367 matches
-
reale de acest tip a dat L. Blaga, în Discobolul și alte texte, și deloc fragmentariștii actuali. Vocația și destinația lor irezistibilă este de fapt coșul de hârtii. Că publicistica are enorma sa utilitate, nimic mai adevărat. Dar o anume infatuare și morgă publicistică, atunci când pretinde că doar ea, mai ales, în ipoteza comentatorului politic, ar deține singură adevărul, se cere corectată și adusă, pe cât posibil, pe o linie mediană, acceptabilă, de echilibru. De cazul cronicarului literar (pe care nu-l
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
română este, nu poate fi altfel, decât o eternă colonie. Un critic român măcar egal și nu mai mult cu unul occidental? Dar este o aberație totală ! A te compara cu o celebritate de la Seuil, o megalomanie nepermisă, insuportabilă ! O infatuare egolatră, demnă de dispreț și caricatură ! O enormitate ! Și cu câtă suficiență jalnică privesc anumiți compilatori qui puent la mădiocrită unele eforturi locale de a propune malgră tout și soluții și sisteme proprii. în sfera ideilor literare, de pildă. La
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Când vii, mai ales, dintr-o cultură evident mică și nu poți oferi încă nici măcar o singură operă personală tradusă în limba germană etc., etc. Explicații psihologice, bineînțeles, există. Și încă din plin. Ceea ce nu ne împiedică să observăm și infatuarea, orgoliul enorm, teribilul complex de inferioritate superioritate, mai ales, ce inspiră și astfel de răbufniri și exhibiționisme. îndrăznim totuși să afirmăm: ceea ce se numește, în genere, cultură română, nu merită astfel de exagerări penibile, nici compensații stridente, nici respingeri umilitoare
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ALECSANDRI V. Alecsandri (1821-1890) era moldovean prin tată și mai curîndmuntean prin mamă; dar prin amândoi părinții avea mult sânge grecesc, din al grecilor de aici, bineînțeles. Nuanța sa temperamentală se lămurește deplin prin această împrejurare. El are aristocratismul elinic, infatuarea aceea stăpânită cu amabilitate (era de un orgoliu imens), oroarea de mediul insalubru și vulgar, aptitudinea înnăscută pentru viața în cercurile fine și la curte, darul convorbirii. Junimiștii și-l aminteau venind la ședințele lor. Poetul obsecvios și rece strângea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aspirațiile specifice. Fiecare are însă un rol de jucat și Goethe apasă încă o dată pe ideea necesității ieșirii din țarcul strâmt, prin depășirea izolării și a provincialismului, în primul rând a literaturii germane. Ea are misiunea sa, dar fără complexe, infatuări și înfumurare pedantă. În această situație se află, de fapt, toate literaturile. Dna de Stașl făcuse aceeași teorie: De l'emulation (De la Litterature, II, III). Concurență constructivă deci, în spirit amical, colegial, confratern. În termenii lui Mazzini, de fraternitate universală
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
descoperirii Europei de către Luminile românești ar fi incompletă fără menționarea și a unui complex spiritual nu mai puțin caracteristic. Format în aceeași perioadă, el este consecința sa directă: un foarte insistent complex de inferioritate și superioritate, de iluzionare și luciditate, infatuare propagandistică și conștiință a participării europene efective. Obsesia de a ne face cunoscuți, recunoscuți, consacrați, elogiați de Europa are această origine și ea trădează, mai presus de orice, o aspirație organică, spontană, un sentiment elementar, înnăscut, de coexistență și coparticipare
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
se mai uită și în altă parte" (Istrățescu în Rusan: 2001, 841-842). Se poate observa deci că secretarul general al PCR ceruse ameliorarea activității ideologice a partidului înainte de a ajunge în China; chiar dacă nu ar fi vorba decât de o infatuare de moment, fără acoperire în realitate, am văzut deja că Ceaușescu emisese propuneri concrete în acest sens și înainte de vara anului 1971. Merită să insistăm puțin asupra acestui aspect, începând cu un fragment dintr-un discurs al lui Ceaușescu cu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sacrificiul suprem în acest sens. Iar eroismul nu are nimic în comun cu un stil de viață calm, liniștit, rațional. Nu. Doar spiritul "burghez" se complace în "satisfacții ieftine" și urmărește obținerea de "succese facile", fiind astfel "pândit de riscul infatuării și al moliciunii". "Omul nou" reușește să se autodisciplineze atunci când este cazul, manifestând de asemenea un entuziasm debordant față de directivele partidului (Fodor în Iordănescu: 1976, 31-38). Dacă ar fi reușit să creeze "oameni noi", regimurile leniniste ar fi supraviețuit probabil
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
provincie", și-a luat tălpășița, s-a întors la ale lui, cele guvernamentale și ne, iar marele Muzeu a rămas cu ponoasele. Singura întrebare legitimă nu poate suna decît așa: de ce i s-a permis personajului iresponsabil să-și desfășoare infatuarea în nobilele încăperi? De ce? Doar pentru că stă cocoțat într-un scaun ministerial? E nedemn pentru cel mai vechi Muzeu românesc de artă. Memento! 16 ianuarie Mult tapaj pe chestia celor două premii ale Academiei Cațavencu, premianții fiind, cum se știe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
temîndu-se parcă de frustrețea nostimă a cuvîntului, și-a intercalat numelui un h cu aer saxonic. Să-i sune, oare, remarcabilului universitar mai bine Muthu, decît Mutu? Mie însumi, acasă, între frații verbioși, mi se spunea Mutulică (observați cum neînfrînata-mi infatuare mă plasează, fără pic de jenă, în constelația de deasupra). Atît. The rest is silence, ar spune mutul de Shakespeare. 3 mai Mîine plec la București: joi, va avea loc vernisajul expoziției mele de pictură, la Galeria Orizont. Celor cărora
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
originalității lor oricum stridente. "Democratizarea" după care tînjiseră aproape un secol, chiar în coloratură de stînga, nu mai avea nevoie de țap ispășitor. Totul trebuia regîndit. Progresiv, pînă spre sfîrșitul secolului XX, dar și mai sofisticat la începutul acestuia, soluțiile infatuării au cunoscut rezolvări din ce în ce mai realiste. În stare a da piept cu societatea hipertehnicizată, nedispusă să mai accepte comportamente desuete. Artistul de azi nu mai trebuie să se dea în spectacol. Nici nu i-ar mai sta bine s-o facă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
actual, să constatăm ce bulversare a habitudinilor se produce cînd noul scenariu european la care România se arată (în sondaje) dornică a se include impune, prin multe altele, și soluția regionalizării. Schimele perplexe ale omnipotenților guvernanți nu pot ascunde însă infatuarea iminenței reușite, știindu-se prea bine (neștiindu-se de către masa votantă) că modelele ne stau deja, în detaliu, la dispoziție. Concluzie stenic-patriotică: sîntem aici, în calea tuturor răutăților, de două mii de ani, nu? și cu imensul nostru dar de a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
moduri arogante, sacrosante și intolerante de a fi, transferuri de putere, deposedare de forțe individuale elementare, dar și deposedare de demnități, autorități și simboluri social-politice, imagini fabricate și neînțelegeri de sensuri, idei preconcepute, clișee, cercuri închise de cunoaștere-putere, liderisme, dogme, infatuări, conflicte sociale și politice, războaie civile, națiuni eșuate, refaceri hidoase de sisteme cameleonice ale "reprezentării", speranțe deșarte, perpetuări indistincte de forme ale unui comportament civic/politic pe un același fond problematic: Cine ne reprezintă? Cum suntem reprezentați? Dinamica formării celor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cameră și s-a uitat la mine ca la un dement; în privire i-am citit părerea de rău pentru destăinuirea făcută unui tânăr, evident nedemn de ea. Cu toate acestea, în răspunsul domniei sale nu am simțit nici urmă de infatuare sau dorință de a mă epata: " Dacă m-am temut? Noi așa am fost educați: dacă trebuie să mori pentru Transilvania, mori". Departe de mine să susțin că în Ungaria toată lumea, fără excepție, ar fi avut asemenea sentimente față de Transilvania
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
îndreptățită să acuze misoginismul și obtuzitatea semenilor pentru obscuritatea în care îi este hărăzit să creeze capodopere pentru care Zița cu siguranță "s-ar fi înnebunit". Galeria de scriitoare în care se crede încadrabilă nu lasă nici un dubiu legat de infatuarea și gusturile literare ale personajului: "să fiu în Franța, de mult aș fi cunoscută... Dacă ar fi fost și acolo așa... n-ar mai fi existat Madame de Sévigné... Doamna de Staël... George Sand..." 77. Mai puțin pretențioasă, dar la fel de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cu putere. În vise, - a primi o palmă înseamnă reproș, jignire, atenționare, asumarea unei greșeli, nedreptate, răzbunare; - (a da cuiva o palmă): critici, reproș, răzbunare, a demonstra contrariul, jignire, pedeapsă, lovitură de grație, dorință de răzbunare; - (a bate din palme): infatuare, orgoliu, complex de superioritate, supremație, nerăbdare, grabă; - (a ține ceva în palmă): nevoie de ocrotire, vulnerabilitate, punct nevralgic, concentrare, lucru asupra căruia trebuie să iei aminte sau să cercetezi; - a citi în stele: a prezice cuiva viitorul după poziția stelelor
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
demonstrații. Are studenți de pretutindeni. Nu se lasă contrazis deși contrazice pe alții, de exemplu pe Eustache, Colombo, Bindo, Silvius fostul său profesor. Galeniștii intraseră în panică. Vesal le observă slăbiciunea și inerția și scrie o carte în care combate infatuarea, ignoranța, comoditatea, ingratitudinea. Cât a stat în Spania a contribuit la renașterea medicinei iberice. Dar cum marile personalități creează animozități prin însăși prezența lor, e nevoit să plece și din Spania îndreptându-se spre Ierusalim ca medic și pelerin. Din cauza
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]