113,163 matches
-
care titlul intra în rezonanță, printr-o nobilă aliterație, cu admirabila poezie a lui Grigore Alexandrescu, Umbra lui Mircea la Cozia... Dar... grozăvie! Articol mic, erori mari. Inexactități, substituiri de persoane, deformări de nume, mistificări. Connaisseur sau ignorant ? Vrând să informeze asupra strălucitului precursor al esteticii informaționale, Matila Ghyka, șapoul ni-l oferă pe Matila, numele de botez, ca Mathya, iar pe Ghyka, numele de familie, ca Ghica, nesocotind faptul că ramura moldovenească a familiei, căreia îi aparținea Matila, iscălea Ghyka
Marcel Proust în România? - Connaisseur! by C.D. Zeletin () [Corola-journal/Journalistic/11233_a_12558]
-
era corespondent de război, prin urmare protejat de un cod international cu privire la presă, A.K. fusese azvârlit în temniță de Franco și condamnat la moarte. Ca prin minune se ivise mântuirea, grație unui protest semnat de cărturari de vază europeni. Informat de tribulațiile tânărului A.K., autorul Muntelui vrăjit reținuse în special un amănunt, pe care i-l comunicase în epistolă expeditorul. Alături de expresia de admirație, solicitantul mai amintea că în carceră evocase câteva pagini din Casa Buddenbrook care l-au
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
frații săi, musafirul a vrut să contribuie cu folos la discuție. El i-a recomandat gazdei un titlu de carte care ar fi putut completa bibliografia. Nu, l-a contrazis T.M., pe neașteptate vioi și dinamic. E greșit să te informezi până la epuizare, să bifezi toate sursele, să umpli spațiul până la sațietate. I-a mărturisit politicos că nu poate utiliza sugestia, pentru care îi mulțumește. De ce? Tocmai fiindcă e dăunător să fii supraaprovizionat, survine riscul ca materia să se sufoce, nu
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
însă total diferite. De aceea, în ciuda afinităților de gîndire, comunicarea dintre ei este aproape imposibilă. Scrie Dan Stanca: ,S-ar fi cuvenit să-l viziteze din nou pe Iustin, dar ce i-ar mai fi putut spune? L-ar fi informat asupra celor petrecute în ultima vreme? Iustin însă detesta informația, nu, greșit, el nu detesta nimic, dar refuza tot ceea ce nu avea consistență, tot cea ce era sfărîmicios și implicit, intrînd în mintea omului, o făcea pe aceasta sfărîmicioasă. Pe
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
sesizabile chiar din textul care urmează). Câteva zile mai târziu am primit din Brazilia, din partea lui M.R., un bilet însoțit de o decupură din ,Curierul Poporului" din Porto Alegre, conținând o scurtă știre difuzată de United Press International și care informa că ,romancierul brazilian" se afla la Lisabona ca oaspete oficial al guvernului portughez. Acest neadevăr m-a iritat. Nu-s eu omul marilor explozii, ci al micilor implozii. Am telefonat imediat la agenția locală U.P.I. și am cerut telefonistei
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
propriile sale entități, în înșiruirea lor ostentativ nudă. E o poetică inversă, o metaforizare ce purcede de la temă către text. Invocată cu un patetism crud, materia pare a fi cea care, ea, se alcătuiește sub forme metaforice în măsură a informa textul: ,Să vină materia, strigai în gura mare, să umple,/ să inunde coline și lunci, albii secate și rîpe./ înălțați schelele, firul cu plumb aruncați-l la pămînt,/ ademeniți-o, căprioara mea senină și roșcată,/ cu vorbe dulci, cu zîmbete
Lirism extravertit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11253_a_12578]
-
regretabil, desigur, că Vargas Llosa nu s-a implicat foarte mult în dezbaterile de la Neptun. Dar acest lucru nu s-a datorat - cum susține într-un articol, de o perfectă rea-credință, d-na Mariana Sipoș - faptului că n-a fost informat asupra programului Festivalului, ci pentru că-și exprimase cu multă vreme înainte dorința de a-și reduce prezența publică la momentul decernării premiului. Dacă țineau atât de mult să interacționeze cu Mario Vargas Llosa, aceiași scriitori ar fi avut prilejul s-
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
să judece ediția a IV-a a ,Zilelor și Nopților de Literatură" mai ales în raport cu cele anterioare. O idee mi-am făcut totuși. Am înregistrat atît lucrurile bune, cît și pe cele rele. Se impun cîteva schimbări. Anul viitor vom informa mai prompt presa de ce urmează să se întîmple la Festival și vom pune pe site programul, chiar provizoriu. Voi aduce la cunoștința Consiliului U.S.R. toate sugestiile mele, după ce voi face o analiză în detaliu, împreună cu aceia dintre colegii mei care
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
din Drumul Taberei și așa mai departe. Un moment culminant a fost și pe vremea lui Mitterrand, când cu vizita în România, care pentru a satisface cererea autorităților era să plece cu urna sub braț. Consilierii lui omiseseră să se informeze dacă există sau nu moștenitori, dacă există sau nu un testament prin care moștenitorii să fi cerut ca osemintele lui Enescu să rămână în Franța. O afacere rocambolescă pe care am împiedicat-o în ultimul moment, dar, în sfârșit, acum
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
intervenții care reiau cu tenacitate aceeași problematică, dezvoltând-o, adâncind-o, plasând-o în contexte din ce în ce mai largi" (p. 6-7). E o critică de campanie, angajată hotărât într-o bătălie culturală, fără un echipament bibliografic prea încărcat, dar suficient de bine informată pentru a face față confruntărilor. Dintre optzeciști, Ion Bogdan Lefter era cel mai bine pregătit și cel mai bine plasat pentru o critică de direcție în sensul postmodernismului. Contribuția sa la ,dosarul" acestei bătălii e considerabilă, nu doar în faza
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
în discuție simbolistică legată de împărțirea sferelor de influență și ignorarea unui guvern în exil asumat de către elitele politice românești refugiate în Vest: "Știuseră (oamenii politici din Vest - n.n.) tot adevărul despre Rusia încă de dinainte de război și acum erau informați de tot ce se petrece in tarile socialiste. Așa că nici vorbă de un guvern în exil recunoscut cu nume de vreuna din puterile aliate 7". Teza abandonării de către Vest este reluată în nenumărate materiale de opinie, interviuri, mesaje sau declarații
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cei care deja nu prea au pe unde scoate cămașă e o politică nesănătoasă din punct de vedere social. Spun lucrurile astea din perspectiva cuiva care promovează alimentația sănătoasă. Dar una este să te asiguri că producătorii și distribuitorii își informează corect consumatorii, ba chiar să-i obligi să cheltuie un procent din vânzări pentru programe de educație, și alta e să pui o taxă la vânzare, pe care s-o colecteze direct statul și să facă apoi cu ea ce-
Taxa pe fast-food by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82652_a_83977]
-
doar un mijloc să ajungi unde ținteai de fapt.) - cât despre ‘referate’... insist - acolo unde e cazul, vezi ‘umanioare’, cu precădere - să le numim ‘eseuri’, ‘studii’ (eventual); adică alea pentru care trudești cu nasu’ în cărți și-n biblioteci, te informezi, cercetezi, selectezi, digeri, analizezi, asociezi, gândești, creezi sau inovezi c-o perspectiva etc. (ce ziceai și tu, de altfel.) @Andreea Cred că știm cu toții ce înseamnă un referat, ce efort implică și ce gen de satisfacții aduce. L-am huiduit
Primii zece ani sunt grei… by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82775_a_84100]
-
pe toți votul va fi anulat,dat tu ca cetățean al țării ți-ai făcut treaba :-?? nu-mi spune!...nu-mi spune! ghicesc și eu: concluzia e că este datoria noastră civică nu numai să votăm ci și să ne informam în mod responsabil despre cine vrea să ne reprezinte în parlament. pentru că pt acest lucru s-a murit la revoluție! am ghicit?? pt că dacă nu votezi în mod responsabil și în cunoștință d cauza, se subînțeleg următoarele: 1. nu
Despre lene by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82790_a_84115]
-
mai puțin antipatic decât clasică mituire cu pachetele, calendare, pixuri și brelocuri... Și totuși...votăm PR-ul sau persoană? Sper că până mâine să ajung la o concluzie suficient de pertinenta pentru că ,după părerea mea, a vota fără a fi informat este mai rău decât a nu vota deloc. MI se pare că voi ăștia votanții convinși îi desconsiderați pe cei care nu voteza. Asta e discriminare dom’le! Către PCH: 1.Dacă votezi, contezi? Partidul care va câștiga alegerile e
Despre lene by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82790_a_84115]
-
ECOSEMNAL este un proiect de informare ecologică Ecologia este în multe aspecte asemănătoare cu religia... știm că suntem în păcat dar nu vrem să ni se spună asta în fiecare zi. Din cauza aceasta, fiecare tentativă a individului de a se informa trebuie să aibă succes. Vrei să ai acces rapid la toate informațiile și motivele pentru care trebuie să îți schimbi atitudinile și modul de viață ? Vrei că și cei din jurul tău să fie informați ? Participa cu puțin și vei primi
Vine, vine incalzirea globala! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83000_a_84325]
-
tentativă a individului de a se informa trebuie să aibă succes. Vrei să ai acces rapid la toate informațiile și motivele pentru care trebuie să îți schimbi atitudinile și modul de viață ? Vrei că și cei din jurul tău să fie informați ? Participa cu puțin și vei primi ceea ce îți dorești.
Vine, vine incalzirea globala! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83000_a_84325]
-
ale serviciilor publice de urgență). Acesta este scopul unei asemenea zile - să vadă lumea că se poate și fără, că nu e sfârșitul lumii. Doar că așa ceva trebuie bine organizat și foarte din timp, de către municipalitate. Șoferii trebuiau să fie informați cu multe luni de zile înainte ca în data de X se închide traficul auto toată ziua pe următoarele străzi... Și să se suplimenteze puternic transportul în comun etc. Dar cum la noi autoritățile nu mișcă deloc sau doar în
De ce nu merg la Velorutie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82939_a_84264]
-
o simplă chestiune de așezare în lanțul trofic. Vacă e sub noi. Noi suntem sub pisici. Bun, dar dacă suntem, cu adevarat, dominați de această specie, cum se face că noi nu suntem conștienți de lucrul ăsta? De ce nu ne informează pisicile, ca Dumnezeul biblic pe Moise: “noi suntem zeii voștri”? De ce nu primim ordine de la pisici? Cum de suporta să le călcam uneori cu mașinile? Cum de permit progeniturilor noastre să le tragă de coadă pe progeniturile lor? Ei bine
Planeta pisicilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83037_a_84362]
-
Și întrucât ești cine ești, rasismul te justifica și, totodată, el se scuze prin tine. Ceea ce spui este perfect adevărat. Doar că cifra de 14000 este îngroșata grosolan. Aș fi curios să știu care este sursa din care te-ai informat. Eu știu de 7-10000. Dar ca sa il contrazicem pe Lenin, un mort o crimă, un milion o statistică aș spune că numărul total nu este esențial aici. Esențiale sunt condițiile în care a avut loc pogromul de la Iași. Prezenta armatei
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
imposibil să nu găsești două sau trei mesaje de acest fel ale unor companii din industria petrolieră. O fi rău, o fi bine? Pe de altă parte, interesul românilor pentru conservarea resurselor pare minim. Nu le pasă sau nu sunt informați? Tu ce crezi? Poate ambele... Nu suntem recunoscuți ca fiind foarte preocupați de viitorul copiilor noștri... numele meu este Andrei. din întâmplare. da’ eu m-am născut în 87. bine, indiferent de părerea mea față de petrom, patriciu și alte cele
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
istoric de douăzeci și ceva de ani (cât avea dl. Treptow la sosirea în România) să aibă toate porțile deschise la oficialitățile românești, deși, la acea dată, nu era capabil să pună pe masă nici o lucrarea științifică. încercând să mă informez, pe internet, asupra carierei sale științifice, am constatat că prima sa carte apare în 1991 și era - se putea altfel?! - o culegere de eseuri despre "viața și epoca" lui Dracula. N-am avut în mână volumul, dar după descrierea bibliografică
Treptele lui Treptow by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14709_a_16034]
-
pasiunea descoperirii și a adâncirii în descoperire a personajului feminin, Lucia Pallady Cantacuzino, Pașcanu din Roman, marchiză Bedmar prin căsătorie, iubita poetului spaniol Juan Valera. Soțul ei publicase într-un ziar din 1849, scrisori despre călătoria lui în Moldova. Se informează, cu acest prilej, și despre călătoria lui Mihail Kogălniceanu la Madrid, pusă tot pe seama frumoasei românce, pe albumul căreia, descoperind semnătura lui Kogălniceanu, Alexandru Busuioceanu se entuziasmează: "E cea mai frumoasă descoperire pe care o fac în Spania". Datele se
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
rezervînd-o pe aceasta din urmă operelor strict contemporane. Distincția are o anumită finețe. Căci noi nu pierdem "plăcerea" cititului unor cărți care, estetic, moral sau religios, nu mai aparțin sensibilității noastre nemijlocite. Chiar dacă sîntem obligați să citim "subsolurile", să ne informăm cu privire la cutume sau cuvinte ieșite din uz, ca să nu vorbesc de standarde generale, plăcerea se păstrează. Doar că ea trece prin cunoaștere. Nu ne mai raportăm absolut direct la conținuturile și formele din poeme ori din ficțiuni concepute în funcție de alt
Actualitatea lecturii și studiul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14890_a_16215]
-
romanului Dansul în lanțuri, carte care a fost tradusă și în românește și care conține experiențele mele de un sfert de veac trăite în comunismul din România. Am preferat forma epică, formula povestirii, pentru a transmite celor care nu sunt informați experiența acelor ani sumbri din viața mea. Ați enumerat cîțiva autori germani originari din România care prelucrează în cărțile lor trăirile din țară. Să știți însă că dintre toți, eu sunt singurul care am făcut ani grei de pușcărie. Cu
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]