28 matches
-
Florentin Smarandache: De la multistructură și multispațiu la “recepționarea multidimensionala estetică și paradoxistă Smarandache” de Ștefan Vlăduțescu Paradoxismul funcționează după regulă de inferare care spune “totul este posibil, chiar si imposibilul”. Această regulă de inferare este continuă, repetabila și constantă. Este deci legica și, prin urmare, universală. Ea constituie cel mai productiv aparat de generare a emergentelor. (Smarandache F., 2007. Unification of Art
FLORENTIN SMARANDACHE: De la multistructură şi multispațiu la “recepționarea multidimensională estetică și paradoxistă Smarandache”, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339625_a_340954]
-
Florentin Smarandache: De la multistructură și multispațiu la “recepționarea multidimensionala estetică și paradoxistă Smarandache” de Ștefan Vlăduțescu Paradoxismul funcționează după regulă de inferare care spune “totul este posibil, chiar si imposibilul”. Această regulă de inferare este continuă, repetabila și constantă. Este deci legica și, prin urmare, universală. Ea constituie cel mai productiv aparat de generare a emergentelor. (Smarandache F., 2007. Unification of Art Theories (UAT): Composed. Found, Changed, Modified. Columbus, OH: American Research Press; p.
FLORENTIN SMARANDACHE: De la multistructură şi multispațiu la “recepționarea multidimensională estetică și paradoxistă Smarandache”, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339625_a_340954]
-
are sursa în tipologia conturată de Dumitru Sandu (2004) ce diferențiază șase tipuri de sate. Conform acestei tipologii, în Dobrogea regăsim comunități izolate și de imigranți, ambele situații ducând la o slăbire a comunității. Rezultatele de mai sus nu permit inferarea unor concluzii unitare, care să ia în calcul toate cele trei dimensiuni, de tip: regiunea/aria culturală respectivă are comunități rurale mai puternice, mai consistente. Un alt motiv ar fi acela că cele trei dimensiuni au fost analizate pornind de la
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
axat pe analiza istorică a conceptelor de valoare, preț Și cost, analiza bazelor Și modelelor de evaluare, precum Și aprofundarea conceptelor de menținere a capitalului. Ca tehnică de cercetare folosim atât procedeul de revizuire a literaturii, cât Și operațiunea logică de inferare. Vom prioritiza studiul articolelor de specialitate, fără a neglija documentarea privind activitatea organismelor responsabile de normalizarea contabilității, atât la nivel național, cât Și internațional. În capitolul doi, printr-o abordare fundamentală, va fi elaborată teoria intenției, utilizând cercetarea de tip
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
pp. 219-220). Strâns înruditele erori care vizeaz) cea de-a doua propoziție a noastr) privind teoria sunt, așa cum am v)zut, tr)s)turi identice ale câmpului politicii internaționale, si anume, presupunerea unei corespondențe necesare între motiv și rezultat, si inferarea regulilor aplicabile actorilor din rezultatele observate ale acțiunii acestora. Unde anume s-a greșit poate fi în mod clar pus în evident), prin reluarea analogiei economice (capitolul 5, partea a III-a, 1). Într-o economie strict competitiv), râvna fiec
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
istoricilor sunt de mai mare folos decât rezumatul cronologic pe care l-aș putea eu oferi. Teoria ne determin) s) ne aștept)m că statele s) se comporte în moduri care s) duc), în cele din urm), la formarea balantelor. Inferarea acestei aștept)ri din teorie nu impresioneaz), în condițiile în care balansarea ar fi un pattern universal al comportamentului politic, așa cum se pretinde uneori. Dar ea nu este așa ceva. Faptul c) actorii politici se balanseaz) reciproc, sau se aliniaz) trecând
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
învățarea prin experimentare trebuie să fie determinată de cinci faze: experimentarea propriu-zisă (activitatea în cadrul experimentului); împărtășirea experienței și a sentimentelor produse de către aceasta (observațiile și reacțiile sunt comunicate celorlalți co-experimentatori); analiza (patternurile și dinamica fenomenelor sunt evidențiate în această fază); inferarea/generalizarea (principiile observate sunt dezvoltate la un nivel de cunoaștere superior); și aplicarea (presupune reflecția asupra a ceea ce s-a învățat printr-un experiment și încercarea de transpunere a acestor principii în alte situații decât aceea care le-a generat
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în privința comportamentului care trebuie adoptat. Faza preventivă sau travaliul terapeutic pentru modificarea schemelor După stabilizare, travaliul terapeutic centrat pe modificarea schemelor poate începe. Această fază constă, conform teoriei clasice a lui Beck, pornind de la travaliul terapeutic al gândurilor automate, în inferarea schemelor subiacente. Din momentul în care a/au fost identificat(e) ca obiectiv terapeutic, schema (schemele) este atacată cu ajutorul tehnicilor specifice. 3. Studiu de caz (modelul lui Beck) Prezentarea cazului Martine suferă de o stare depresivă recurentă de zece ani
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
producere a unui test cu rezultate sigure se bazează în mare măsură pe înțelepciunea și inteligența cercetătorului, primind doar puțin ajutor din partea regulilor formale ale științelor sociale. Absența statisticilor inferențiale din studiile calitative nu ne eliberează însă de cerința unei inferări riguroase. Mai mult, deoarece convențiile din cercetarea calitativă sunt mai puține ca număr atrage după sine faptul că este mai dificil să fii convingător în față unui sceptic plauzibil, este mai complicat să izolezi impactul variabilei independente asupra celei dependente
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
poate aduce o contribuție semnificativă dacă este aplicat în combinație cu alte metode de cercetare - testarea plauzibilității, urmărirea procesuală, explicarea cazurilor extreme. După cum am afirmat în Cursul 10, se poate adesea stabili o ierarhie inversă între testarea ca tehnică de inferare riguroasă și testarea ca prilej de examinare intensivă a datelor și detaliilor. Nu există protocoale stricte de luare corectă a deciziilor, acest lucru fiind dependent de condițiile specifice ale proiectului de cercetare și de măiestria personală a cercetătorului. IV. Concluziitc
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
statistice, în timp ce măsurarea determinanților motivației în muncă a fost studiată preponderent prin experimente de teren. Pentru fiecare dintre aceste metode Vroom prezintă o serie de avantaje și dezavantaje. Astfel, analiza statistică a corelației dintre două variabile permite în mică măsură inferări cauzale. Pe de altă parte, deși experimentele de laborator sunt utilizate pentru determinarea relațiilor cauzale, acestea au la rândul lor o serie de limite generate de mediul creat artificial și timpul redus în care un subiect poate fi observat. Experimentele
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
-ului de la munca în sine etc. și/sau intervenții la nivelul relației șef-subaltern: oferire de feedback, încurajarea exprimării nemulțumirilor etc. Setul de factori igienici care au necesitat intervenții corective au variat de la o organizație la alta, fără a fi posibilă inferarea de intervenții la nivelul unor categorii de posturi sau la nivel organizațional. De altfel, un astfel de demers nu s-a înscris în schema teoretică și metodologică a aplicației, care a fost subscrisă unei abordări calitative și de explorare. Nu
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
dialogică (Bakhtin, 1981) a cel puțin trei voci: vocea naratorului, așa cum o reprezintă banda sau textul; cadrul teoretic care furnizează conceptele și instrumentele necesare interpretării; monitorizarea reflexivă a actului lecturii și interpretării, care înseamnă perfecta conștientizare a procesului decizional de inferare a concluziilor. Pe parcursul unui asemenea studiu, ascultătorul sau cititorul unei povești a vieții intră în interacțiune cu narațiunea însăși și devine sensibil la vocea celui care o istorisește și la înțelesurile oferite de acesta. Ipotezele și teoriile sunt astfel generate
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
sau schemele cognitive ne ajută să decidem ce este important și ce anume trebuie înlăturat. Experimentul efectuat de Brower și Treyens (Bower, 1981, apud Miclea, 2003) pune în evidența faptul că schema cognitivă favorizează procesarea selectivă a informației, ducând la inferarea unor itemi inexistenți dar consistenți cu schema respectivă, la eludarea unor itemi prezenți dar inconsistenți cu schema și la procesarea și stocarea preferențială a itemilor identificați ca elemente ale schemei. În cele din urmă, interpretarea pe baza schemei a unui
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
implicită: cum putem trece de la informația dată p la concluzia c? Ce poate legitima trecerea de la mâinile fine ale marchizei la faptul că este sau nu plăcută? O regulă de inferență, un principiu general ("warrant" la Toulmin) sau "licență de inferare" (De Pater 1965: 95) ne permite evitarea obligativității de a introduce alte informații date și vine, într-un fel, să stabilească o legătură dintre informația dată și concluzie. În exemplul nostru, există un topos actualizat în enunțul (28) din primul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
relație și va deriva automat următoarea implicatură: Dacă poți/vrei să mergi pe jos doi km până la Curcanul de Aur, ai să mănânci tochitură moldovenească. Grice numește acest tip de implicaturi care pornesc de la respectarea maximelor implicaturi generale (a căror inferare, susține Grice, nu este dependentă de context). În cel de-al doilea caz, vehicularea gândului interlocutorului se face prin Încălcarea flagrantă, cu intenție a maximelor. Procesului inferențial este declanșat ca urmare a sesizării de către interpret a modului ostentativ În care
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
și Wilson 1986, p 168 referință </ref> , adică prin procesarea informației noi Într-un context (vechi). 2. interpretarea presupune un efort de procesare, efort care este În relație cu capacitățile de percepție, de memorare (de accesare a informațiilor memorate), de inferare ale interpretului. Din moment ce interpretarea frazei și a semnelor para și non verbale care o Însoțesc se realizează, de regulă, printr-o simplă decodare, rezultă că, de fapt, problema efortului se pune În relație, În primul rând, cu construirea contextului În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
o are asupra lumii<ref id=”145”>Sperber și Wilson 1989, p. 115 referință </ref>. Ele se constituie În contextul total al individului care nu este altceva decât rezervorul din care interpretul Își extrage premisele implicitate (reprezentând informația veche) necesară inferării concluziilor implicitate. Ipotezele complete nu sunt așezate la Întâmplare În memorie; ele sunt puse În relație cu cele deja existente, astfel Încât informația memorată este bine organizată și structurată, acoperind secvențe oarecum bine delimitate de realitate; un set de asemenea ipoteze
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
raportate la unele comunități agrare (Marlowe 2005). Variația inventarului tehnologic - în termeni de componență, complexitate și diversitate -, este importantă și se manifestă, într-o primă instanță, ca o funcție a condițiilor ecologice. Compoziția ansamblurilor tehnologice este, în principiu, relevantă pentru inferarea regimului de subzistență, după cum raportul dintre complexitatea și sofisticarea tehnologică și latitudine/ecologie este, în general, elocvent (Torrence 2001). Creșterea riscului de eșec - relativ mai mare în mediile temperate sau reci, unde resursele apar concentrat în spațiu și timp - obligă
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
poate ajuta la conceptualizarea și formularea întrebărilor cercetării 2, demersul său științific semănând cu cel al unui arheolog ce reconstituie cu migală traiectoriile a mii de personalități politice, activitatea acestora, opțiunile de vot sau atitudinile cetățenilor cu privire la instituțiile statului în vederea inferării unor caracteristici generale cu privire la articularea regimurilor politice din diverse arii culturale. Preocuparea constantă pentru colectarea de date menite să aducă o mai bună înțelegere a politicului contrastează cu o perspectivă mai degrabă pesimistă în definirea limitelor cunoașterii. Conștient de efectul
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
permanentă are valoare intrinsecă. Dar cum pot avea valoare intrinsecă obiecte naturale lipsite de conștiință? Nu putem da un răspuns clar nici din perspectiva teoriei propuse aici. • Criteriul propus este construit pe baza unui argument care conține eroarea naturalistă, adică inferarea unei concluzii despre valori pornind de la fapte. Argumentul nu poate fi redus la o premisă despre un fapt și o concluzie despre valori, adică la un argument care are ca premisă enunțul că unii indivizi sunt subiect al unei vieți
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
învățarea prin experimentare trebuie să fie determinată de cinci faze: experimentarea propriu-zisă (activitatea în cadrul experimentului); împărtășirea experienței și a sentimentelor produse de către aceasta (observațiile și reacțiile sunt comunicate celorlalți co-experimentatori); analiza (patternurile și dinamica fenomenelor sunt evidențiate în această fază); inferarea/generalizarea (principiile observate sunt dezvoltate la un nivel de cunoaștere superior); și aplicarea (presupune reflecția asupra a ceea ce s-a învățat printr-un experiment și încercarea de transpunere a acestor principii în alte situații decât aceea care le-a generat
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
specii și ajungând la noțiuni individuale. Diviziunea pornește numai de la noțiuni constituite deja prin proces anterior de cunoaștere. În ordinea generării cunoașterii este a treia operațiune logică presupunând definiția și clasificarea având funcția ordonării cunoștințelor achiziționate prin definire și clasificare. Inferarea este procedeul de gândire prin care din cunoștințe inițiale, obținem o cunoștință nouă. Schema operației de inferare se numește inferență sau raționament. Inferarea se bazează pe existența în cunoștințele inițiale a cunoștințelor rezultate. Ele dobândesc însușirea de a fi noi
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
cunoaștere. În ordinea generării cunoașterii este a treia operațiune logică presupunând definiția și clasificarea având funcția ordonării cunoștințelor achiziționate prin definire și clasificare. Inferarea este procedeul de gândire prin care din cunoștințe inițiale, obținem o cunoștință nouă. Schema operației de inferare se numește inferență sau raționament. Inferarea se bazează pe existența în cunoștințele inițiale a cunoștințelor rezultate. Ele dobândesc însușirea de a fi noi pentru conștiința celui ce nu le-a înțeles inițial direct din judecățile de la care a pornit. Inferența
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
a treia operațiune logică presupunând definiția și clasificarea având funcția ordonării cunoștințelor achiziționate prin definire și clasificare. Inferarea este procedeul de gândire prin care din cunoștințe inițiale, obținem o cunoștință nouă. Schema operației de inferare se numește inferență sau raționament. Inferarea se bazează pe existența în cunoștințele inițiale a cunoștințelor rezultate. Ele dobândesc însușirea de a fi noi pentru conștiința celui ce nu le-a înțeles inițial direct din judecățile de la care a pornit. Inferența imediată (nemijlocită) Inferarea se poate face
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]