să emită o circulară În care să se afirme că omorul ritual este o superstiție, așa cum demonstrase faimosul Manasseh ben Israel În secolul al XVII-lea. Cartea acestuia din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Berlin În 1782 și republicată la Buda În 1820 <endnote id="(535, p. 565)"/>. Politicienii și intelectualii erau Împărțiți În două tabere. Unii manipulau În scop electoral sentimentele populare antievreiești ; ceilalți Încercau să lupte Împotriva credinței că evreii ar practica infanticidul. La sfârșitul secolului al XIX-lea, de exemplu, deputatul maghiar de Tiszaeszlár (locul În care a avut loc celebrul proces de „omor ritual”) era György Onody, care - nu Întâmplător - a fost fondatorul Partidului Antisemit Ungar, unul dintre primele partide politice
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
urmă a publicat În 1904 o lucrare devenită faimoasă, În trei volume, Marele proces care durează de o mie de ani, cuprinzând numeroase documente (inclusiv unele referitoare la procesul evreilor de la Pir, din 1791) care denunțau public falsa acuzație de infanticid ritual adusă evreilor de aproape un mileniu <endnote id="(124, p. 355)"/>. În perioada comentată, numărul proceselor intentate evreilor acuzați de infanticid pare să fi fost mai mic În Transilvania decât În Moldova, de exemplu. Dar mult mai important este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
numeroase documente (inclusiv unele referitoare la procesul evreilor de la Pir, din 1791) care denunțau public falsa acuzație de infanticid ritual adusă evreilor de aproape un mileniu <endnote id="(124, p. 355)"/>. În perioada comentată, numărul proceselor intentate evreilor acuzați de infanticid pare să fi fost mai mic În Transilvania decât În Moldova, de exemplu. Dar mult mai important este faptul că, În comparație cu Moldova, În Transilvania - ca urmare a unor astfel de acuzații - au fost Înregistrate de regulă mai puține tulburări sângeroase
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
104)"/>. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și Începutul secolului al XIX-lea, câteva texte vechi românești și-au dovedit importanța din perspectiva subiectului abordat aici. Aceste pamflete scrise sau tipărite au dat un temei zvonurilor și credințelor orale privind infanticidul practicat de evrei. Într-un manuscris românesc, datat 1784 și intitulat Obiceiuri. Rânduieli jidovești În toate lunile [anului] (mss. BAR nr. 1155), erau trecute În revistă mai multe feluri În care, chipurile, evreii ar folosi sânge de creștin : pentru prepararea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Nici Însuși În Rusia hebreii nu mănâncă la copii”, scria Ion Heliade-Rădulescu În 1859. Cărturarul român se Înșela amarnic, pentru că În Rusia, În secolul al XIX-lea și chiar În primele decenii ale secolului XX, se credea că evreii practică infanticidul pentru a se Împărtăși cu sânge de băiat creștin. Acesta a fost, de altfel, motivul declanșării pogromului din 1903, de la Chișinău, capitala Basarabiei (pe atunci parte a Imperiului Țarist), și al procesului intentat lui Mendel Beilis, În 1911-1913, la Kiev
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În 1911-1913, la Kiev <endnote id="(vezi 790)"/>. Hahamul Elia, tatăl lui Leo Naphta - unul dintre protagoniștii romanului Muntele vrăjit -, este ucis În timpul unui pogrom („l-au găsit crucificat cu piroane pe ușa casei incendiate”), declanșat În urma unei acuzații de infanticid ritual. Nu Întâmplător acest eveniment a fost plasat de Thomas Mann undeva În vestul Rusiei țariste, „Într-un târgușor din vecinătatea frontierei galițiano-volinice” (deasupra Bucovinei), și datat cândva În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea <endnote id="(786, III
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreiesc din București În timpul tulburărilor sângeroase din noiembrie 1918. Ecouri În mentalitatea tradițională Dar cel mai cunoscut proces de „omor ritual” din spațiul românesc a fost cel desfășurat În Moldova În 1726. Totul a pornit de la un presupus delict de infanticid, care s-ar fi petrecut În târgul basarabean Onițcani (ținutul Orhei). S-a spus atunci că „bezzaconicii jidovi” (= „evrei fără de lege”, cum i-a numit Ion Neculce În Letopiseț) ar fi „furat În ziua Paștilor un copil [creștin], cam de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În istorie de către romani Împotriva creștinilor” <endnote id="(43, p. 54)"/>. Acest gen de istorii - extrem de impresionante pentru creștini - au devenit În cele din urmă eresuri folclorice. Memoria colectivă a păstrat neschimbate, până În zilele noastre, nu doar motivația rituală a infanticidului, dar și unele „detalii tehnice” (butoiul cu cuie, de exemplu) <endnote id="(vezi nota 313)"/>. „De sărbătorile jidovești - sună o credință populară tot din nordul Moldovei, dar de la Începutul secolului XX -, jidovii nu mănâncă decât pască plămădită cu sânge de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ucigaș [Cain], osândit din poronca lui Dumnezeu, până se va umplea ciubărul, a bea sângele nevinovat ce nu Încetează a curge de la Începutul lumei...” <endnote id="(844, p. 114)"/>. De altfel, același Alecu Russo a contribuit și la perpetuarea legendei infanticidului pascal, săvârșit, chipurile, de evrei. El amintește În 1840 de „superstițiile populare de vrăji” referitoare la „copii creștini cărora babele ovreice le scot sângele picătură cu picătură, Împungându-i cu acele la sărbătorile Paștelor” <endnote id="(366, p. 131)"/>. Împunsăturile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
După opinia populară”, ne asigură Nicolae Iorga, pasca evreiască ar fi „Înțepată cu puncte” pentru a simboliza „Înțepăturile date de strămoșii [evreilor] Mântuitorului Însuși” <endnote id="(451, p. 46)"/>. Nu numai motivul „butoiului de colectat sânge” a migrat din legenda infanticidului practicat de evrei În legendele folclorice românești, ci și motivul „azimei preparate cu sânge”. Legenda spune că „de un post mare [de Paște], au făcut jidanii pâne cu sânge”. Fiind În postul dinaintea Paștelui și neavând ce mânca, creștinii urmau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
copii. (Care din creștini ar fi făcut asta !) I-a căutat, i-a căutat, În sfârșit, nu i-a găsit. Dac’o văzut jidanul că nu-s și nu-s, s’o dus dracului...” <endnote id="(724, p. 452)"/>. „Evreul infanticid” este pus aici În contrast cu creș tinii, care nu „ar fi făcut asta”. În afară de imaginea lui de „mâncător de copii” și de „asociat cu Diavolul”, „jidanul” din basm are și alte stereotipuri specifice : e negustor În târg, se tocmește, e ahtiat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
e viclean („tot ei Îs mai mehenghi [= vicleni]”), știe să citească (spre deosebire de român), Îi urăște pe creștini („jidanul, tot cu dușmănie asupra creștinului”), ucide folosind otravă („Îi dă nu știu ce și omoară omul”), pretinde că se botează etc. Povești cu evreul infanticid și hemofag se transmiteau din gură În gură, se spuneau mai ales copiilor și ne putem imagina ce efecte aveau asupra lor pe moment, dar și pe termen mediu și lung. Când erau neascultători, copiii români erau amenințați că „Vine
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe redactorul ziarului Deșteptarea, Polichroniade - participant marcant la Congresul antisemit româno-european desfășurat la București În 7-9 septembrie 1886. În primăvara anului 1897, În preajma sărbătorii Paștelui, acesta a reprodus și răspândit În toată țara, În mii de exemplare, o litografie reprezentând „infanticidul ritual” petrecut, chipurile, În 1882 la Tiszaeszlár, În imediata vecinătate a Transilvaniei. Reproducerea Înfățișa o fată sugrumată pe podeaua sinagogii și câțiva evrei care Îi luau sângele „pentru a se fabrica azimă” <endnote id="(125, p. 251)"/>. Cu câțiva ani
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
felul de rituri sălbatice. Aceste spicuiri din istorie le-am putea duce la infinit” <endnote id="(67, p. 46)"/>. Tot atunci, aceiași oameni au reeditat celebra carte Înfruntarea jidovilor (1803), scrisă de un pretins rabin convertit, care „demonstra”, chipurile, autenticitatea infanticidului practicat de evrei. Pe această temă, deputatul evreu Adolphe Stern a rostit o interpelare În plenul Parlamentului României, În 1922 <endnote id="(603, pp. 18-19)"/>. Peste zece ani (noiembrie 1932), parlamentarii evrei au protestat din nou Împo triva acuzației de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
practicat de evrei. Pe această temă, deputatul evreu Adolphe Stern a rostit o interpelare În plenul Parlamentului României, În 1922 <endnote id="(603, pp. 18-19)"/>. Peste zece ani (noiembrie 1932), parlamentarii evrei au protestat din nou Împo triva acuzației de infanticid ritual, adusă evreilor de A.C. Cuza În ziarul ieșean Curentul studențesc, editat de Asociația Studenților Creștini, coordonată de C. Zelea Codreanu <endnote id="(603, p. 362)"/>. De asemenea, o replică polemică a fost inițiată de medicul și teologul Virgil Ciobanu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
articol din revista antisemită Buna Vestire, 1937), cârciumarii evrei care otrăvesc băuturile etc., etc. Este o Întreagă mitologie, incertă și confuză, creată timp de mai multe secole, care face din evreu un tip suspect, căruia Îi sunt asociați termeni precum „infanticid ritual”, „hemofagie”, „vampi rism”, „canibalism”, „stranii obiceiuri culinare”, „murdărie”, „microbi”, „sânge infestat”, „otravă”, „crimă”, „vrăjitorie”, „ritualuri demonice” etc. Cu un astfel de „portret-robot”, despre evreu se poate spune orice și oamenii simpli vor crede. Așa se explică tenacitatea și vitalitatea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
declanșează Întotdeauna și instantaneu o isterie colectivă antisemită, o imensă cantitate de emoție ostilă evreilor În sânul comunității-gazdă, care În cele mai multe dintre cazuri se manifestă cu agresivitate maximă. Nu este de mirare că, de-a lungul secolelor, majoritatea acuzațiilor de infanticid au fost urmate de sângeroase pogromuri antievreiești. Ceea ce poate să ne mire Însă este faptul că acest pervers mecanism social a funcționat anacronic, la jumătatea secolului XX, imediat după imensa tragedie a Holocaustului, În țări din centrul Europei În care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]