966 matches
-
componente ale grupei prin mai multe particularități, specificate de profesoara Viorica Enăchiuc în articolul „Geto-dacii, popor de referință al civilizațiilor antice” (rev. „Dacia Magazin”): • este o limbă fonetică; • articolul hotărât este folosit la sfârșitul cuvintelor; • genitivul este identic cu dativul; • infinitivul verbelor, foarte rar folosit. „INSULA” Cu alte cuvinte, deși este o „INSULĂ” latină într-o mare slavică și ugro-finică, în același timp este și o „insulă” în grupa sa de limbi romanice. În gălăgia planetară a celor peste șase miliarde
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417947883.html [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
cum trăirea / merită să de arate. . Stafiizarea se produce în cazul detașării violente a eului de trup, atunci se interpun blocări de energii și demonizarea existentului neumbrit. Termen generat dintr-un nomen spiritualizat, concentrat în forțarea creării unui verb la infinitiv, forma lungă, din care a rezultat o expresie determinantă a unei definiții imaginare de trăire a entității-om, la un moment dat: Dincolo e tăcere. / Numai, / Tărâm Divin / Dar mai mereu / Finit ... . Un moment când semenii, cu dorințe arzătoare de
STAFIIZAREA EGOULUI ŞI DEMITIZAREA NEFIINDULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Stafiizarea_egoului_si_demitizarea_nefiindului_.html [Corola-blog/BlogPost/360824_a_362153]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -MAKOS Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Sufixul -mák este marca infinitivului pozitiv în turcă. Se adaugă doar rădăcinilor verbale care au în silaba finală o vocală posterioara. Originând în acestă, nominalizatorul deverbal spoitoresc -màk- se alipește rădăcinilor verbelor turcescoide, integrate cu infixul -(V)sar- sau rrome. Substantivele abstractive formate
SUFIXUL -MAKOS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1478362539.html [Corola-blog/BlogPost/372649_a_373978]
-
stupiditate, de tip Băsescu.” Să le luăm pe rând, domnule Berca, dar numai după ce voi face anumite îndreptări de exprimare (Corect este: „Avem dreptul să scriem”, pentru că supuneți limba română la eforturi inutile și caraghioase prin asocierea indicativului prezent cu infinitivul; vi se pare că între inepție și stupiditate, chiar de tip Băsescu, este vreo diferență?) și de logică: Domnule Prof. Univ., dumneata îndrăznești să-i acuzi pe alții de lichelism, când după logica dumitale, adevărul nu poate să revină decât
UNDE DAI ŞI UNDE CRAPĂ... de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_unde_dai_si_george_petrovai_1371128683.html [Corola-blog/BlogPost/346025_a_347354]
-
detalii despre anumite teme de interes. Nu sunt, însă, puține cazuri cele în care, prin interogații sau exclamații se dă o direcție clară, dorită de către autor sau dictată de către publicația în sine, spre o anume opinie. Se folosesc verbe la infinitiv, printr-o apelare indirectă a cititorului, pentru a-i crea impresia unei povețe și nu a unei cerințe. Prin utilizarea verbelor modale (condițional optativ) în propoziții, se construiește un anumit parcurs, o anumită canalizare a informației, se induc bănuieli, sugestionându
FORMARE – DEZINFORMARE! CARE AR TREBUI SĂ FIE INFLUENŢA ŞI ROLUL REVISTELOR ÎN VIAŢA SOCIETĂŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1438601330.html [Corola-blog/BlogPost/374034_a_375363]
-
cu istoria acestui verb rom/indian. În limba țigănească a gaborilor și căldărarilor, "chailiovel" înseamnă "el iubește", iar "chailiol" este o formă scurtă a verbului "chailiolvel", care poate însemna "a place". Rădăcina hindusă a verbului este "chah/ceah", iar la infinitiv este "chahna". La pagina 131, doamna Tesăr dovedește o necunoaștere totală a sensului numelui de Rom, declarînd că înseamnă și "om". Eronat doamnă. La "om" noi zicem "manush", ca orice indian. Domana Tesăr descrie numele instituțiilor care i-au finanțat
CĂTĂLINA TESĂR A SCRIS UN ARTICOL OFENSATOR EDITAT DE YARON MATRAS de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497560595.html [Corola-blog/BlogPost/381508_a_382837]
-
în realitate), dar știut (din povești, legende, hronice). Efecte stilistice de accentuare obține poetul și din exprimări perifrastice (S-a fost pus la hodinitu), din cultivarea apocopei (Cin'le vede, cin'le știe / Dorul meu, de drum truditu'), din reînsuflețirea infinitivului lung în aspect clar verbal ( Duce-m-aș și l-aș aflare; Oi muri și n-oi aflare), din conversiuni (Nici mă brumă. Nici mă rouă, / Nici mă lună, nici mă soare / Nici mă umbră pom ori floare) sau din
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/_catinel_moarte_num_.html [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
limba sancrită conține toate cele trei sensuri ale rădăcinii naș- a alerga, a pierde, a ucide. Limba hindi îl are cu sensul ursăresc, de „pierdere” - „naș”. „Hasarau” este și el tot indian la origine și înseamnă „eu pierd”. În hindi infinitivul este haarna- a pierde. Unirea Mulți ursari bătrâni însă păstrează sinonimia cuvintelor indiene „sung” și „khand”- „miros” ca și căldărarii. Mulți romi cunosc doar forma „khand” pt miros, iar „sungh” a dispărut din dialectele lor, pt că părinții lor au
O MICĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1476431833.html [Corola-blog/BlogPost/367477_a_368806]
-
ceea ce determină „refuzul sâmburelui de a se naște“, aidoma eroului din pântecul maicii-împărătese, așteptând a i se făgădui [ara-Tinereții- fără-Bătrânețe-și-Vieții-fără-Moarte, ceea ce permite, în schimb, a se înfățișa în limba română superbul verb a fiì („a face mulți feciori / fecioare“) - cu infinitivul lung, substantivat, «fiìre»: În miez, o cât de suav / sâmburele nu mai vrea să se nască... / Obârșia lui împărătească / e de aur bolnav // Deasupra, - ce greu / să fii rază strivită / între oră și clipită / cu pleoape de curcubeu... // Jos, ce
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1388740640.html [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
a se identifica cu cineva (în forma reflexivă a verbului), cum și a admite că ai spus ori săvârșit sau primit ceva, anterior. Acestea și încă alte nuanțe se exprimă însă, în starea substan �tivală a cuvântului, dar prin forma infinitivului lung al verbului, adica prin "recunoaștere"și nu prin "recunoștință". Limba română are aceas �tă rară maleabilitate care ușurează nuanțarea traducerilor, anume, folosirea, în interiorul familiei de cuvinte, fie a substantivului ca atare, fie a celui rezultat din infinitivul lung, care
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_virtutea_recunostintei_.html [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
prin forma infinitivului lung al verbului, adica prin "recunoaștere"și nu prin "recunoștință". Limba română are aceas �tă rară maleabilitate care ușurează nuanțarea traducerilor, anume, folosirea, în interiorul familiei de cuvinte, fie a substantivului ca atare, fie a celui rezultat din infinitivul lung, care de cele mai multe ori im �primă ideea unei acțiuni prelungite. În situația de față nu se poate spune ca aceasta a fost dificultatea folosirii termenului de "recunoștință"sau de "recunoscător", în loc de "mulțumire"sau "mulțumitor", ci faptul că, deducem noi
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_virtutea_recunostintei_.html [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
Ghica și Ionuț Caragea, din afara țării - de autori din zona fostei Iugoslavia), și de fiecare dată am amintit că fiecare apreciază în felul lui aceste mici flori ale spiritului, „puse de-o parte” pentru cititori (etimologic, aforism din greacă, de la infinitivul aforizein: a alege, a pune de-o parte, a distinge/ a face distincție), în timp, de multe nume celebre (între care, de pildă, la noi: Anton Pann, ... Citește mai mult Teodor Dume, Vitralii pe un interior scorojit (aforisme, citate, gînduri-sentimente
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/teodor_dume/canal [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
Ghica și Ionuț Caragea, din afara țării - de autori din zona fostei Iugoslavia), și de fiecare dată am amintit că fiecare apreciază în felul lui aceste mici flori ale spiritului, „puse de-o parte” pentru cititori (etimologic, aforism din greacă, de la infinitivul aforizein: a alege, a pune de-o parte, a distinge/ a face distincție), în timp, de multe nume celebre (între care, de pildă, la noi: Anton Pann, ... XIV. APOCALIPSA, de Teodor Dume , publicat în Ediția nr. 2265 din 14 martie
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/teodor_dume/canal [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
dar, nu-ți ajunge Și alergi iar fără spor Din trecut spre viitor Prin ținuturi nibelunge Înc-o zi și, înc-o treaptă Pentru suflet, pentru trup Când zăgazurile rup Drumul în linie dreaptă De ce zbor? De ce cădere? Despărțiri definitive Multe sunt infinitive Dar puține fac avere Numai când vine scadența Cea de dincolo de fire Șterge orice osebire Muritorilor partenza. Referință Bibliografică: Scara / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 348, Anul I, 14 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion
SCARA de ION UNTARU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scara.html [Corola-blog/BlogPost/359504_a_360833]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > DE LA ARTĂ LA FRANȘIZĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 419 din 23 februarie 2012 Toate Articolele Autorului scrie doar atât: o notă dintr-un șir pe portative și-ai să vezi infinitive câte vin să-ți ceară dotă! trece vremea și culege dreptul la o ipotecă orice munte o potecă îl învinge după lege de la artă la franșiză e o cursă măsluită situată între mită și eșecul ca remiză cine te-a
DE LA ARTĂ LA FRANŞIZĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/De_la_arta_la_fransiza_ion_untaru_1329989631.html [Corola-blog/BlogPost/357963_a_359292]
-
dragoste toate trei ascund semantic un sentiment uman traduse tot printr-o entitate la fel de ambiguă afecțiune. Dumnezeu să înțeleagă! Ce este deci afecțiunea? Un substantiv, și atât tot! Și când te gândești toate provin dintr-un verb, uneori constituind chiar infinitivul său lung precum mâncare, bere etc. În orice roman, în orice limbă ar fi scris, aceste cuvinte sau echivalentul lor, numără majoritatea absolută. Nu de voturi! De cele mai multe ori aceste cuvinte sunt folosite însă semantic mai puțin corect. Exista la
A IUBI IUBIREA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1402588199.html [Corola-blog/BlogPost/349797_a_351126]
-
Ghica și Ionuț Caragea, din afara țării - de autori din zona fostei Iugoslavia), și de fiecare dată am amintit că fiecare apreciază în felul lui aceste mici flori ale spiritului, „puse de-o parte” pentru cititori (etimologic, aforism din greacă, de la infinitivul aforizein: a alege, a pune de-o parte, a distinge/ a face distincție), în timp, de multe nume celebre (între care, de pildă, la noi: Anton Pann, Nicolae Iorga, Păstorel Teodoreanu, Lucian Blaga, Emil Cioran; în O antologie cronologică a
MARIUS CHELARU (CONVORBIRI LITERARE, NOIEMBRIE 2016), DESPRE CARTEA VITRALII PE UN INTERIOR SCOROJIT, DE TEODOR DUME, de TEODOR DUME în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 by http://confluente.ro/teodor_dume_1489850625.html [Corola-blog/BlogPost/381209_a_382538]
-
rom. călător, adică cu lat. pop. *callare „a merge“ în felul următor. Unele forme ale lui aller „a merge“ derivă din lat. ire (viitor, condițional), altele (ind. prez. vais, vas, va, vont, imperativul va) din lat. vadere, iar allons, allez și infinitivul aller ar proveni din lat. ambulare devenit *ambinare care a suferit o disimilație în nos nos en anons devenit nos nos en alons (NDE, p. 23). Dar oare allons, allez și aller să provină din ambulare fără a avea legătură
CĂLĂTOR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1462867758.html [Corola-blog/BlogPost/354033_a_355362]
-
voluntariat numai de bine! dar e evident că pruteanu nu avea cum să ia în seamă o asemenea gogomănie “a TE voluntaria”. în cel mai rău caz verbul reflexiv ar fi fost “a SE voluntaria” . sau mihaela chiar nu stie infinitivul verbelor reflexive ?!?! SUNT ȘI EU INTERESATĂ SĂ INTRU ÎNTR-UN PROGRAM DE VOLUNTARIAT PENTRU COPII.NU AM GASIT MOMENTAN NIMIC CONCRET AȘA CĂ V-AȘ FI RECUNOSCĂTOARE DACĂ M-AȚI AJUTA CU O SUGESTIE .( PT. BUCUREȘTI) MULȚUMESC. Bună, Am un mesaj
Spirala voluntarilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82868_a_84193]
-
de comparație, adjectivele pronominale (posesive, demonstrative și nehotărâte); - Pronumele: personal, reflexiv, posesiv*), demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât, en și y; - Numeralul - cardinal și ordinal; - Verbul: - modul indicativ, condițional (prezent și trecut*), subjonctiv (prezent, si trecut*), imperfect*), mai mult ca perfect*), imperativ, infinitiv, gerunziu*), participiu, acordul participiului trecut; timpuri simple și compuse; diateza activă, reflexiva și pasivă*); - Adverbul: tipuri, gradele de comparație*); - Sintaxa propoziție: subiectul, inversiunea subiectului, predicatul, atributul, complementul (direct, indirect), complementele circumstanțiale; - Sintaxa frazei: juxtapuneRe, coordonare și subordonare; - Tipuri de fraze
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
grande și sânto, adjectivele pronominale, posesive, demonstrative și nehotărâte. Adjectivul posesiv de politețe. d. - Pronumele: personal, de politețe, reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât. e. - Numeralul: cardinal, ordinal. Exprimarea orei, datei și secolelor. f. - Verbul: modul indicativ, condițional, conjunctiv, imperativ, infinitiv, gerunziu, participiu, timpurile simple și compuse, acordul participiului trecut, folosirea auxiliarelor, folosirea conjunctivului, diateza activă, pasivă și reflexiva, construcții verbale perifrastice, concordanță timpurilor la indicativ și conjunctiv. g. - Adverbul: tipuri (de mod, de timp, de loc, de cantitate, de afirmație
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
național, britanic și american - personalități, opere, obiceiuri, tradiții, sărbători, evenimente. IV.2 . Elemente de gramatică - cele cuprinse în Programa de limbă engleză: Morfologie SUBSTANTIV: pluralul substantivelor; substantive defective de număr ADJECTIV: comparația intensivă VERB: timpurile verbale; subjonctivul; verbe modale/modalitate; infinitivul, participiul, gerunziul; construcții cu infinitivul și cu participiul ADVERB: grade de comparație CUVINTE DE LEGĂTURĂ: prepoziții, conjuncții, locuțiuni ARTICOLUL: hotărât, nehotărât, zero, omisiunea articolului; cazuri speciale de utilizare a articolului Sintaxa: ordinea cuvintelor în propoziție; tipuri de propoziții (enunțiative, interogative
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
opere, obiceiuri, tradiții, sărbători, evenimente. IV.2 . Elemente de gramatică - cele cuprinse în Programa de limbă engleză: Morfologie SUBSTANTIV: pluralul substantivelor; substantive defective de număr ADJECTIV: comparația intensivă VERB: timpurile verbale; subjonctivul; verbe modale/modalitate; infinitivul, participiul, gerunziul; construcții cu infinitivul și cu participiul ADVERB: grade de comparație CUVINTE DE LEGĂTURĂ: prepoziții, conjuncții, locuțiuni ARTICOLUL: hotărât, nehotărât, zero, omisiunea articolului; cazuri speciale de utilizare a articolului Sintaxa: ordinea cuvintelor în propoziție; tipuri de propoziții (enunțiative, interogative, etc.); propoziții condiționale (I, ÎI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
interogativ, nehotărât; locul pronumelor personale (C.O.D. și C.O.I.) în propoziții asertive și imperative; pronumele adverbiale en și y; Verbul - modul indicativ (timpuri simple și compuse), condițional (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut, imperfect*), mai mult ca perfect*), imperativ, infinitiv (prezent, trecut), gerunziu, participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut; diateza activă, reflexiva și pasivă; folosirea formelor perifrastice (aller, venir de, ...); stil direct/indirect, construcții impersonale (verbe personale folosite impersonal) *) Adverbul - tipuri, grade de comparație; Prepoziția, conjuncția - folosirea prepozițiilor și a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
relativ, interogativ, nehotărât (forme frecvente); locul prenumelor personale (C.O.D. și C.O.I) în propoziții afirmative, negative și imperative; pronumele ne și ci (vi). Verbul: modul indicativ (timpuri simple și compuse), condițional (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut), imperativ, infinitiv (prezent, trecut), gerunziu (prezent, trecut), participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut; diateza activă, reflexiva și pasivă. Adverbul: tipuri, gradele de comparație; Prepoziția: prepoziții și locuțiuni prepoziționale, prepozițiile articulate și folosirea prepozițiilor. Conjuncția: conjuncțiile și locuțiunile conjuncționale, coordonatoare, subordonatoare. Sintaxa: concordanță
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]