293 matches
-
spectre suspecte Era un proces de carbonizare a zidurilor era un sfârșit fără început Era un ghetou și-n ghetou eram eu copil și-n copil era Iisus. Măștile lui Dumnezeu încerc să scriu un poem și renunț: sunt posac infertil găunos Recitesc atunci altul vechi scris în vremuri de ciumă și caligraf inocent consimt să-l transcriu leit și să-l semnez cu prospețimea de azi: tot în aceeași limfă socială mă scald și tot în același eu impur ard
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/8180_a_9505]
-
stejarul din răscruce s-a uscat. din nuntă mea m-au arestat jandarmii. în țara mea am plâns și am sperat să ne hulească monștrii alte armii. de libertate știu doar din povești. himere mi-au fost veșnic Feți-frumoșii. prin infertile hărți dumnezeiești n-au coborât de mii de ani Hristoșii. degeaba-mi târai barbă pe pamant și-mi mâzgălesc poemele sub torța. poeții pe planetă nu mai șanț, sau strigă din cămășile de forță. părinții-s buni de țintă-n
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
stejarul din răscruce s-a uscat. din nuntă mea m-au arestat jandarmii. în țara mea am plâns și am sperat să ne hulească monștrii alte armii. de libertate știu doar din povești. himere mi-au fost veșnic Feți-frumoșii. prin infertile hărți dumnezeiești n-au coborât de mii de ani Hristoșii. degeaba-mi târai barbă pe pamant și-mi mâzgălesc poemele sub torța. poeții pe planetă nu mai șanț, sau strigă din cămășile de forță. părinții-s buni de țintă-n
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ucis! Mamele, întotdeauna mamele, nu sunt sterile, ele au dat viață, dar pentru că viața însăși a sfîrșit prin a le deveni de neîndurat, nu mai există nici o rațiune ca ea să continue. Fertile, ele decid că lumea trebuie să devină infertilă. Lipsite de protecția oricărei legături comunitare, de orice siguranță, de orice orizont, ele se cufundă tot mai adînc în singurătatea omorului. Omorul, trebuie să o spunem, nu mai vizează, ca la Medeea, un partener care și-a încălcat legămîntul, sortindu
George Banu - Uciderea pruncilor by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Journalistic/10107_a_11432]
-
privind Programul de fertilizare in vitro și embriotransfer, program care va debuta la 1 iunie 2011. Semnatarii consideră că programul-pilot, care va finanța cu un milion de euro din banii publici reproducerea asistată medical, nu reprezintă o soluție pentru cuplurile infertile și cu siguranță nu reprezintă o prioritate pentru sistemul sanitar, grav afectat de subfinanțare. „Considerăm nefericită alocarea unor sume atât de importante pentru procedurile de reproducere asistată, în condițiile în care mii de copii prematuri nu au șansă la viață
Asociația Pro-Vita se opune programului de fertilizare in vitro şi embriotransfer. Vezi scrisoarea deschisă adresată lui Cseke Attila () [Corola-journal/Journalistic/26232_a_27557]
-
programului”, a declarat ministrul Sănătății, Cseke Attila. Începând cu 1 iunie 2011, în premieră, Ministerul Sănătății a demarat Programul de fertilizare in vitro și embriotransfer, în cadrul căruia se asigură, gratuit, fondurile necesare realizării procedurilor de fertilizare in vitro pentru cuplurile infertile. Conform Ordinului ministrului Sănătății nr. 765/2011, art 7, alin e), unitățile sanitare implicate în program au obligația de a prezenta o declarație pe propria răspundere privind neperceperea, de la cuplurile incluse în subprogramul FIV/ET, a coplății pentru activitățile specifice
Unităţile sanitare publice sau private care percep coplată pentru fertilizarea in vitro şi embriotransfer, riscă excluderea din program () [Corola-journal/Journalistic/26013_a_27338]
-
Opinii Alcoolul ucide, țigara ucide, orașul ucide. Vise? “Viața în oraș te deprimă, te face obez, infertil și te poate îmbolnăvi de multe”, glăsuia zilele trecute o știre care făcea analiza decadenței urbanului prin prisma agresiunilor de tot felul, a poluării, a sedentarismului, a vitezei aparente de trai, a sentimentului de singurătate în mijlocul lumii. E clar, orașul
Oraşul care ucide vise [Corola-blog/BlogPost/99791_a_101083]
-
Evoluția tehnică a agriculturii a avut loc în patru trepte: (1) prima etapă corespunde unei exploatări primitive bazate pe desțelenire și defrișare permanentă. În lipsa unor tehnici avansate, terenurile astfel obținute puteau fi exploatate un număr limitat de ani, întrucât deveneau infertile și erau abandonate; (2) a doua etapă corespunde unei exploatări mai îndelungate a unui teren, dar nu numai în scopuri agricole. După un an de culturi de cereale, terenul respectiv era lăsat să se odihnească și să crească iarbă; (3
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
ea cerințele lui Trousson, care invoca - să ne amintim - narativitatea? Și dacă da, atunci cum se face că Ileanei Mălăncioiu sau lui Ioan Es. Pop nu li se acordă un tratament critic similar? Un răspuns îndelung ticluit ar fi la fel de infertil pe cât sunt întrebările de aprige. Cred că Bogdan Crețu a dat curs, cu bună știință, unui scuzabil parti-pris generaționist. Care-i va înlesni o detentă globală atunci când va urmări traiectoriile viitoare ale unor cărți de poezie purtând amprente ca: Teodor
Cronicari moldoveni by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8859_a_10184]
-
mulți frați, cu un istoric de abuz sau de neglijare. În urma cercetării, acestor profiluri de copii adoptați, cercetătoarea a reușit să le asocieze două categorii diferite de profiluri ale părinților adoptatori: copiii din prima categorie sunt adoptați preponderent de către cuplurile infertile, aparținând clasei de mijloc sau superioare; copiii din a doua categorie sunt adoptați preponderent de cupluri fertile sau persoane singure, care caută să-și exprime opțiunile ideologice prin adopție. Capitolul 5 analizează stresul familial care învăluie familia care adoptă. Utilizând
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
vor prefera și vor adopta copii cu profiluri specifice. În mod evident mai departe vom încerca să răspundem la întrebările Care este profilul general al copilului preferat pentru adopție? și Care este categoria de copii preferată pentru adopție de către cuplurile infertile? În mod deosebit suntem interesați de profilul părinților care adoptă copii cu nevoi speciale, așa cum vor fi ei definiți mai jos. Acest interes decurge din analiza statisticilor naționale privind copiii aflați în sistemul de protecție în prezent. Analiza din capitolul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
culturale, religioase etc. Infertilitatea este văzută ca un "defect" care contravine imaginii de sine ideale și care conduce la autostigmatizare exprimată în sentimente de lipsă a propriei valori, de inutilitate, de vinovăție. Nu avem rost fără copii", declară adeseori persoanele infertile. "Asta este menirea noastră pe pământ, să creștem un copil...menirea mea care este?". În alte declarații infertilitatea este conceptualizată în termenii unei piedici în dezvoltarea familială. Prezența copilului este o condiție absolut necesară pentru definirea familiei. Copilul are rolul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
crește într-un cadru familial echilibrat, stabil..., să-i acordăm dragoste și sprijin pentru a se putea dezvolta normal, sănătos și echilibrat și să aibă astfel o șansă în viață.". Având în vedere că, majoritatea adoptatorilor sunt din categoria celor infertili și totodată raportându-ne la literatura de specialitate care prezintă o tendință generală a adoptatorilor infertili de a adopta o anumită categorie de copii, în continuare am analizat relația de asociere dintre condiția adoptatorilor pentru care adoptă un copil, mai
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
putea dezvolta normal, sănătos și echilibrat și să aibă astfel o șansă în viață.". Având în vedere că, majoritatea adoptatorilor sunt din categoria celor infertili și totodată raportându-ne la literatura de specialitate care prezintă o tendință generală a adoptatorilor infertili de a adopta o anumită categorie de copii, în continuare am analizat relația de asociere dintre condiția adoptatorilor pentru care adoptă un copil, mai exact condiția de a fi infertil și diferitele caracteristici ale copiilor preferați și adoptați. 4.7
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
literatura de specialitate care prezintă o tendință generală a adoptatorilor infertili de a adopta o anumită categorie de copii, în continuare am analizat relația de asociere dintre condiția adoptatorilor pentru care adoptă un copil, mai exact condiția de a fi infertil și diferitele caracteristici ale copiilor preferați și adoptați. 4.7 Copii preferați pentru adopție Tabelul 4.11 prezintă o serie de asocieri semnificative privind preferințele pentru adopție manifestate de adoptatorii infertili. Adoptatorii infertili stabilesc clar, cel puțin trei dintre cele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptă un copil, mai exact condiția de a fi infertil și diferitele caracteristici ale copiilor preferați și adoptați. 4.7 Copii preferați pentru adopție Tabelul 4.11 prezintă o serie de asocieri semnificative privind preferințele pentru adopție manifestate de adoptatorii infertili. Adoptatorii infertili stabilesc clar, cel puțin trei dintre cele patru criterii de identificare a copilului adoptat: vârstă, apartenență etnică și starea de sănătate. Un criteriu mai puțin important pentru selecție este genul, adoptatorii manifestând predispoziția de a-și declara dorința
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copil, mai exact condiția de a fi infertil și diferitele caracteristici ale copiilor preferați și adoptați. 4.7 Copii preferați pentru adopție Tabelul 4.11 prezintă o serie de asocieri semnificative privind preferințele pentru adopție manifestate de adoptatorii infertili. Adoptatorii infertili stabilesc clar, cel puțin trei dintre cele patru criterii de identificare a copilului adoptat: vârstă, apartenență etnică și starea de sănătate. Un criteriu mai puțin important pentru selecție este genul, adoptatorii manifestând predispoziția de a-și declara dorința de a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ca, cei fără copii biologici și fără capacitatea de a avea copii biologici să-și dorească copii cu vârstă sub un an, indiferent de gen, de etnie română și clinic sănătoși. Tabelul 4.11 Preferințe pentru adopție manifestată de adoptatorii infertili 298 Preferința legată de vârstă Preferință legată de gen Preferință legată de apartenența etnică Preferința legată de stare de sănătate Adoptatori cu infertilitate primară Nespecificată (-3,18**) Vârsta sub 1 an (3,00**) Indiferent de sex (2,28*) Română (1
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
o parte dintre aceștia solicitând ca părinții să fie sănătoși din punct de vedere fizic și psihic, să nu fi săvârșit fapte penale sau să nu fi conceput copilul în urma unui incest. Tabelul 4.12 Profilul copiilor adoptați de către cuplurile infertile 299 Vârstă Stare de sănătate Relația cu familia biologică Protecția copilului anterior adopției Cuplurile infertile Între 1 și 3 ani (3,00**) Clinic sănătos (1,96*) Copilul a intrat în familia biologică (-1,98*) Maternitate recunoscută (2,3*) Paternitate recunoscută
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și psihic, să nu fi săvârșit fapte penale sau să nu fi conceput copilul în urma unui incest. Tabelul 4.12 Profilul copiilor adoptați de către cuplurile infertile 299 Vârstă Stare de sănătate Relația cu familia biologică Protecția copilului anterior adopției Cuplurile infertile Între 1 și 3 ani (3,00**) Clinic sănătos (1,96*) Copilul a intrat în familia biologică (-1,98*) Maternitate recunoscută (2,3*) Paternitate recunoscută (-1,98*) Protecție specială (3,6**) Plasament in centru de plasament (-1,96*) Plasament familial
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
majoritatea cuplurilor își doresc copii cu vârstă sub 1 an, este mult mai probabil să adopte copii cu vârstă între 1 și 3 ani. Din punct de vedere etnic nu am identificat o probabilitate semnificativă în dorința exprimată de către cuplurile infertile de a adopta copii de o etnie sau de alta. Ce putem afirma este faptul că, există o probabilitatea mult mai mare de a se adopta copii cu etnie identificată. Singura caracteristica a copiilor adoptați pentru care există o probabilitatea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
probabilitatea mult mai mare de a se adopta copii cu etnie identificată. Singura caracteristica a copiilor adoptați pentru care există o probabilitatea semnificativă să se suprapună cu preferințele exprimate este starea de sănătate. Alte caracteristici ale copiilor adoptați de cuplurile infertile: este mult mai probabil ca acești copii să nu fi avut contact cu familia biologică, dar să aibă maternitate recunoscută, însă nu și paternitate recunoscută; de asemenea este mult mai probabil să fi beneficiat de protecție specială, concretizată cel mai
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopția copiilor din plasament familial este mult mai probabil să se înfăptuiască în Bihor și Pitești, și mai puțin probabil în regiunea Harghita/Covasna, respectiv Brașov/Sibiu. Tabelul 4.13 Adopția copiilor din plasament familial în diferite regiuni 300 Persoane infertile Regiuni Copil adoptat din plasament familial la familia adoptivă Bihor 3,3** Harghita/Covasna -2,9** Pitești 3,7** Brașov/Sibiu -4,2** Preluarea copilului în plasament familial anterior adopției se practică în cel puțin două condiții: pe de o
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copii foarte mici și ulterior, când legea o permite și toate formalitățile au fost îndeplinite se deschide procedura de adopție. Aceștia reprezintă aproximativ 72,7% din totalul celor care nu iau contact cu familia biologică și sunt adoptați de către cupluri infertile; pe de altă parte întâlnim cazurile copiilor care o perioadă au fost crescuți de către familia biologică, iar apoi au intrat în sistemul de protecție fiind plasați în centrele de plasament. Dintre cei adoptați din centrele de plasament 80% sunt luați
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
însă, se poate întâmpla ca însăși parentalitatea adoptivă să fie discreditantă, stigmatizantă în special pentru persoanele care adoptă din motive de infertilitate. Într-un studiu realizat de Miall 360 pe un eșantion de tip snowball format din 71 de femei infertile, care au adoptat sau erau în proces de adopție au fost identificate două teme majore în jurul cărora s-au grupat răspunsurile cu privire la percepția socială a adopției și la stigmatizare: 1. legătura biologică este importantă pentru formarea atașamentului și a relației
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]