44 matches
-
De cantitate ● Postpoziția Postpoziții (kadar, icin, gibi, gore) Conjuncțiile de coordonare Copulativă (ve, veya) ● Interjecția Interjecții din limbajul uzual (Ah!, Eh!, Aman!) IV. Sintaxa propoziției Subiectul Predicatul Complementul direct V. Tipuri de enunț Enunțul asertiv, enunțul interogativ, enunțul exclamativ, enunțul injonctiv Competențe specifice și forme de prezentare a conținuturilor Clasa a VII-a 1. 1.4. Îndeplinirea unor instrucțiuni 2.2. Formularea de întrebări simple │- minidialoguri pentru activități de │ │în situații de comunicare uzuală │simulare/joc de rol Forme de prezentare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
comunicarea uzuală (Ah!, Eh!, Aman!) Onomatopee (tak, șir, kut, gurul, miyav, hav) IV. Sintaxa propoziției Subiectul Predicatul Complement direct Complement adverbial Complement de direcție Conectori (indicatori temporali: ilk once, daha sonra, sonunda) V. Tipuri de enunț asertiv, negativ, interogativ, exclamativ, injonctiv Competențe specifice și forme de prezentare a conținuturilor Clasa a VIII-a 1. Forme de prezentare a conținuturilor 5.2. Manifestarea interesului pentru│- expoziții de afișe, pliante, │ │normele culturale din spațiul │broșuri și produse specifice │ │turcofon │- documente video referitoare la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
Aman!) Onomatopee (tak, șir, kut, gurul, miyav, hav) Interjecții compuse IV. Sintaxa propoziției și a frazei Subiectul Predicatul Complement direct Complement adverbial Complement postpozițional Complement de direcție Conectori (indicatori temporali și cauzali) V. Tipuri de enunț Asertiv, negativ, interogativ, exclamativ, injonctiv Sugestii metodologice Planificările calendaristice elaborate pe baza programelor vor fi structurate pe unități de învățare și vor însoți parcursul întregului an școlar pentru a garanta abordarea unitară a implementării curriculumului. În planificarea și în proiectarea didactică (selectarea și detalierea unităților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
în seamă și alte două categorii de cuvinte. Cuvântul propoziție de interacțiune este folosit pentru a interacționa cu destinatarul comunicării. În această categorie intră formule de salut ("szervusz" „salut, bună”), cuvinte afirmative ("igen" „da”), cuvinte negative ("nem" „nu”) și cuvinte injonctive ("rajta!" „hai!”). Cuvântul modalizator nu se află în raport sintactic cu nicio parte de propoziție, ci caracterizează atitudinea vorbitorului față de conținutul întregului enunț în care este folosit. Asemenea cuvinte sunt: "talán" „poate”, "valószínűleg" „probabil”, "esetleg" „eventual”, "állítólag" „zice-se” etc.
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
opt tipuri textuale universale: 1. narativ - reportaj (jurnalistic, sportiv), faptul divers, român, nuvelă, povestire, parabolă, publicitate narativa etc. 2. descriptiv - literatura descriptiva, ghiduri turistice etc. 3. expozitiv (explicativ) - discursul științific, didactic etc. 4. argumentativ - discurs științific, publicitar, didactic 5. prescriptiv (injonctiv) - rețete culinare (cărți de bucate), prospectele la medicamente, diverse instrucțiuni de folosire etc. 6. predictiv - buletinul meteorologic, horoscopul, profeția etc. 7. conversațional - interviul, dialogul etc. 8. retoric - poem, rugăciune, slogan, proverb, maximă etc. Din perspectiva lingvisticii limbilor s-ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în proza fantastică (Mihai Eminescu Sărmanul Dionis). Dumitru Irimia observa că substanța/ conținutul funcției expresive este marcat "de confruntarea dintre norma estetică și stilistico-poetică" (D. Irimia, 1999: 178) în care se situează vorbitorul. I.1.3. Funcția conativă Funcția conativă (injonctivă /persuasivă /retorică), de cunoaștere (de apel din teoria lui K. Bühler) orientează enunțul către destinatar (receptor). Este actualizată de "acele elemente ale mesajului care trimit direct la destinatar, în sensul că locutorul urmărește prelucrarea într-o anumită măsură a colocutorului
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
închise ale contactului direct cu realitatea înconjurătoare. Trăirile personale se actualizează prin formule de adresare directă (la colocutor cu alocutive în cazul vocativ), prin construcții incidente (vizează direct colocutorul) de tipul: "Așa cum știți", "vezi bine", "bată-te norocul" etc. Atitudinea injonctivă își găsește expresia în construcții imperative, verbe la modul imperativ, enunțuri care conțin o urare (admirație, adulație, peiorativă). Funcția conativă are ca marcatori gramaticali persoana a II-a (la pronume și la verb). Dintre moduri, imperativul reprezintă expresia gramaticală a
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
exclamații, topică afectivă etc.). Comunicarea artistică dă relief acestei funcții mai ales în lirica eului, în proza subiectivă și în opera dramatică, vizând direct emițătorul intratextual (instanțele comu nicării artistice) și, indirect, emițătorul extratextual, autorul operei. FUNCȚIA CONATIVĂ/PERSUASIVĂ/RETORICĂ/INJONCTIVĂ rezidă în capacitatea mesajului de a realiza o conexiune între actanții comunicării, fiind centrată pe receptor. Apare pregnant în comunicarea cotidiană, incluzând și formule stereotipe, precum „Salut! Ce mai faci?“, care au scopul de a iniția comunicarea, de a facilita
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și cel lexicosemantic, nivelul morfosintactic și cel stilistic) poate fi totuși identificat un număr restrâns de invariante. Astfel, JeanMichel Adam, fondatorul Centrului de cercetări de lingvistică textuală și analiză a discursului de la Lausanne, stabilește șapte tipuri de texte: dialogate, poetice, injonctive, narative, explicative, informative și argumentative (Les textes. Types et prototypes). 2.3.1. Textul informativ Textul informativ are ca dominantă funcția referențială, iar ca tipar discursiv, un model simplu, linear, închis. Structurarea textului informativ: - titlul - frecvent, sintetizează tema; titlurile textelor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în folosirea limbii. Numărul funcțiilor admise și tipul lor a variat de la o teorie lingvistică la alta, însă unele dintre aceste funcții au fost unanim recunoscute. Între acestea sînt, în primul rînd, funcția denominativă (referențială sau cognitivă) și funcția imperativă (injonctivă sau conativă), prima fiind legată de faptul că omul comunică informații despre realitate, iar cealaltă are în vedere faptul că utilizarea limbii determină adoptarea unui anumit comportament. Karl Bühler distingea, în anul 1934, trei funcții ale limbii (expresivă, apelativă și
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
un tip secvențial ce traversează mai multe subgenuri (poem versificat, proză poetică, slogan, maximă etc.) și constituie un hipergen al discursului care particularizează una sau mai multe secvențialități (poem narativ, slogan argumentativ etc.) și, pe de altă parte, textele didactice (injonctive), concepute de la început ca dezvoltînd o secvențialitate specifică, sînt rezervate tipului descriptiv, cu specii foarte diverse (descrierea de acțiuni, legi și reglemente, rețete de realizare, note de montare, buletine meteorologice și multe altele). V. formație discursivă, funcțiile limbii, gen de
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
un lucru norme tehnice, modele de comportament în diferite situații"91. Întrucât normele se formează și acționează în toate sferele și domeniile vieții sociale, întâlnim astfel norme economice, politice, morale, științifice etc92. O altă clasificare a normelor distinge între: * Norme injonctive 93 (eng., injunctive norms) sunt comportamente percepute ca fiind aprobate de către ceilalți. * Norme descriptive sunt percepții despre cum ceilalți oameni se comportă efectiv, chiar dacă manifestările lor sunt acceptabile sau nu la nivel social. * Norme explicite sunt scrise sau exprimate fără
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
segmentele comunității; * norme nescrise (cutumiare) și norme scrise; * norme de conviețuire socială, tradiții, obiceiuri, norme morale, normele organizațiilor nestatale; * norme metajuridice care includ normele vieții și trăirilor religioase (ritualuri, practicile de cult religios). 93 Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, "injonctiv" înseamnă "poruncitor", iar cuvântul "injunctive" din limba engleză se traduce ad litteram prin "aspru". Normele injonctive au cea mai mare influență în ceea ce privește construirea rețelelor sociale, care contribuie la identitatea unui grup. În astfel de contexte, acceptul social sau aprobarea socială
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
normele organizațiilor nestatale; * norme metajuridice care includ normele vieții și trăirilor religioase (ritualuri, practicile de cult religios). 93 Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, "injonctiv" înseamnă "poruncitor", iar cuvântul "injunctive" din limba engleză se traduce ad litteram prin "aspru". Normele injonctive au cea mai mare influență în ceea ce privește construirea rețelelor sociale, care contribuie la identitatea unui grup. În astfel de contexte, acceptul social sau aprobarea socială este foarte importantă pentru păstrarea membrilor și coeziunea unui grup. 94 Pe larg în H. W
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
rostire tăcută, atribuită ochilor celei care se pare că se numește Margareta. Actul de "răspuns" ia aici nu forma aserțiunii obișnuite, ci pe cea a unui ordin (act directiv), de altfel cu efect, căci dialogul se întrerupe. Răspunsul sub formă injonctivă corespunde, de fapt, cu expresia refuzului de a răspunde pe care versul 5 o justifică parțial ("Un dor, rănit de toate / Nu vrea să-ți dezvelească secretul infernal"). În schimb, ultimele două versuri prezintă un frumos caz de formă gramaticală
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
răspund la CUM), fie la acte de limbaj, iar, în acest caz, țin de planurile ilocuționar (A1) și enunțiativ (A2) de organizare textuală și nu de secven-țialitatea (B2) propriu-zisă. La fel se întâmplă și cu ordinea naturală aflată la baza "injonctivului"; cât despre utilizarea "predictivului" și "optativului"8, descrierile trebuie abordate ca ceva ce trebuie să urmeze sau se presupune că ar trebui să urmeze. În același spirit, mi se pare imposibil să considerăm tipul "poetic" ca fiind un tip de
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
rețeta de bucătărie, prospectele tehnice, consemnele și reglementările, regulile de joc și ghidul turistic, chiar horoscopul, profeția și buletinul meteorologic, ca fiind posibile ilustrări ale unui tip de secvențialitate specifică. Textele pe care anumite tipologii le numesc programative, instituționale sau injonctive au în comun faptul că prin ceea ce spun fac trimitere la acțiuni, precizând un rezultat, sau incită direct la acțiune. G. Vigner rezumă foarte bine caracteristicile acestui gen, vorbind de "reprezentare unei transformări de stare pe care cititorul o va
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
să determinăm un al șaselea prototip de secvență; această soluție nu ar fi de prisos decât prin faptul că aici nu ne mai regăsim într-un tip de secvențialitate, ci într-un gen discursiv cu toate componentele pragmatice (orientare ilocuționară injonctivă, spațiu gol enunțiativ destinat să fie ocupat de către cititor, univers reprezentat non-ficțional). Găsesc că ar fi mai eficient să evităm, pe cât posibil, multiplicarea prototipurilor de bază. Aplicarea modelului, care se pretează oricărei rețete posibile, ne permite să înțelegem cazul singular
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
tr.) 21 A se vedea în acest sens C. Kerbrat-Orecchioni: L'Enonciation: de la subjectivité dans le langage, Armand Colin, Paris, 1980; și D. Maingueneau, cap. 6 din Eléments de linguistique pour le texte littéraire, Bordas, Paris, 1986. În limba franceză, injonctivul din textele rețelor de bucătărie este exprimat prin modul infinitiv (n. tr.). 22 G. Vigner descrie totodată cu multă precizie mecanismul general și construiește o tipologie de algoritmi de transformare care permite o analiză pe toate textele programatoare. Fac trimitere
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
termenul hai în clasa morfologică a interjecției, clasându-l "în funcție de sursa referențială și de natura semnificației" ca interjecție propriu-zisă, alcătuită dintr-o singură componentă (simplă), iar din perspectiva funcțiilor comunicative îndeplinite, ca interjacție alocutivă (de orientare a mesajului spre alocutor), injonctivă /hortativă (care exprimă ordine sau îndemnuri). Baza de definiție utilizată este esențialmente pragmatică. Interjecția hai(de) poate constitui singură enunțuri exclamative (nestructurate)28 și nu constituie niciodată enunțuri interogative 29: Hai! Hai! Repede! Hai, hai! Nu te mai codi atîta
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
câteva valori pragmatice mai frecvente ale lui hai(de) în româna actuală. Interjecția hai(de) intră în componeța unor enunțuri ce îndeplinesc, contextual, diverse acte lingvistice din categoria actelor alocutive (cu grade diferite de intensitate directivă)54. Expresii ale ordinului (injonctive) − ordin: Hai, soldați, nu stați ca matzele, raportați! (www.radioguerrilla.ro) − comandă: aruncă și șuieră o dată năpraznic: − Haida, hi, gloabelor... (E. Barbu, Groapa) − obiecție: B: Hai mă, că-i drăguță. A: E strâmbă rău. B: Nu e strîmbă (IVLRA: 80
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
sau lasă) este (în acord cu Dascălu Jinga 2006: 191) o întrerupere temporară care are "un caracter cooperant"58. In forma sa de imperativ (prin excelență performativă), verbul stai funcționează ca interjecție secundară, alocutivă (de orientare a mesajului spre alocutor), injonctivă /hortativă (care exprimă ordine sau îndemnuri). Ca și hai(de), stai este utilizat prototipic în conversația spontană, preponderent în registrul exprimării colocvial-familiare (apare în comunicarea scrisă monologată exclusiv în formule clișeizate). 3.2.2.1. Funcțiile îndeplinite în comunicare În
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
98) a. De-ne noauă duhul svântu după moarte-ne împărăția-și (FT.1571−5: 1r) b. Tatăl nostru ce ești în ceri, sfințească-senumele tău (CCat.1560: 8v) În al doilea rând, se observă că subjonctivele fără să au o valoare injonctivă / prescriptivă / augurală (Zafiu 2016), tipică pentru formele irrealis deplasate la C; absența lui să diagnostichează deplasarea acestora la (Spec,)FINP (99). A se observa și alternanța între subjonctivul fără să și subjonctivul cu să în interiorul aceleiași fraze (99c) și structura
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
calitativă a datelor din secțiunile anterioare au scos în relief o serie de valori cu care se asociază inversiunea: e.g. focus de polaritate (Alboiu, Hill și Sitaridou 2014; Hill și Alboiu 2016; v. §3.2.2.1.2 supra), valoare injonctivă / prescriptivă / augurală pentru subjonctivul inversat (v. și Zafiu 2016; v. §3.2.2.1.3 supra). În secțiunea de față, ne propunem să prezentăm, pe scurt, și alte valori asociate cu inversiunea, nediscutate explicit în secțiunile anterioare. Întrucât gramatica V2
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
clitice, este mult mai frecventă decât în româna contemporană și apare atât în contextele familiare din româna contemporană (pentru verificarea trăsăturii [+directiv] la imperativ și cu imprecațiile condiționale și subjonctivale), cât și într-o serie de alte contexte, unde factorii injonctivi nu sunt implicați. Pentru acest al doilea tip de deplasare la C, care a fost eliminat diacronic în trecerea la româna modernă, am propus o analiză mai complexă, care face apel atât la factori discursivi (focalizare, topicalizare, contrast, v. Hill
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]