95 matches
-
în Vest (0,5 la sută), în Centru și Nord Vest (0,4 la sută) și în Nord est (0,3 la sută), în timp ce consumul de amfetamine și ciuperci halucinogene este întâlnit exclusiv în București - Ilfov. Consumul de solvenți, substanțe inhalante și aurolac este mai des întâlnit în Vest, Sud Vest, București, Nord Vest și Nord est, ketamina în Vest, Sud Vest și București - Ilfov, în timp de heroina este consumată cel mai frecvent în București - Ilfov, cu o prevalență de
STUDIU - Consumul de droguri la nivel naţional, în continuă creştere. Bucureştenii consumă toate tipurile () [Corola-journal/Journalistic/25983_a_27308]
-
manifestări ce interferă cu activitatea profesională, modificări de comportament social, familial, rezistente la tratament. TULBURĂRI LEGATE DE CONSUMUL DE SUBSTANŢE ŞI DEPENDENŢE Tulburările legate de consumul de substanţe cuprind 10 clase separate de substanţe: alcool, cafeină, canabis, substanţe halucinogene, substanţe inhalante, opioide, sedative, hipnotice şi anxiolitice, substanţe stimulante, tutun. Tulburările legate de consumul de substanţe sunt împărţite în două grupe: tulburări ale consumului de substanţe şi tulburări induse de substanţe. Tulburările consumului de substanţe Criteriul principal al tulburărilor consumului de substanţe
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
cu un eveniment extrem de traumatizant; determină un arousal ridicat și insensibilitate / evitarea gândurilor / sentimentelor / situațiilor asociate cu evenimentul cauzator; durează cel puțin o lună. Tulburări anxioase induse chimic Simptome de anxietate ce rezultă direct din folosirea unei substanțe de genul inhalanților, alcoolului, stimulentelor sau medicamentelor. Anxietatea de separare Îngrijorare excesivă privind despărțirea de o persoană iubită (din anturaj) sau de casă; durează cel puțin 4 săptămâni și cauzează neliniște și probleme semnificative. FOBIILE ȘI FRICILE Deși fricile sunt frecvente în copilărie
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
natura activităților desfășurate împreună cu cei de aceeași vârstă. În DSM-IV-TR (APA, 2000), se folosește termenul de substanțe psihoactive cu referire la droguri, medicamente sau toxine care fac parte dintr-una din următoarele 11 categorii: alcool, amfetamine, cafeină, canabis, cocaină, halucinogene, inhalanți, nicotină, opiacee, fenciclidină (PCP), sedative, hipnotice sau anxiolitice. În aceeași lucrare, se menționează de asemenea că multe din medicamentele în vânzare liberă și din cele eliberate pe bază de rețetă pot induce tulburări mintale. DSM-IV-TR împarte tulburări induse de substanțele
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
cei de clasa a zecea și 47% din cei de clasa a douăsprezecea au declarat că băuseră în ultimele 30 de zile. S-au înregistrat de asemenea rate semnificative de consum de țigări și marijuana/hașiș, în vreme consumul de inhalanți a fost unul dintre puținele cazuri în care s-a constatat o scădere a consumului o dată cu creșterea în vârstă. În cele mai multe cazuri, experimentarea consumului de droguri în adolescență nu cauzează o dependență majoră, care să continue de-a lungul întregii
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
a zecea Clasa a douăsprezecea 2001 2003 2001 2003 2001 2003 Droguri ilegale în general 26,8 22,8 45,6 41,4 53,9 51,1 Marijuana 20,4 17,5 40,1 36,4 49,0 46,1 Inhalanți 17,1 15,8 15,2 12,7 13,0 11,2 LSD 3,4 2,1 6,3 3,5 10,9 5,9 Cocaină 4,3 3,6 5,7 5,1 8,2 7,7 Crack 3
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
conțineau informații privind abilitățile sociale, modul în care se pot refuza drogurile și managementul personal. În comparație cu elevii care beneficiaseră de programul standard, în rândul celor implicați în LST, s-au înregistrat rate mai scăzute de abuz de alcool, tutun și inhalanți. De reținut Conform regulilor de profilaxie (NIDA, 2003), programele din cadrul școlilor ar trebui să se concentreze asupra comportamentelor corespunzătoare vârstei și să intervină în direcția atenuării factorilor de risc asociați cu comportamentele dezadaptative ulterioare, cum ar fi agresivitatea și autocontrolul
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
biologice, incluzând virusurile, bacteriile și rikeții (bacterii care pot trăi în interiorul celulei gazdă, ca virusuri). Toxinele chimice diferă de armele biologice, care conțin germeni patogeni ne-vii și necesită contactul direct cu victima. Există mai multe tipuri de agenți: agenți inhalanți, care vătămează țesutul pulmonar, agenți de sânge care cauzează colapsul organelor vitale, agenți care produc iritații (cunoscuți, de asemenea, ca și vezicanți), care afectează pielea și, cel mai letal agenții care afectează sistemul nervos. Agentul poate infecta victima prin metode
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
caz de supradoza sau atunci cînd barbituricele sînt asociate cu alte droguri (precum alcoolul) decesul poate surveni rapid datorită depresiei centrului respirator din creier. Nu s-a demonstrat o relație direct cauzala Între consumul de barbiturice și agresivitate. Consumul de inhalanți pe o perioadă scurtă de timp poate produce efecte că: dureri de cap și abdominale, senzații de slăbiciune variații severe ale dispoziției și comportament violent. Iar În cazul consumului pe o perioadă mai lungă de timp apar efecte ireversibile că
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
determinindu-l pe acesta să recurgă la acte agresive sau violență ce intră uneori În sfera criminalității. Un alt aspect care se remarcă cu ușurință este acela că anumite droguri induc direct reacții agresive și/sau violente (precum alcoolul, amphetaminele, cocaina, inhalanții) iar În cazul altor droguri modificările psihologice și psihopatologice date de consumul de drog (precum dezinhibiția, iritabilitatea, comportamentele compulsive, neliniștea psihomotorie, tulburările de dispoziție, ostilitatea, confuzia, anxietatea, depresia, ideația paranoidă și suicidara, alterările memoriei și judecății, iluziile și halucinațiile) pot
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
debut a consumului. Studiul „Copiii străzii și drogurile” realizat de Organizația Salvați Copiii în 2003 evidențiază faptul că 39% din totalul subiecților intervievați sufereau de o boală cu transmitere sexuală. Aceeași sursă ne indică 86,5% de consumatori de substanțe inhalante, marea majoritate a acestora fiind consumatori zilnici. Față de studiile anterioare în care se făceau referiri numai la consumul de „aurolac”, ieftin și ușor de procurat, studiul din 2003 evidențiază un procent de 19% consumatori de droguri „tari”, 13% din totalul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
nivelul unor grupuri sociale; h) situația economică precară a unora dintre utilizatori, fapt care determină intrarea în rețele de trafic pentru întreținerea consumului propriu; i) migrarea copiilor în orașe mari, care determină apariția fenomenului „copiii străzii”, asociat cu consumul de inhalanți; j) existența unor situații de criză nerezolvate corespunzător în rândul adolescenților; k) experiența redusă a autorităților și societății civile în confruntarea cu un fenomen nou, ce a generat incoerență în reacție și obținerea unor rezultate parțiale; l) absenteismul școlar care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
nr. I-III; ... c) droguri de mare risc - drogurile înscrise în tabelele nr. I și II; ... d) droguri de risc - drogurile înscrise în tabelul nr. III; ... e) precursori - substanțele utilizate frecvent în fabricarea drogurilor, înscrise în tabelul nr. IV; ... f) inhalanți chimici toxici - substanțele stabilite ca atare prin ordin al ministrului sănătății; ... g) consum ilicit de droguri - consumul de droguri aflate sub control național, fără prescripție medicală; ... h) consumator - persoana care își administrează sau permite să i se administreze droguri, în
LEGE nr. 143 din 26 iulie 2000 (**republicată**)(*actualizată*) privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129676_a_131005]
-
medicale falsificate se pedepsește cu închisoare de la un an la 3 ani. ... Articolul 7 Administrarea de droguri de mare risc unei persoane, în afara condițiilor legale, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani. Articolul 8 Furnizarea, în vederea consumului, de inhalanți chimici toxici unui minor se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani. Articolul 9 Finanțarea săvârșirii faptelor prevăzute la art. 2-5 se sancționează cu pedepsele prevăzute de lege pentru aceste fapte, limitele speciale ale acestora majorându-se cu
LEGE nr. 143 din 26 iulie 2000 (**republicată**)(*actualizată*) privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129676_a_131005]
-
din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Române, Ministerul Public și Direcția Generală a Vămilor transmit Agenției Naționale Antidrog datele privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, substanțe chimice esențiale, precursori și inhalanți chimici toxici, necesare întocmirii raportului către Guvernul României și către organisme internaționale cu privire la evoluția și nivelul traficului și consumului de droguri în România, precum și cele necesare elaborării de studii, sinteze și analize pentru fundamentarea politicilor și strategiilor de răspuns în
LEGE nr. 143 din 26 iulie 2000 (**republicată**)(*actualizată*) privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129676_a_131005]
-
de prevenire a consumului ilicit de droguri transmit datele solicitate de Agenția Națională Antidrog, în condițiile legii. ... (3) Instituțiile prevăzute la alin. (2) pot primi, la cerere, datele centralizate de către Agenția Națională Antidrog privind drogurile, substanțele chimice esențiale, precursorii și inhalanții chimici toxici, inclusiv rapoarte anuale, sinteze și analize. ... Capitolul IV Măsuri împotriva consumului ilicit de droguri Articolul 22 (1) Consumul de droguri aflate sub control național, fără prescripție medicală, este interzis pe teritoriul României. ... (2) Persoana care consumă ilicit droguri
LEGE nr. 143 din 26 iulie 2000 (**republicată**)(*actualizată*) privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129676_a_131005]
-
va avea următorul cuprins: "Art. 7. - Administrarea de droguri de mare risc unei persoane, în afară condițiilor legale, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani." 3. Articolul 8 va avea următorul cuprins: "Art. 8. - Furnizarea, în vederea consumului, de inhalanți chimici toxici unui minor se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani." 4. La articolul 14, după alineatul (1) se introduce alineatul (2) cu următorul cuprins: "(2) În cazul circumstanței agravante prevăzute la alin. (1) lit. c), referitoare
LEGE nr. 169 din 10 aprilie 2002 privind modificarea ��i completarea Codului penal, a Codului de procedura penal㠺i a unor legi speciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141357_a_142686]
-
nivelul unor grupuri sociale; ... h) situația economică precară a unora dintre utilizatori, fapt care determină intrarea în rețele de trafic pentru întreținerea consumului propriu; ... i) migrarea copiilor în orașe mari, care determină apariția fenomenului "copiii străzii", asociat cu consumul de inhalanți; ... j) existența unor situații de criză nerezolvate corespunzător în rândul adolescenților; ... k) experiență redusă a autorităților și societății civile în confruntarea cu un fenomen nou, ce a generat incoerenta în reacție și obținerea unor rezultate parțiale; ... l) absenteismul școlar care
STRATEGIA NAŢIONALA ANTIDROG din 6 februarie 2003 privind perioada 2003-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147881_a_149210]
-
nivelul unor grupuri sociale; ... h) situația economică precară a unora dintre utilizatori, fapt care determină intrarea în rețele de trafic pentru întreținerea consumului propriu; ... i) migrarea copiilor în orașe mari, care determină apariția fenomenului "copiii străzii", asociat cu consumul de inhalanți; ... j) existența unor situații de criză nerezolvate corespunzător în rândul adolescenților; ... k) experiență redusă a autorităților și societății civile în confruntarea cu un fenomen nou, ce a generat incoerenta în reacție și obținerea unor rezultate parțiale; ... l) absenteismul școlar care
HOTĂRÂRE nr. 154 din 6 februarie 2003 pentru aprobarea Strategiei naţionale antidrog în perioada 2003-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147880_a_149209]
-
potrivit legii, în scopul constituirii și actualizării lunare a băncilor de date cu privire la producția, traficul și consumul ilicit de droguri și spălarea banilor rezultați din traficul ilicit de droguri, precum și cu privire la operațiunile cu precursori de droguri, substanțe chimice esențiale și inhalanți chimici toxici; ... ---------- Litera i) a alin. (1) al art. 5 a fost modificată de pct. 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.873 din 21 decembrie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 8 din 5 ianuarie 2007. i^1
HOTĂRÂRE nr. 1.489 din 18 decembrie 2002 (*actualizată*) privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale Antidrog. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146976_a_148305]
-
sunt prezentate principalele posibilități de utilizare a lor. În scopuri terapeutice și pentru aseptizarea mediului ambiant, domeniile principale de utilizare sunt următoarele: 1. odorante: pentru camere de locuit, camere de hotel, săli de spectacole, mijloace de transport în comun. 2. inhalante: datorită efectelor antiinflamatoare sunt antiseptice asupra căilor respiratorii (în tratarea bronșitelor, traheitelor, traheolaringitelor). Uleiurile volatile de conifere, mentă, eucalipt, cimbru. 3. băi medicinale: - în cazul inflamațiilor pielii de diferite etiologii (uleiuri de conifere, de lavandă, mentă, mușețel, sovârf); - în tratarea
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
fost omologată și posibilitatea administrării transcutane fără ac, utilizând un dispozitiv de tip pen care utilizează presiunea ridicată pentru administrarea GH . Administrarea nazală este ineficace, deoarece biodisponibilitatea GH prin această administrare este extrem de redusă. GH poate fi administrat prin spray inhalant, transdermic (patch) sau oral. Produsul activ din medicația orală este protejat printr-o matrice care permite eliberarea indicelui de GH, prevenind distrucția acesteia de către enzimele digestive gastro-intestinale . Ritmul administrării de rGH a fost testat de-a lungul timpului și s-
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
unele se pot administra și sub formă de supozitoare (Drăgan, J., 1994, p. 47). În ceea ce privește drogurile asociate cu abuzul, clasificarea D.S.M. IV, elaborată de Asociația Americană de Psihiatrie, le diferențiază în următoarele categorii: alcool, sedative, amfetamine, cocaină, cofeină, canabis, halucinogene, inhalante, nicotina, opioidele, fencyclidina, alte droguri. Drogurile, așa cum sunt ele definite, reprezintă substanțe ori produse naturale, de sinteză sau de semisinteză, care, consumate irațional, (atunci când nu constituie tratament în baza unei prescripții medicale) conduc fără îndoială la o dependență sigură a
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
finanțare, semnat între Observatorul European de Droguri și Toxicomanii și ANA. Chestionarul a cuprins 15 secțiuni (date socio-demografice, alcool, tutun, medicamente fără prescripție medicală - tranchilizante, barbiturice și antidepresive, droguri ilegale - canabis, ecstasy, amfetamine, cocaină, crack, heroină, LSD, solvenți și substanțe inhalante, ciuperci halucinogene, metadonă, ketamină, ecstasy lichid, substanțe noi cu proprietăți psihoactive). În 2013, la inițiativa UNICEF, Centrul de Sociologie Urbană și Regională, cu sprijinul Institutului de Științe ale Educației, a realizat studiul intitulat " Starea adolescenților din România". Autorii studiului consideră
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
numără (Abraham, D., 2013): * 2,3% dintre adolescenți au declarat că au consumat canabis, 1% ecstasy, 1% substanțe noi cu proprietăți psihoactive (cunoscute și sub numele de "etnobotanice"), 1% au luat somnifere, 1% sedative, 1% substanțe halucinogene și 1% substanțe inhalante. * Consumul de droguri pare a fi mai răspândit în rândul băieților, în timp ce, în rândul fetelor, este mai răspândit consumul de sedative, somnifere și antidepresive. * Consumul de droguri este mai scăzut în rândul adolescenților cu vârste cuprinse între 10 și 13
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]