67,447 matches
-
operaționale 7. Fără a face o distincție clară, obiectivă, între vulnerabilități, riscuri și amenințări, Carta Albă a Securității Franței, identifică următoarele vulnerabilități majore: terorismul, cu capacitate de a provoca pagube majore; rachetele balistice și de croazieră; atacurile majore asupra sistemelor informatice; dezinformările și strategiile de influență pentru destabilizarea actorilor economici și individuali; criminalitatea organizată, cu accent pe narco - trafic și traficul cu bunuri contrafăcute; riscuri în domeniul sanitar; riscuri ecologice; creșterea numărului cetățenilor francezi care locuiesc permanent în afara granițelor (aproximativ 1
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
lung, cu consecințe potențial devastatoare, având ca surse alte state sau actori non - statali (proliferarea armamentului de nimicire în masă), - riscuri ce pot acționa asupra proprietății (de natură informațional, asupra resurselor statului sau individuale, interferente economice, spionaj, atacuri asupra sistemelor informatice). Principalul risc aflat în atenția serviciilor secrete italiene îl reprezintă criminalitatea organizată cu posibile ingerințe în zona economică. În afara lipsei abordării unitare a problematicii securității, sistemul de securitate și apărare națională italian este caracterizat de un număr deosebit de mare de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
În documentul programatic de securitate polonez se apreciază că aceasta este potențata de locația Poloniei că zona de tranzit către interiorul UE, dar și surse din interior legate de depozitarea de substanțe periculoase, provenite din unele state membre 24, criminalitate informatică etc. O ultima categorie de riscuri menționată în strategia de securitate națională a Poloniei este cea corespondență dimensiunii ecologice a securității, ca o consecință directă a folosirii eronate a progresului tehnologic și deteriorarea echilibrului om - natură. În domeniul securității interne
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
îl reprezintă protecția cetățenilor, legii și a proprietății naționale împotriva consecințelor dezastrelor naturale și accidentelor tehnologice 25. Strategia acorda egală importantă următoarelor domenii cheie: securitate civilă, socială (politici sociale și de muncă, știința, educație etc.), securității economice, securității ecologice, securității informatice și a telecomunicațiilor, precizând direcțiile strategice de transformare a sistemului național de securitate. Observăm un mod de abordare interesant în strategia de securitate poloneză a riscurilor și amenințărilor, abordare prin intermediul analizei vulnerabilităților constatate la nivel statal, precum și modul de răspuns
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și droguri); migrația ilegală (documentul face referire și la "situația specială" a minorității maghiare din țările vecine); instabilitatea economică (determinată de posibile efecte negative ale globalizării și accentuând importantă securității energetice a țarii); provocări la adresa securității informaționale (viruși, supraîncărcarea rețelelor informatice, degradarea și îmbătrânirea echipamentelor) și dezastre globale ecologice, sanitare, sau create de om (accentuează riscurile de inundații, poluarea aerului sau apei, în special provenite din țările din arcul carpatic). Provocările regionale menționate de strategia de securitate a Ungariei sunt analizate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
democratic al securității. Această cuprinde infracțiuni economice, producerea și traficul ilicit de droguri, exploatarea și traficul de ființe umane, contrabanda, contrafacerea și punerea în circulație de monedă falsă, spălarea de bani și activități asociate crimei cibernetice. Impactul distructiv al crimei informatice asupra sistemelor individuale și rețelelor informatice poate produce o criză majoră prin perturbarea sau paralizarea funcționarii sistemelor critice pentru economie, rețelelor financiare informatice sau sistemelor aparținând unor instituții ale statului. Pirateria și răpirea echipajelor vaselor comerciale în largul coastelor Africii
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
economice, producerea și traficul ilicit de droguri, exploatarea și traficul de ființe umane, contrabanda, contrafacerea și punerea în circulație de monedă falsă, spălarea de bani și activități asociate crimei cibernetice. Impactul distructiv al crimei informatice asupra sistemelor individuale și rețelelor informatice poate produce o criză majoră prin perturbarea sau paralizarea funcționarii sistemelor critice pentru economie, rețelelor financiare informatice sau sistemelor aparținând unor instituții ale statului. Pirateria și răpirea echipajelor vaselor comerciale în largul coastelor Africii și Asiei de Sud-Est reprezintă un
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în circulație de monedă falsă, spălarea de bani și activități asociate crimei cibernetice. Impactul distructiv al crimei informatice asupra sistemelor individuale și rețelelor informatice poate produce o criză majoră prin perturbarea sau paralizarea funcționarii sistemelor critice pentru economie, rețelelor financiare informatice sau sistemelor aparținând unor instituții ale statului. Pirateria și răpirea echipajelor vaselor comerciale în largul coastelor Africii și Asiei de Sud-Est reprezintă un risc curent atât la adresa securității indivizilor, cât și privind funcționarea normală a rutelor comerciale 39. Statele eșuate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
permite astăzi să o ignore. Cine s-ar încumeta să o facă, când până și "vecina de la patru" vorbește de "1 Giga de RAM" cu ușurința cu care spune "și făină cât cuprinde"? În plus, cibernetica e mai mult decât informatică. Puțini sunt cei care rămân astăzi în afara proceselor industriale automatizate. Cât de mult ar costa automobilele dacă nu s-ar folosi tehnologii robotizate? Mai putem trăi fără pilot automat, www și e-mail? Și asta doar în zona "bunurilor de larg
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
trofee tehnologice păstrează totuși ceva din sincretismul și infatuarea parvenitului. Sindromul de alienare sub aproape toate aspectele lui (privind omul, cunoașterea în general și chiar tehnologiile) i se datorează în mare parte. Mai întâi ar fi vorba de aplicația numită informatică. Dincolo de beneficiile de necontestat ale unei circulații fără precedent a informației, există o înclinare nefirească spre birocratic, comercial, amuzament. I se dă omului de lucru pe cele mai ciudate și tentante tărâmuri, astfel încât, la bilanț, constată că a obosit și
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
serioase, este o sintagmă: fișier atașat - "se activează la deschiderea fișierului atașat" (Capitala, 25, 2000, 11); "nu există nici un pericol dacă fișierul atașat nu este deschis" (Evenimentul Zilei 2406, 2000, 12). E însă puțin probabil ca varianta colocvială a limbajului informatic să accepte cu ușurință o sintagmă, cînd ar putea folosi mai comod un singur termen. Alte două soluții în circulație - ataș și atașament - nu mi se par prea fericite. Ambele sînt încă solid asociate cu sensurile lor mai vechi: tehnic
Atașament by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15450_a_16775]
-
termenul englezesc. Evident, competiția terminologică e deschisă: în teorie, e posibilă și alegerea cuvîntului anexă - poate cea mai potrivită traducere, dar cu șanse reduse tocmai pentru că, în măsura în care se integrează mai bine românei, se și depărtează de omogenizarea internațională a limbajului informatic. E interesantă, de altfel, examinarea situației din alte limbi romanice: decizia de a traduce terminologia engleză conduce în mod previzibil la apariția în glosarele franceze a unor termeni ca annexe, fichier attaché (și chiar a dubiosului pièce jointe); realitatea textelor
Atașament by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15450_a_16775]
-
toate direcțiile). Se face sugestia că Marea Ruptură "nu a fost un produs inevitabil al unei anumite etape de modernizare socio-economică, ci că este puternic influențată de cultură". Evident, nu lipsește apologia valorilor orientale, care optează - în ciuda transformărilor tehnologice și informatice inevitabile globalizării - pentru rolul tradițional al femeii, nu lipsește o incursiune în genealogia moralei, în misterele genealogiei umane și ordinii sociale, fiind reluate teorii despre tehnologie, rețele și capital social, nu lipsește o conturare a direcțiilor date de marile civilizații
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
poate chiar Adrian Dinu Rachieru, la a cărui intervenție se referă unii vorbitori, intervenție care lipsește însă din carte - de ce?). Să luăm câteva exemple de remarci juste: conceptul de roman, ideea însăși de literatură s-a schimbat radical în era informatică, sistemul de valori e altul, n-o fi romanul în criză, dar nici în floare, cititorul de dinainte de '89 era un pseudocititor (L. Ulici), ne lipsesc programele de instruire și de sprijinire a tinerilor scriitori, a editorilor și a traducătorilor
Colocvii despre roman by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14592_a_15917]
-
în cel mai bun caz. Iar aceste referințe de gradul doi sunt obținute, în general, pe calea cea mai ușoară a informației vizuale. Ecranul televizorului și cel al calculatorului au devenit principalele canale referențiale. Civilizația vizualului, năravurile "sintactice" ale mediului informatic (copy și paste, open, save, meniuri, help, ferestre, multitasking, print, zoom), viteza și frenezia "surfing"-ului pe Internet, sistemul top-urilor și al star-urilor, mitologia extraterestră și multe altele, toate acestea sunt deja categoriile pe baza cărora mulți tineri
Absența lui Bach by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14289_a_15614]
-
pentru a putea confrunta situația din engleză cu cea din româna actuală. David Crystal consideră că un semnal al autonomiei unui limbaj este preluarea și parodierea acestuia în alte varietăți ale limbii; oferă astfel o serie de exemple de terminologie informatică intrată în limbajul colocvial, cu sens mult lărgit și conotații glumețe, ironice: to download, multitasking, hypertext - folosite pentru "a lua cuvântul", "care face mai multe lucruri deodată", "lucruri ascunse". Fenomenul există și în română, unde verbe ca a reseta sau
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
aspecte ale fenomenului: să descrie varietățile diferitelor forme ale comunicării electronice, să examineze critic interpretările din bibliografia de specialitate, dar și evaluările din interior (ale utilizatorilor din mai multe generații, ale autorilor de manuale de specialitate, ale articolelor-manifest din revistele informatice etc.). Formația lingvistică, finețea stilisticianului și experiența în judecarea evoluțiilor limbii se vădesc mai ales în felul în care autorul reușește să păstreze măsura înțeleaptă a specialistului veritabil: să nu generalizeze, extinzînd asupra întregului domeniu trăsăturile unui segment al său
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
pronumele compuse, formate cu genitivul pronumelui personal, se mențin destul de bine: în primul rînd dumnealui, care apare cu 1.690 de atestări în Internet, dar și dumneaei (476 de atestări) și dumnealor (662). E drept că unele apariții din rețeaua informatică nu reflectă situația din limba actuală, pentru că aparțin unor texte vechi (de la inscripții votive - "dumnealui dohtoru Silvestru", "cu ajutorul dumneaei jupânesei Stanca" - pînă la citate din clasici, de pildă din Caragiale: Dacă zice dumnealui că domn' Mitică!.."; "că dumneaei n-are
"Dumnealui" și "domnia sa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15158_a_16483]
-
când faptul brut e banal, discursul îl transformă, prin procedee care se plasează la limita dintre real și ficțiune" (p. 27). În partea a doua a cărții, intitulată Stiluri, limbaje și tipuri de texte contemporane, Rodica Zafiu scrie despre limbajul informatic, mica publicitate ca "document lingvistic și sociologic" (de la oferte de serviciu până la anunțurile de vrăjitorie putând fi detectați adevărați "indici" de istorie a mentalităților), reclama și limbajul publicitar, comentariul sportiv, limbajul bisericesc, politic și juridic, precum și despre stilurile epistolare ale
Romanul limbii actuale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15188_a_16513]
-
Internet în cîteva variante, reproduse fără modificări în mai multe site-uri de referate. Lectura textelor oferă o cantitate impresionantă de greșeli banale, din toate categoriile, dintre cele care se pot de altfel culege din lucrările școlare și în afara "suportului informatic". Frecvente sînt greșelile de ortografie și de acord ("textul dacic ce n-i s-a păstrat"; "un rol important în procesul de romanizare la avut orașele"), omiterea sau folosirea aberantă a virgulei. Prin consemnarea după dictare sau prin descifrarea notițelor
Iarăși despre referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15222_a_16547]
-
decide cineva să le facă!) sînt forumurile din Internet; exemplele care urmează provin din mesaje păstrate în liste de discuții (majoritatea din lunile iunie-august 2002, din FanClub Forum). Surprinzător, persoane de vîrste neprecizate, care par (abia) crescute în plină eră informatică, dominată de jocurile pe calculator, vorbesc despre jucăriile lor de pluș, liniștindu-ne: nu a dispărut încă dimensiunea concretă, tactilă și afectivă a jocului; e minunat contrastul între pseudonimele crunte - Devil, Nightmare, Oribilul - și detaliile din descrierea propriilor ursuleți de
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]
-
Rodica Zafiu În adaptarea unor terminologii moderne ți internaționale, în relația lor cu vocabularul limbii române, mai ales cu termenii asemănători deja existenți, oscilațiile ilustrează tendințe contradictorii și evoluțiile sînt imprevizibile. În terminologia informatică actuală, cuvântul englezesc icon ocupă un loc destul de important: programele pe care le folosește acum publicul cel mai larg cuprind numeroase simboluri grafice, care au în sistem "obiectualitate" și rol de instrument: pot fi manevrate, mutate, eliminate etc. Termenul de
Iconi, icoane, iconițe... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13819_a_15144]
-
de specialitate, în română: în limbajul semiotic și lingvistic ("fotografia este icon imagistic"; "un icon al propriului gust, o diagramă subiectivă" în volumul Analiză și interpretare, 1972, p. 137); de obicei i se prefera totuși sintagma semn iconic. În jargonul informatic actual pe care îl ilustrez culegînd cîteva exemple din manuale, dicționare, explicații și articole disponibile în Internet - apare forma icon (a cărei pronunție nu e deductibilă din scris, despărțirea prin cratimă a mărcilor de flexiune nefiind un indiciu neechivoc), în
Iconi, icoane, iconițe... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13819_a_15144]
-
locul puternic pe care îl ocupa deja în limba română cuvântul icoană: care evocă inevitabil alt registru stilistic și alte conotații, contrastante cu cele tehnice. Ca și în engleză, în alte limbi occidentale franceză, spaniolă, italiană existau înainte de impunerea terminologiei informatice cuvintele icône, icono, icona cu sensul semiotic și cu cel pictural: doar că în acest ultim sens uzul respectivelor cuvinte era limitat la spațiul religios bizantin. Poziția lor în limbă nu este deci deloc comparabilă cu cea din română, în
Iconi, icoane, iconițe... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13819_a_15144]
-
sau sens nou adăugat prin calc cuvîntului vechi) e mai greu suportabilă � "fă clic pe icoană"). Se adaugă la toate acestea încă o inovație: folosirea diminutivului iconiță. Am găsit destul de multe exemple de folosire a formei, tot în jargonul informatic: "Proprietatea Icon este cea care gestionează iconița aplicației atunci când aceasta este minimizată" ( bluedog.ro); "executați un dublu clic pe iconița asociată programului (computerland.ro/gsm/manuale); "Desktop cu iconițe" (centru.go.ro); "un set de iconițe cu controale" (elektropc.as
Iconi, icoane, iconițe... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13819_a_15144]