691 matches
-
1916, a autorului Salomeei: "Tot ce e în jurul nostru merită cinstea de-a fi înălțat într-un vers". Firește, inteligența sa artistică remarcabilă îl împiedică a se deschide fără discernămînt tuturor solicitărilor realului, ceea ce ar fi dus la o aglutinare informă de date, la haosul deschis de abdicarea de la stil. Asociindu-și în subsidiar unghiul unui evocator cu mijloacele epicului, poetul schițează cu delicatețe imaginea unei provincii irealizate, care e Banatul său natal, înscris pe coordonatele unui timp anume, capabil a
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
al patimei sale, se nasc, trăiesc și se decantează în punga de cangur a unui clasicism înțelept: o înțelepciune care, ca aici, implică o anumită trecere spre stoicism. Orice cuvânt, extras din stratul "geologic" al limbii comune este un cărbune inform și impur. Atelierul poetic are rolul de a-l trece prin retorta unui proces purificator. După care, rămâne în sarcina poetului autentic misiunea de a-l șlefui, de a-i pune în evidență, de a-i valoriza valențele; adică de
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
Ioan Flora ni-l relevă, așa cum s-a remarcat, ca pe un "sălbatic", dedat "haiduciei metaforice", pe o nervură intuitiv rimbauldiană. Dar acest strat primordial a fost supus cu tenacitate unei prelucrări, unei discipline care l-a transfigurat, reducînd frenezia informă la un rol subaltern, impunînd în prim-plan conștiința ce se autocontemplă în spectacolul verbului bine strunit. Spontaneitatea n-a dispărut, ci a acceptat, spre folosul său, o alianță cu o cerebralitate veghetoare. Rezultatul e un amestec de concretețe (adesea
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
doar tendința de evadare dintr-un cosmos nelegiuit, stigmatizat de moarte, în înfățișarea sa imediată, în concretețea sa, ci și o lepădare de epura sa geometrică, de spectrul său abstract: "o geometrie degradată/ ducem în spate" (Jurnal de familie). Materia informă și geometria care înscrie triumful formei sînt în egală măsură resimțite drept poveri. Care ar putea fi "concluzia" acestui tip de lirism închinat finalului cosmic? Escatologia care șterge semnele axiologice ale ființelor și lucrurilor induce o anume "gratuitate". E la
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
politica de Anneli Ute Gabanyi și Compromis și rezistență de Katherine Verdery. Aș menționa și cele opt volume ale Anei Selejan (de la Trădarea intelectualilor la Literatura în totalitarism, 1959-1960, cu, totuși, rezerva că materialul pe care-l conțin este oarecum inform). Culegerile de articole care-și propune să "reviziteze" trecutul reprezintă, în majoritatea lor, relecturi ale operelor, nu contribuții documentare. Contextul istoric, așadar, nu e cu mult mai bine lămurit astăzi decît era acum un deceniu și jumătate cînd dispărea cenzura
De ce lipsesc istoriile literaturii din comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14215_a_15540]
-
doi afaceriști și-au câștigat - fie și fără să fi urmărit asta - un loc în istoria literaturii române. Așteptăm la redacție date despre identitatea lor. "[în România literară, în noua ei formulă grafică] mari pete de cerneală tipografică se lățesc inform peste tot, mâncând din spațiul rezervat textelor și fiind, la propriu, toxice: după o simplă răsfoire a prestigiosului săptămânal, trebuie negreșit să mă spăl pe mâini" (Dan Petrescu, Scrisoarea a II-a, în revista Timpul nr. 1/ ian. 2003.) În
Citate comentate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14256_a_15581]
-
încă de totalitarism răsăritean, dar și, iată, mult mai tîrziul de-acum Iliescu - din rațiuni legitimare - bate constant moneda revoluției autentice, operă a poporului suveran, nu-i așa?, condus de eroul providențial. Cînd se știe foarte bine, cînd în straturile informe ale populației nu se știe tot așa de bine, că în deceniul nouă, scenariul european era deja parafat la Washington și la Moscova. Și că Bucureștiul - evident, original prin obtuzitatea unui dictator rudimentar și megaloman, asta determinînd și vărsare de
Românul s-a născut mim by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/14270_a_15595]
-
Valeriu Mircea Popa își are propriile obsesii, propriile ritualuri, propriul cod. Din punct de vedere formal (dar nu numai) - poetul își exprimă decepția față de un univers care și-a pierdut exactitatea geometrică, acel model suprem al preciziei, lăsînd loc aproximărilor, informului, anarhiei. Să reamintim că, opuse naturii, peisajele abstracte constituie însemnele spiritului pur, esența regnului absolut care e artificiul. Simbolul intrinsec al poeziei în cauză e un sacrificiu al geometriei: "dar ce știe un cristal/ despre ucigătoarele pasiuni diagonale" (foița de
O lacrimă a lucidității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15023_a_16348]
-
Alături de veteranii Napoleon Tiron și Doru Covrig, în această cavalcadă a Apocalipsei galopează triumfal și mai tinerii Dup Darie, Aurel Vlad, Mircea Roman, Titi Ceară, Laurențiu Mogoșanu etc. Ei au descoperit corporalitatea ca artefact, fizionomia ca tehnică de agregare, lemnul inform, asemenea cărnii împietrite de mumie, ca substanță constitutivă a acestei noi viziuni. Antropocentrismul de altădată, suveran și orgolios, apare acum ca o simplă construcție care-și exhibă simultan fragilitatea și drama. Mitul se surpă, întregul nu este decît o tehnică
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
pentru a compensa realitatea", Livius Ciocârlie se pronunță atît de caracteristic: "Adevărat și neadevărat". De ce? "Prea puțini autori de jurnal se înfrumusețează. De obicei, se ponegresc. În schimb, trista realitate este că sîntem, cu excepții (paranoicii, ca să fiu mai clar), informi. E ceea ce nu suportăm. Compensația e în formă. Scriind, dacă ai un proiect ascuns (ascuns, măcar în parte, chiar și ție), îți dai un profil". Dar forma compensatoare nu e oare și ea o "înfrumusețare"? Acordîndu-ți un "profil" dezirabil (chiar dacă
Pornind de la un jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15132_a_16457]
-
bucățele, care nu aveau cum să-și ia zborul, rostogolite de vîntul razant cu pămîntul. Se auzeau trenuri șuierînd în depărtare, la încrucișările însuflețite ale liniilor de pe partea cealaltă a întinsei stații de triaj năpădită parcă de raci, pietrișul acela inform care umple ecartamentele. Se Înfrigura esplanada de antracit umed, hașurată de linii de oțel și îndemnîndu-te la drum, ca și cum ar fi fost niște prelungi magneți ce atrag materia mișcătoare de pe peroane, încă nehotărîtă dacă să o pornească sau nu. "Nu
Omul pierdut(fragment) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13965_a_15290]
-
îmbătrînite, are în Onisim Colta, sub aparența inofensivă a unui mimetism verificat, unul dintre cei mai radicali factori de perturbare. Un adevărat distrugător de tabuuri și un contemporan greu de îmblînzit. Vasile Tolan Cu o spaimă fundamentală de vid, de inform și de pasivitate, Vasile Tolan este un reprezentant demn al expresionismului abstract, atît de bine ilustrat în spațiul ardelenesc. Însă spre deosebire de formele consacrate ale acestei expresii și ale acestei stilistici de școală, în marea lor majoritate circumscrise unei violențe glaciale
Materia și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13963_a_15288]
-
pe-o seceră bat împreună Luna și Soarele ea taie viețile noastre. Semn de carte Egoistă geometria Formei cu certitudinile ei de neclintit vanitoasă cu muchiile strînse cum dinții cu mersul țeapăn de mecanism ocolind sînul matern pururi cald al informului. Experiență Aceeași Lună ne pîrjolește rănindu-ne dar nu și-același timp același Soare ne oblojește rănile dar nu și-același timp înfrigurați ne privim în oglindă vedem un chip ridicol și dragostea rîde de noi într-o bună zi
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4487_a_5812]
-
de vorbă cu unul și cu altul, toți vor să strîngă un ban, „la căpșuni”, fiindcă în România nu numai că nu pot pune ban pe ban, dar au și datorii pe care nu le pot stinge. Mulțimea asta, aparent informă, și-a stabilit niște reguli pe care le respectă. Nu știu cît de strict, dar de cînd trec pe lîngă ei, nu am văzut busculade și înghionteli. Și-au făcut liste, s-au organizat ei între ei, vorbesc unii cu
Căpșuni și sinucigași by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13150_a_14475]
-
În marea lor majoritate paginile sunt văduvite de firescul cotidian, de prea-omeneștile banalități, de nimicurile care dau culoare unei vieți, așa că zona privatului, a intimului este într-un sensibil reflux. În rest, în cam vreo 345 de pagini... ,,o amestecătură informă de poezii, eseuri, filozofie ceva mai sistematică, alteori doar pure-amintiri, proză poetică, teatru, simplenote ș...ț. Tot ce am făcut până la urmă a fost un simplu lirism de abstracțiuni, doar afirmații simple, gândul nediferențiat care n-a ajuns la rigoarea
Jurnalul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13279_a_14604]
-
a lansat cartea, nu ți se adresează acum. Pentru el totul e acum. Clipa ca atare nu contează. Din acest motiv, cred, Pintilie urăște improvizația. Totul trebuie să fie scris, premeditat, nu lăsat la voia întîmplării. Pentru Pintilie prezentul e inform și dătător de coșmaruri. Ca și pentru Caragiale sau pentru Cehov sau mai ales pentru Gogol. Dar tocmai din cauza repulsiei sale față de prezentul care te poate împiedica să fii ceea ce îți propui artistic, Pintilie aduce totul la prezent. Un fel
Lada cu vechituri a lui Pintilie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13374_a_14699]
-
rînduri ca un fel de ecran opac, un fel de ceață parazitară. În care gata, se îneacă totul. Prin care gata, nu mai răzbate nimic. În care totul se năclăiește." Privind lumea fără ochelari, ca să nu poată distinge altceva decît informe, schimbătoare pete de lumină, Sonia Larian scrie, în Bietele corpuri, despre renunțare și despre ancorarea în lectură, despre o "polifagie" a textelor. Și, pînă la urmă, despre demnitate. A păpușii cu nume atît de neînțeles, Paralipomena, a "structurii" Maradenbone, un
Camera păpușilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12276_a_13601]
-
se vorbea și despre poezia "tristă", "monotonă", chiar "morbidă" a unui alt mare poet român " Bacovia, a cărui sensibilitate ultragiată auzea pînă și materia "plîngînd". Știind noi acum că dispersia permanentă a galaxiilor va sfîrși prin a deveni o supă informă, din care va continua să se hrănească doar energia vidului, am putea să ne uităm cu mai mult respect la plînsul cosmic bacovian. Unde vreau să ajung? Orice ideologie dominantă se simte în nesiguranță cîtă vreme nu poate controla intimitatea
De la interdicția de a fi trist la obligația de a fi singur by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/12462_a_13787]
-
a lepădării de făptura carnală imperfectă și perisabilă ("mlaștină unde mi se-mpotmolesc zodiile"), incongruentă cu identitatea sa profundă, esențială. "Boala este eliberarea de ceva străin", scria Rainer Maria Rilke, și poetul nostru pare a realiza acest îndemn exorcistic. Corporalitatea informă e dată la o parte în favoarea geometriei a cărei natură strictă e incoruptibilă. E o dematerializare sui generis, salvatoare. Orfismul pitagoreic al lui Ion Barbu apare tratat într-o manieră liberă: După încă o lectură a poemului Falduri de Ion
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
ia naștere astfel e, la rîndu-i, nedesăvîrșit, indecent: Stau în firavul cerc și ascult/ cum punctele lui bîzîie, mișunînd pe circumferință,/ găsesc că-i foarte multă obrăznicie în nerăbdarea lor/ și cam prea multă necuviință" (Nu sînt Arhimede). Tranziția de la inform la Formă se arată dificilă, încărcată de vise confuze, de telurice năluciri: Foarte amețit este/ bietul meu centru, firavă foarte/ e amărîta mea margine,/ pe care abia o mai simt,/ abia o mai bănuiesc,/ mai curînd visînd-o, închipuind-o,/ ca
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
de vegetație, o conviețuire între severitate, animație și decorativ, iar locuința lui I.L. Caragiale este, pur și simplu, un copac în spatele căruia se conturează vag ritmurile unui gard, o copertină și cîteva ochiuri de geam.Casa lui Oscar Han este informă și frustă, a lui Iorga imperială și neguroasă, a lui Șt. O. Iosif aeriană pînă la transparență, iar Mărțișorul lui Arghezi cam redundant și ușor ostentativ. Iar alături de acestea, care , într-un anumit sens, și-au asimilat locatarii, Alexandru Olian
Desenul și memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11638_a_12963]
-
celibatară de 30 de ani, sigură intelectual dar nesigură identitar, alienată de simulacrele societății, suportă cu greu convențiile sociale. Televiziunea, profesia și cultura, starea civilă, religia, genul, fiecare dintre acestea alterează percepția unui eu și așa fragil și dezorientat ("masa informă de Ťproblemeť care sunt eu"). Inadaptarea și criza existențială sunt, astfel, evidente la trei nivele: ca stil de viață, televiziunea oferă simulacre ale realității chiar mai presus de imaginație, în timp ce societatea subjugă economic ("ne risipim/ între programe zapăm corporațiile își
Femeia la 30 de ani by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11785_a_13110]
-
realizase câteva piese pentru frizerul care Îl ajutase să-și recapete părul, În lagărul În care fusese deportat. Copil fiind, scriitoarea fusese atrasă mai ales de regii jocului de șah, „burtoși În față și gheboși la spate, de-a dreptul informi. Picioarele li se Împleticeau, deoarece coroana le stătea pieziș pe cap și era mult prea mare”. Șahul, emblema ludicului, a jocurilor din copilărie, este ireversibil metamorfozat În semnul dictaturii comuniste, a cărui povară Înfricoșătoare va acționa asemenea unei imense forțe
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
desenez inima - o gămălie de chibrit,/ aici, creierul - un aparat sacru și concret.// Undeva vor fi neapărat nasul și gura,/ n-are nici un sens să omit ochii - două semne de întrebare,/ aici în colț o să-mi pictez gândurile - / o claie informă de rufe murdare.// Pieptul - o oglindă cu poleiul zgâriat -/ va lăsa să se vadă interiorul/ (cu totul neinteresant, în definitiv),/ sus, sprâncenele își vor schița zborul." (Portret) Ce critică poetul? Critică emfaza poeziei, stilul sentențios, tendința de a înnobila mecanic
Geo Dumitrescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12444_a_13769]
-
tocat carne! Îi bagi viața, trupul cu viscerele calde, mustind de sînge, în gura lacomă a mașinii, învîrți tot tu și pe partea cealaltă iese poezia! Ce nevoie e aici de patalamale, de tot snobismul acesta care circulă sub forma informă a falsei culturi? Dinescu este, cred, poetul nu numai cel mai talentat dar și cel mai inteligent, vorbesc de acea inteligență artistică, deosebit de rară, imposibil de învățat. Adevăratul pericol ce-l pîndește este: rezistența, pe care o opune deteriorării trupului
Îl văd pe Dinescu ca pe o mașină de tocat by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13321_a_14646]