183 matches
-
unei paciente diagnosticate cu cerebelită bilaterală asociată cu gastroenterită cu rotavirus. Rotavirusul face parte din familia Reoviridae, un virus non-anvelopă, ARN dublu-catenar, cu materialul genomic inclus într-o capsidă triplu-stratifi cată, fiecare strat conținând proteine diferite, importante în antigenitate și infecțiozitate. Infecția cu rotavirus este principala cauză de gastroenterită acută la sugari și copiii mici și se estimează că provoacă peste 146.000 de internări pe an la copiii mai mici de 5 ani în regiunea europeană a Organizației Mondiale a
Revista Medicală Română by Luminiţa Marin () [Corola-journal/Journalistic/92284_a_92779]
-
sau sechele ale TB și, implicit, consecințe sociale și economice adverse asociate tuberculozei. În plus, depistarea reduce transmiterea TB în gospodărie, la locul de muncă, la școală sau alt mediu comunitar, prin tratarea persoanelor cu boală prevalentă și scurtarea duratei infecțiozității. Articolul 3 În acțiunea de depistare activă a TB se vor respecta următoarele principii generale susținute de Organizația Mondială a Sănătății: a) principiul 1: depistarea activă a persoanelor cu TB se continuă cu asigurarea asistenței medicale adecvate pentru persoanele care
ORDIN nr. 3.326 din 28 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261239]
-
va baza pe analiza riscului și va ține cont de: a) identificarea tuturor riscurilor existente, în vederea prioritizării resurselor; ... b) elaborarea de scenarii ale impactului evenimentului, în funcție de rata de atac așteptată, de gradul de severitate al acestuia, de infecțiozitatea bolii, de numărul unităților sanitare de asistență medicală primară și spitalicească, de rata de mortalitate așteptată și gradul de absenteism, care pot duce la perturbarea activităților sociale; ... c) faptul că măsurile de răspuns ce urmează a fi implementate pot fi
REGULAMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285237]
-
de suprafață a unui agent infecțios, din grupa virusurilor extrem de periculoase pentru viața omului. Condiția esențială, sine qua non,pentru asigurarea securității vaccinării genetice este ca în cadrul constructului plasmidic să nu fie introduse secvențe ce aparțin genelor care condiționează patogenitatea/infecțiozitatea agentului infecțios. Gena de origine virală inserată în plasmidul recombinant (vaccin ADN) trebuie să rămână funcțională și să codifice proteina cu rol de antigen ce va fi prezentat celulelor sistemului imunitar. Vaccinul ADN este un plasmid ADN de expresie, nereplicativ
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
valoare de antigen. Genele clonate în vectori de expresie pot fi manipulate pentru a sintetiza proteine singulare. Vaccinul ADN poate cuprinde o secvență mai extinsă a genomului unui agent patogen, cu condiția esențială de a fi excluse genele care condiționează infecțiozitatea acestuia. Primele experiențe de transfer de ADN în celulele unui organism superior au fost realizate de Stasney în anul 1950. Experiențele sale au fost confirmate de Parchkis (1955) și Ito (1958). În experiențele inițiale au fost utilizate preparate de cromatină
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
la altul prin intermediul semințelor infectate, care nu-și pierd facultatea germinativă, decât cel mult în proporție de 66 %. Bacteria rămâne cel mult 6 luni viabilă în semințe. Semințele păstrate mai mulți ani își pierd aproape complet germinația, dar puterea de infecțiozitate a bacteriei nu scade. Transmiterea poate fi asigurată și prin resturile vegetale rămase pe sol, în care bacteria poate fi viabilă timp de 9 luni. În timpul germinării seminței de soia, bacteria se multiplică și va ataca primele frunze. Un caz
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
incubate timp de 2 ore la temperatura de 37°C în plăcile de microtitru, înainte ca celulele MDBK să fie adăugate. Celulele sunt folosite la o concentrație care formează o monocultura completă după 24 de ore. 1.3. Controale: a) infecțiozitatea virusului; ... b) toxicitatea serului; ... c) culturi celulare care nu au fost inoculate; ... d) antiseruri de referință. ... 1.4. Interpretare: rezultatele testului de neutralizare și titrul virusului folosit la testare sunt înregistrate după 3-6 zile de incubare la temperatura de 37
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 10 aprilie 2002 privind stabilirea protocoalelor de testare şi condiţiile de autorizare a targurilor de animale, fermelor de carantina sau centrelor de colectare în cazul importurilor de animale vii din speciile bovine şi porcine provenite din tari terţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144269_a_145598]
-
ser-virus sunt incubate timp de o oră la temperatura de 37° înainte de a fi ad��ugate volume similare de suspensie celulară. Celulele sunt folosite la o concentrație care va forma un monostrat complet după două zile. ... e) Controale: ... 1. controlul infecțiozității virusului; 2. controlul toxicității serului; 3. controlul culturii celulare neinoculate; 4. antiseruri de referință. f) Interpretare: cu virusul tulpinii NADL timpul optim pentru citire este după o incubare de 5 zile la temperatura de 37°C. ... g) Un titru de
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 10 aprilie 2002 privind stabilirea protocoalelor de testare şi condiţiile de autorizare a targurilor de animale, fermelor de carantina sau centrelor de colectare în cazul importurilor de animale vii din speciile bovine şi porcine provenite din tari terţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144269_a_145598]
-
Amestecul virus-ser este incubat timp de două ore la temperatura de 37°C în plăci de microtitru înainte de adăugarea celulelor potrivite. Celulele sunt utilizate într-o concentrație, care formează după 24 de ore un monostrat complet. ... c) Controale: ... 1. verificarea infecțiozității virusului; 2. controlul toxicității serului; 3. controlul culturilor celulare neinoculate; 4. referință antiserului. d) Interpretare: rezultatele testului de neutralizare și titrul virusului utilizat în test se înregistrează după 3-7 zile de incubare la temperatura de 37°C. Dacă titrul serului
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 10 aprilie 2002 privind stabilirea protocoalelor de testare şi condiţiile de autorizare a targurilor de animale, fermelor de carantina sau centrelor de colectare în cazul importurilor de animale vii din speciile bovine şi porcine provenite din tari terţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144269_a_145598]
-
37°C în plăcile de microtitru înainte de a se adaugă celulele potrivite. Celulele sunt utilizate într-o concentrație, care după 24 de ore formează un monostrat complet. Fiecare celulă primește 0,1 ml de suspensie celulară. ... c) Controale: ... 1. verificarea infecțiozității virusului; 2. controlul toxicității serului; 3. controlul celulelor neinoculate; 4. referințe antiser. d) Interpretare: rezultatele testului de seroneutralizare și titrul virusului utilizat în test sunt înregistrate după o incubare de 3-5 zile la temperatura de 37°C. Dacă titrul serului
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 10 aprilie 2002 privind stabilirea protocoalelor de testare şi condiţiile de autorizare a targurilor de animale, fermelor de carantina sau centrelor de colectare în cazul importurilor de animale vii din speciile bovine şi porcine provenite din tari terţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144269_a_145598]
-
cu un volum egal de suspensie virală și incubate timp de o oră la temperatura de 37°C în plăcile de microtitru înainte de adăugarea a 0,025 ml suspensie celulară conținând 3 x 106 celule/ml. ... c) Controale: ... 1. verificarea infecțiozității virusului; 2. controlul toxicității serului; 3. controlul celulelor neinoculate; 4. referință antiserurilor. d) Interpretare: rezultatul testului și titrul virusului utilizat în test sunt înregistrate după 3-5 zile de incubare la temperatura de 37°C. Titrul serului este considerat negativ dacă
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 10 aprilie 2002 privind stabilirea protocoalelor de testare şi condiţiile de autorizare a targurilor de animale, fermelor de carantina sau centrelor de colectare în cazul importurilor de animale vii din speciile bovine şi porcine provenite din tari terţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144269_a_145598]
-
miezul nucleocapsidic, cu dimensiuni de 27nm. Gena C conține două domenii (pre-C, C), în funcție de care sunt generate cele două proteine ale nucleocapsidei. AgHBe (preC) este solubil și se eliberează în sânge, semnificând stadiul replicativ al VHB și potențialul crescut de infecțiozitate. AgHBc sau miezul antigenic complet (C) rămâne strict intracelular hepatic. Gena P codează AND-polimeraza. Gena X codează AgHBx cu rol în transactivarea genelor virale și celulare. Semnificația acestei proteine nu este clar cunoscută, dar pare să contribuie la carcinogeneză prin
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
persistența după 6 luni semnează statutul de purtător cronic. Ac antiHBs apar la 3 luni de la puseul acut și consemnează imunitatea. AgHBs și Ac-antiHBs pot coexista în 30% din cazuri. - VOL.II APARATUL DIGESTIV AgHBe - semn de replicare virală și infecțiozitate; dispare după 10 săptămâni, iar dacă persistă înseamnă cronicizare. Ac anti-HBe sunt markeri de infecțiozitate joasă și erau considerați ca semn de vindecare. Pot fi prezenți în infecție cronică (mutant pre-core). AgHBc nu poate fi detectat în circulație. IgM antiHBc
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
de la puseul acut și consemnează imunitatea. AgHBs și Ac-antiHBs pot coexista în 30% din cazuri. - VOL.II APARATUL DIGESTIV AgHBe - semn de replicare virală și infecțiozitate; dispare după 10 săptămâni, iar dacă persistă înseamnă cronicizare. Ac anti-HBe sunt markeri de infecțiozitate joasă și erau considerați ca semn de vindecare. Pot fi prezenți în infecție cronică (mutant pre-core). AgHBc nu poate fi detectat în circulație. IgM antiHBc consemnează infecția acută (detectat după ce AgHBs a fost înlăturat din plasmă). Persistența IgM anti-HBc poate
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
cu toate complicațiile, inclusiv cancer hepatocelular; dintre pacienții cu hepatită cronică se selecționează câțiva care dezvoltă cancer din acest stadiu, fără a dezvolta întâi ciroza (fig. 27). Prognosticul este corelat cu aspectul histologic. TRATAMENT Pacientul trebuie instruit asupra posibilei sale infecțiozități, asupra metodelor de micșorare a riscului și de posibilitatea vaccinării partenerului dacă markerii serologici ai acestuia sunt negativi. Prevenția HC cu VHB se realizează prin vaccinare. Masuri generale. Este recomandat ca pacientul să-și desfășoare activitatea obișnuită, exerciții fizice ușoare
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
un regim hepatic. Din programul de urmărire a pacientului cu HC cu VHB, o importanță deosebită o are supravegherea ecografică pentru evidențierea precoce a cancerului hepatocelular. TRATAMENT MEDICAMENTOS - Tratamentul antiviral (tab. 33) Scopul tratamentului (tab. 34) este de a scădea infecțiozitatea, de a eradica virusul și de a preveni ciroza hepatică. Rar, se obține dispariția definitivă a AgHBe, ADN-ului viral și, de obicei, AgHBs persistă. 1. Tratamentul cu interferon Interferonul-alfa are acțiune antivirală directă, acțiune imunomodulatoare prin amplificarea prezentării antigenelor
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
serie atât la aceeași specie, cât și la iepurii de laborator. Practic, părăsind cercetările dedicate propriului virus descoperit la galinacee în1911, Payton Rous a „luat în primire“ virusul papilomatozei iepurelui Shope, domeniu în care a luminat multe necunoscute legate de infecțiozitatea acestui agent tumorigen. Vom detalia aceste contribuții ale lui P. Rous la subcapitolul Virusul Papilomului Shope, p. 36. Abandonul virusului sarcomului găinii de însuși cel care l-a pus în evidență, nu a însemnat că acest agent filtrabil numit în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
agresate. Dată fiind marea frecvență a infecțiilor herpetice cu tipurile 1 și 2, s-a încercat încă din anii ’50-’60 ai secolului XX să se prepare un vaccin, din păcate cu metodologia timpului de atunci, bazată pe ideea inactivării infecțiozității agentului viral, cu păstrarea antigenității sale. Astfel, Pierre Lépine de la Institutul Pasteur - Paris (unul din elevii lui C. Levaditi) a propus un vaccin cu virus herpetic tip 2 iradiat cu ultraviolete (UV). El considera că a realizat, prin iradierea cu
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
provenind dintr-o secvență situată în afara genei celulare. Intronii au dispărut de la v-Src, care este, între altele, sediul a 8 mutații punctuale. Aceste diferențe structurale antrenează o exaltare a activității tirozinkinazice a proteinei formate de gena v-Src, favorizând caracterul de infecțiozitate „rapidă“ a virusului Rous. A cincea întrebare: prin ce mecanisme o protooncogenă utilă și inofensivă, poate fi metamorfozată într-o oncogenă? Înainte de a da un răspuns acestei întrebări, este necesar de a stabili două premize: a) transformarea protooncogenelor în oncogene
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
supraveghere și control a infecțiilor nosocomiale. Urmărește în permanență respectarea de către personal și însoțitori a măsurilor de izolare și controlează prelucrarea bolnavilor la internare. Anunță la serviciul de internări locurile disponibile, urmărește internarea corectă a bolnavilor în funcție de grupe de vârstă, infecțiozitate sau receptivitate. Urmărește aplicarea măsurilor de izolare a bolnavilor cu caracter infecțios și a măsurilor pentru supravegherea contactilor. Instruiește personalul din subordine privind autodeclararea îmbolnăvirilor și urmărește aplicarea acestor măsuri. Semnalizează medicului șef de secție cazurile de boli transmisibile pe
ORDIN nr. 994 din 10 august 2004 privind aprobarea Normelor de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163239_a_164568]
-
supraveghere și control a infecțiilor nosocomiale. Urmărește în permanență respectarea de către personal și însoțitori a măsurilor de izolare și controlează prelucrarea bolnavilor la internare. Anunță la serviciul de internări locurile disponibile, urmărește internarea corectă a bolnavilor în funcție de grupe de vârstă, infecțiozitate sau receptivitate. Urmărește aplicarea măsurilor de izolare a bolnavilor cu caracter infecțios și a măsurilor pentru supravegherea contactilor. Instruiește personalul din subordine privind autodeclararea îmbolnăvirilor și urmărește aplicarea acestor măsuri. Semnalizează medicului șef de secție cazurile de boli transmisibile pe
NORMĂ din 10 august 2004 de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unităţi sanitare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164624_a_165953]
-
organismele-țintă 2.2.1. Descrierea organismului/organismelor-țintă 2.2.2. Mod de acțiune 2.3. Interval de specificitate în raport cu gazda și efecte asupra speciilor, altele decât organismul-țintă 2.4. Stadii de dezvoltare/ciclu de viață ale/al microorganismului 2.5. Infecțiozitate, capacitatea de dispersie și colonizare 2.6. Relație cu agenți patogeni vegetali, animali sau umani, cunoscuți 2.7. Stabilitate genetică și factorii care o influențează 2.8. Informații despre producerea de metaboliți (în special toxine) 2.9. Antibiotice și alți
ORDIN nr. 81 din 24 ianuarie 2008 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii publice, al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 1.321/280/90/2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195049_a_196378]
-
a personalului de la instala��iile de fabricare 5.1.3. Observații referitoare la sensibilizare/alergenitate 5.1.4. Observații directe, de exemplu, cazuri clinice 5.2. Studii de bază 5.2.1. Sensibilizare 5.2.2 Toxicitate acută, patogenitate și infecțiozitate 5.2.2.1. Toxicitate acută orală, patogenitate și infecțiozitate 5.2.2.2. Toxicitate acută prin inhalare, patogenitate și infecțiozitate 5.2.2.3. Doza unică intraperitoneală/subcutanată 5.2.3. Testarea în vitro a genotoxicității 5.2.4
ORDIN nr. 81 din 24 ianuarie 2008 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii publice, al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 1.321/280/90/2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195049_a_196378]
-
Observații referitoare la sensibilizare/alergenitate 5.1.4. Observații directe, de exemplu, cazuri clinice 5.2. Studii de bază 5.2.1. Sensibilizare 5.2.2 Toxicitate acută, patogenitate și infecțiozitate 5.2.2.1. Toxicitate acută orală, patogenitate și infecțiozitate 5.2.2.2. Toxicitate acută prin inhalare, patogenitate și infecțiozitate 5.2.2.3. Doza unică intraperitoneală/subcutanată 5.2.3. Testarea în vitro a genotoxicității 5.2.4. Studiu pe culturi de celule 5.2.5. Informații despre
ORDIN nr. 81 din 24 ianuarie 2008 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii publice, al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 1.321/280/90/2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195049_a_196378]
-
exemplu, cazuri clinice 5.2. Studii de bază 5.2.1. Sensibilizare 5.2.2 Toxicitate acută, patogenitate și infecțiozitate 5.2.2.1. Toxicitate acută orală, patogenitate și infecțiozitate 5.2.2.2. Toxicitate acută prin inhalare, patogenitate și infecțiozitate 5.2.2.3. Doza unică intraperitoneală/subcutanată 5.2.3. Testarea în vitro a genotoxicității 5.2.4. Studiu pe culturi de celule 5.2.5. Informații despre patogenitatea și toxicitatea pe termen scurt 5.2.5.1. Efecte
ORDIN nr. 81 din 24 ianuarie 2008 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii publice, al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 1.321/280/90/2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195049_a_196378]