5,794 matches
-
este benefică, trebuie celebrată, nu contestată. Putem spune că sculptura este bucuria finitului. Și ea este până într-atât, încât anulează simțul văzului. Privirea e dispersivă și, dintre toate simțurile, ea este cea mai aptă să obțină un simulacru al infinitului, al infinitului ca indefinit, tocmai pentru că în sine ea nu conține un principiu al limitației. Limita privirii este întotdeauna exterioară privirii, e pusă din afară, și dacă această stavilă nu există, văzul se unește în mod spontan cu emblema fizică
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
trebuie celebrată, nu contestată. Putem spune că sculptura este bucuria finitului. Și ea este până într-atât, încât anulează simțul văzului. Privirea e dispersivă și, dintre toate simțurile, ea este cea mai aptă să obțină un simulacru al infinitului, al infinitului ca indefinit, tocmai pentru că în sine ea nu conține un principiu al limitației. Limita privirii este întotdeauna exterioară privirii, e pusă din afară, și dacă această stavilă nu există, văzul se unește în mod spontan cu emblema fizică a infinitului
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
infinitului ca indefinit, tocmai pentru că în sine ea nu conține un principiu al limitației. Limita privirii este întotdeauna exterioară privirii, e pusă din afară, și dacă această stavilă nu există, văzul se unește în mod spontan cu emblema fizică a infinitului, care este orizontul. Ca să te bucuri cu adevărat de corporalitate, trebuie să o supui tactil; dintre arte, sculptura este singura care sustrage tactilul din sfera pragmaticului, îi dă o demnitate estetică și îl revalidează în spirit. Statuile eline, oarbe toate
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
feluri: ca formă mărită infinit („proiect de pasăre care mărită va umple cerul“), ca formă care să le cuprindă pe toate, în sfârșit ca formă zburătoare, care-și dizolvă ființa în traiectoria propriei mișcări. În toate aceste cazuri e zvonul infinitului care se naște din finit și care-l preia pe acesta în nașterea sa. Sculptura lui Brâncuși e cazul unic și paradoxal în care voința de limitare se neagă dinăuntrul maximei ei exersări. Ea a devenit voință de dezmărginire. HEIDEGGER
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ochii lui Nicolae Iorga. Poate că îneca în truda sa neobosită întrebări privind existența și teama de moarte, refuzînd orice răgaz. Aceasta era motivația faptului că, aidoma oricărui romantic, Iorga prefera artele plasitice muzicii. Muzica era abstractă prin definiție, sensibilizînd infinitul, și acesta este motivul, aceasta este explicația dezinteresului aproape total al lui Iorga față de muzică" 18 Karl Göllner, profesor la Universitatea din Sibiu, student al lui Iorga atît în România cît și în Franța, își amintea aevea atitudinile de student
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
murmurent. (Mélancolie) (Romanescu, 1998 : 16) [...] la douleur,/ que je sens, je ne la sens pas en moi,/ au cœur,/ dans la poitrine,/ mais dans leș gouttes de pluie qui coulent. (Mélancolie) (Miclău, 1978 : 191) [...] patimă fără păcate/ ne răstoarnă-n infinit,/ cu rumoare și ardoare/ de albine re-ncarnate. (Primăvară) (Blaga, 2010 : 391) Cette flamme tremblante sans péché/ Nous renverse dans l'infini/ Abeilles frémissant de vie [...]. (Printemps) (Romanescu, 1998 : 59) [...] une passion sans péchés/ nous renverse dans l'infini/ avec la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
este de fapt tot o suită de schițe, scrise „fără venin” - cum le califică autorul însuși -, nu însă și fără irepresibila vocație a șarjei. Liantul episoadelor (încorporarea recrutului și repartizarea sa la „pifani”, instrucția „de front”, cu stupidele reluări la infinit ale întoarcerilor pe loc, vizita mătușii nurlii care provoacă latențele sexuale ale militarilor, concediul, lăsarea la vatră etc.) îl reprezintă soldatul Neață Ion, alter ego al scriitorului în notă autoironică și umoristică. Personajul - un Păcală cazon - e reluat picaresc în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
Expozant în țară, la Roma și la Paris figura în Salonul Societății Artiștilor Francezi cu numeroase premii, Severin apărea ca un artist consacrat din timpul vieții, a cărui sensibilitate simbolistă era reprezentată plenar în opere precum Vers l'infini (Spre infinit), Spre necunoscut (1915), Visări păgâne, Suferința etc. Referindu-se la Vers l'Infini și portretul lui Macedonski, Marin Simionescu-Râmniceanu revenea asupra unei obiecții fondatoare privitoare la sculptura simbolistă, aplicarea unei viziuni picturale volumelor, operație care se constituie și în modalitate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sesizată pe un alt palier și de Adriana Șotropa "Titlurile indică explicit apartenența operelor la un repertoriu simbolist sugestia misterului, a angoasei, tristețea, durerea, visul (...)318. Devine semnificativ faptul că artistul reia în variațiuni același subiect prezentat în lucrarea Spre infinit, una din versiuni aflâdu-se la Muzeul Național de Artă din Craiova, lucrare executată "à la cire perdue", pe care și Constatin Prodan o alegea pentru a sublinia influența rodiniană în opera sculptorului 319. O variantă a acestei sculpturi intitulată Avânt
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1905), Dragostea pământească și dragostea spirituală (1906) temă care corespunde și preocupărilor artistice ale soției sale, Cecilia Cuțescu-Storck, Întristare (Cahgrin) (1907-1908), Femeia cu pisica (1907-1908), Proiect de monument funerar (Amintiri Triste) (1914-1916), Femeie plângând (1915), Dănțuitoarele (1916), Durere (1917), Spre infinit (1924), Mister (1926): Pentru ea, care se înconjura în palatul ei, cu operile lor, au lucrat ei cu toții. Pentru ea Spaethe lucra o Sfîntă Byzantină, o Florentină sau acel lampadar Fiat Lux o femee cu o cruce în mână, care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
floare a răului, artificială și coruptă ca florile cu care se regizează seducția. În catalogul celei de-a doua expoziții a lui Th. Pallady ținute la Ateneu 370, apar listate printre compozițiile sale de factură simbolistă, Christ răstignit, Ispită, În infinit, Căință, Sirenă, Studiu pentru Cosinzeana, și numeroase tablouri cu subiecte florale, o parte dintre acestea, Kala albă, Kala și Iris, reflectând interesul pictorului pentru horticultura exotică care participă la câteva din mizanscenele senzualității decadente. Un nud similar, în aceeeași postură
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tine, / Și guraliv și de nimic,/ Te-ai potrivi cu mine...". Portretul lui Cătălin este și el proiectat În stilul vorbirii populare, În antiteză cu portretul Luceafărului, pentru care motivele și simbolurile romantice erau desprinse din mit, abstracte, exprimând nemărginirea, infinitul, eternitatea. Așadar, Cătălin reprezintă Întruchiparea teluricului, a mediocrității pământene: „viclean copil de casă", „Băiat din flori și de pripas,/ Dar Îndrăzneț cu ochii”, „cu obrăjei ca doi bujori / De rumeni bată-i vina...” În modul de expunere se face apel
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
temporal și spațial geografic; dar toate acestea se subordonează, pe de o parte armoniei muzicale generale a versului, iar pe de altă parte, procesului de constituire a semnificației fiecărei creații poetice. Se Întâlnesc În „Luceafărul” substantive derivate din verbe la infinitul lung ori la supin. Aspectul acestora este Întâlnit, de altfel și În limba vorbită. Infinitivele substantivizate adâncesc expresivitatea limbajului În direcția sensibilizării imaginii prin relevarea procesualității. Poetul spune: „ - Din sfera mea venii cu greu Ca să-ți urmez chemarea Iar cerul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
simbolizează pe omul ce aspiră spre libertate, speranță și iluzie, idealuri fascinante.A Încearcat să-și controleze destinul, să-l refacă. Fiindcă nu-și poate să prindă peștele mare, este Înghițit de un chit, intrând Într-un spațiu Închis la infinit, acesta fiind și unica rațiune de a lupta pentru supraviețuire Într-o existență unde peștele mare Înghite peștele mic. Lumea e simbolizată de acest univers, unde peștii se Înghit unii pe alții; Iona Însuși este un pântece de pește. Încercând
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
eficiente, este de altfel singura noastră "tradiție" (Blaga, 1969, p. 223). Esența identitară a românismului rezidă așadar în matricea stilistică dezvăluită de Blaga. În arhitectura categorială a matricei stilistice românești, două axe structurale capătă valențe determinative: i) orizontul spațial al "infinitului ondulat" al plaiului cu ritmicile sale suișui și coborâșuri în alternanțele de relief ale căruia prinde viață doina ca expresie muzicală sublimă a sufletului românesc (p. 47). Acesta este "spațiul mioritic" ca viziune spațială specifică și cadru spațial inconștient al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Acest complex încuibat în miezul tare al inconștientul românismului este rațiunea pentru care românii nu au fost capabili să facă istorie mare prin cuceriri teritoriale și subjugarea altor popoare. În perfect acord cu modelul orizontului spațial configurat sub forma unui infinit ondulat în care se alternează ritmic suișui și coborâșuri, Blaga lecturează istoria românismului ca o înlănțuire de "ademeniri epice" în istorie eșuate și urmate de boicoturi ale istoriei. A doua șansă a românismului de a se lansa în istorie și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
supraviețuire din cele mai vechi timpuri și până în epoca modernă. E aici o mică parte din ținutul poetic „plin de urmele trecutului”. Geograful George Vâlsan definea locul în care te poate cuprinde „beția spațiului larg, dorul de rătăcire, simțirea că infinitul ți-e deschis înainte”, câmpia neopunând nici un fel de zăgaz spre visare și speranță de împlinire. Se va înțelege de ce istoria comunităților umane de pe asemenea locuri prezintă interes sub multiple aspecte. Important ni se pare, în primul rând, numele așezării
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
municipiul Beiuș 4.1. │Bloc de locuințe Bloc D2, scara D, Str. Bistriței, Valoarea de inventar = 1.398.471,00 lei Bloc de locuințe, cartierul Ștefan cel Mare, bl. 20, 6.1. │Bloc A, aleea Masa Tăcerii, sectorul 6, municipiul Infinitului, sectorul 6, Infinitului, sectorul 6, Total locuințe: 2 Total locuințe: 2 Total locuințe: 2 Total locuințe: 2 Total locuințe: 2 Total locuințe: 2 Total locuințe: 2 Total locuințe: 8 Valoarea de inventar = 592.093,16 lei 7.2. │Bloc de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270535_a_271864]
-
1. │Bloc de locuințe Bloc D2, scara D, Str. Bistriței, Valoarea de inventar = 1.398.471,00 lei Bloc de locuințe, cartierul Ștefan cel Mare, bl. 20, 6.1. │Bloc A, aleea Masa Tăcerii, sectorul 6, municipiul Infinitului, sectorul 6, Infinitului, sectorul 6, Total locuințe: 2 Total locuințe: 2 Total locuințe: 2 Total locuințe: 2 Total locuințe: 2 Total locuințe: 2 Total locuințe: 2 Total locuințe: 8 Valoarea de inventar = 592.093,16 lei 7.2. │Bloc de locuințe Sahia II
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270535_a_271864]