3,334 matches
-
formalizate în asociații erau prohibite sau strict politizate și golite de sensul inițial (vezi M. Voicu și B. Voicu, 2003; B. Voicu și M. Voicu, 2003). Relațiile informale erau periculoase din cauza zvonului, în bună parte real, că oricine poate fi informator al poliției secrete, iar orice cuvânt poate fi interpretat astfel încât să ajungi repede la închisoare. Familia rămânea singurul refugiu, chiar dacă, adesea, chiar spațiul intim era controlat de aparatul de represiune (vezi Verdery, 2003). Rețelele sociale ce facilitau corupția erau fragile
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și un ofițer rez. mort și 14 morți, 6 răniți și un dispărut din Comp. 4-a. Numărul jidanilor împușcați este prea mic față de jertfele noastre din cauza lor. Comandantul Regimentului 6 Vânători Colonel Matieș Ermil ss. Matieș Ermil 288 Ofițer informator Căpitan Ion. V. Stihi ss. Ion V. Stihi AMR, fond 2277-Divizia 14 Infanterie, dosar nr. 1085, f. 447+verso. Documentul nr. 56 MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE Cabinetul Ministrului Nr. 36.760289 1941 luna VIII ziua 6 COMANDAMENTUL TERITORIAL al C. III A
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în această chestiune, mai ales că D-sa este militar și ar trebui să fie alături de noi și nu contrarul. Umanitarismul îi bun în alte vremuri, nu la război. Comandantul Regimentului 6 Vânători Colonel Matieș Ermil ss. E. Matieș Ofițer Informator Căpitan Ion V. Stihi Cpt. ss. Ion V. Stihi *) Adnotare: "Biroul 2. Înaintare armatei cu avizul diviziei că armata a procedat legal și că autoritatea civilă nu are ce căuta în această chestiune. Rezultatul complectat la 4) cu acele de la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și pregătită de Prefectura Poliției. Nu s'a procedat la înlocuirea lor până acum, pentru că nu au dat de lucru cu nimic poliției și pentru a nu se lua o măsură pripită, întrucât poliția intenționează să introducă în aceste servicii informatorii ei. COMANDANT MILITAR ODESSA GENERAL, C. Trestioreanu AMR, fond 1675-Comandamentul Militar Odessa, dosar nr. 166, f. 316-317. Documentul nr. 257 PRINCIPIILE FIXATE DE DOMNUL MAREȘAL RELATIV LA EXCEPTAREA INTERNĂRII EVREILOR ÎN LAGĂR (Comunicate Domnilor Guvernatori 963 cu Nr. 5748 din 22
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
lucrează direct pe teren, ci analizează și sintetizează rapoartele și buletinele informative ce primește dela: Marile Unități combatante Organele informative ale Jandarmeriei, Poliției și Grănicerilor Serviciul Special de Informații Birouri statistice, etc. Așa fiind, Secția 2-a nu are agenți informatori pe teritorii și nici alte organe proprii de execuție. Chiar centrele de informații organizate în timp de pace de S. 2-a sunt puse la începutul răsboiului la dispoziția armatelor pentru operațiuni, iar Birourile statistice au un tol de colectare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ce o interesează, iar serviciul atunci când are asemenea date le trimite secției. Se face o gravă confuzie între actele Serv. Spec. de Inf. și activitatea Secției a 2-a, după cum deasemenea se consideră pe nedrept că unii ofițeri sau agenți informatori cari lucrează în serviciul de informații ar aparține S. 2-a când în realitate ei aparțin Serv. Spec. Inf. Serv. Spec. Inf. este un organ de execuție informativă pe când Secția 2-a este un simplu birou de studii. 3). Secția
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ofițer spre a culege date informative, dar fără atribuțiunea de a interveni. Așa se explică dece numele Secției a 2-a apare ici și colo în noianul de depoziții contradictorii. Secția 2-a se informa dar nu acționa. Dacă însă informatorii sau elemente ale unei Companii de poliție și-au depășit în unele împrejurări misiunile care le aveau, aceștia urmează să răspundă personal. * * * Este interesant de subliniat faptul că evenimentele dela Iași au survenit cu totul pe neașteptate și Secția 2
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
puse pe care, o transportau și o vindeau în orașele Bacău și Roman, deoarece prin orașele din preajma Umbrăreștilor, respectiv Tecuci, Focșani, Galați, produsul nu se putea vinde la preț bun ca urmare a abundenței lui aici. Știrea e credibilă fiindcă informatorul era om cu pregătire intelectuală și avea bune cunoștințe despre trecutul și oamenii localității noastre. El a lucrat o vreme alături de inginerul agronom Eugen Podoabă, la Casa Rurală umbrăreșteană, participând atât la înființarea acesteia pe plan local, ca societate de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
războiului, satul Torcești forma comună cu Blăjerii, iar un astfel de tablou nu s-a păstrat pentru respectivul sat. Informația despre cei doi o avem de la locuitori și este reală, numele lor găsindu-se în actele ce au precedat evenimentul. Informatorul se numea Enuță Iancu, era din Torcești și povestea întâmplări auzite de la participanți, inclusiv despre Darie Ojoc, membru al ordinului „Steaua României” (Cf. ASG, Primăria Umbrărești, ds. nr. 9/1926). 2.A se vedea în anexă chipul acestui veteran și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]