614 matches
-
rămâne, după părerea mea, o problemă nerezolvată și nerezolvabilă decât printr-un abuz. O altă consecință ar fi că nu pot fi acceptate delimitările politice sau evenimențiale ale perioadelor literare. Conceptele de literatură interbelică și literatură postbelică sunt false și inoperante pentru o istorie preponderent estetică (a formelor și a stilurilor). Concluzia cărții, Pentru o nouă secvențialitate a istoriei literaturii române, nu conține, în ciuda pretențiilor, prea multe noutăți: I. B. Lefter optează pentru ,structurile mari" de curente literare în următoarea succesiune
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
BAR sau în aceea alăturată a Uniunii Scriitorilor, avea totdeauna ceva interesant de comunicat, un amănunt picant ori o descoperire senzațională, pe care le debita repede, într-un monolog fermecător, care nu-ți lăsa timp de replică, devenită de altfel inoperantă și din pricina unei surzenii care însă nu-l făcuse, precum pe atîția, nici morocănos, nici absent. Bibliofil, erudit al cărții (numai el își mai ținea cititorii la curent cu observații pe tema formatului, corpului de literă ori a unor detalii
Breviar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14839_a_16164]
-
amiciția. Ce e mai presus, amiciția sau înfăptuirile laolaltă? Nu merită oare amiciția a fi fetișizată? în politică vuietul oamenilor se aude uneori chiar lângă ureche, dar de cele mai multe ori departe, ca zgomotul surd (plin de energie, însă potențială și inoperantă) al oceanului. Este bine sau rău? Sau e nicicum ? Abstracțiunile în artă trebuie suferite și ele. Ca și ceramica (oricât de glaciale ar fi) ele trebuie să fie arse mai întâi în cuptor.
Anatol Vieru: Fragmentarium () [Corola-journal/Journalistic/14957_a_16282]
-
existența se desemnifică, se devalorizează. Ca urmare se instituie o lume exclusiv obiectuală, o lume moartă ce nu se poate decît înregistra mecanic pe sine, sugerînd o conștiință care tinde și ea spre reificare ("nu ești decît un biet obiect inoperant" - Scrin), aidoma unei oglinzi: "flacoane cu otravă albastră/ bere acră/ o felie de pîine cu unt// mic dejun în iarbă/ fursecuri/ totul fără miros/ nările îngerului dorm pe o mireasmă/ putredă (...) în spațiul degradat al obsesiei/ nu mă aștept la
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
al întregii lumi. Dar adevărata preocupare a lui Boca se manifestă dincolo de toate locurile comune și de nenumăratele imagini șablon instituite și, în același timp, erodate prin uz. Pictorul se apropie de modelul său peisagistic într-o dublă ipostază, aparent inoperantă din pricina unor tensiuni care tind să se anuleze: mai întîi, el percepe totul cu o inocență de-a dreptul dezarmantă, cu puritatea retiniană a unui copil sau a unui sălbatic aflat într-o permanentă stare de uimire, pentru ca, insidios, într-
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
scriitorul este el însuși asemeni unui nou idiom care se construiește". La fel și compozitorul, în investitura sa deplină, autentică trebuie să se surprindă pe sine, să se autoinițieze în propria-i gândire sonoră. în această situație de-construcția devine inoperantă, neputând fi implementată din motive de incompatibilitate. Mai mult, speța respectivă frizează absurdul, tocmai pentru că opusul muzical savant e întemeietor, prin urmare, imprevizibil și de neîngrădit, defectiv de acel vector inaugural dezmembrător. Dezechilibrarea ordinii macrostructurale (de o pronunțată implacabilitate) ori
Festin al silogismelor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12686_a_14011]
-
pot constata (astăzi!) cazuri de partizanat local și în Ardeal, Banat, Muntenia, Dobrogea și Moldova. Înclin să cred că, dacă nu s-au pierdut de tot, semnele culturale distinctive ale provinciilor istorice s-au estompat foarte mult, până la a fi inoperante estetic. Dacă poate exista o literatură nu doar regională ci regionalistă (una dialectală noi nu am avut decât sporadic), o critică regionalistă mi se pare un nonsens, atâta vreme cât una din menirile ei este să faciliteze dialogul valorilor, peste limitele provinciilor
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
performance/heppening, cu accente paroxistice din repertoriul boroco-expresionist. Citită în cheie spirituală, această deplasare spre spectacolul crud al cărnii, spre naturalismul extrem și gratuit, nu reprezintă decăt o simplă cantonare în uman, varianta mundană a monofizismului, ceea ce face inutilă și inoperantă trimiterea spre evanghelii ca sursă și spre Iisus ca model. Dacă proiectul filmului vizează exclusiv drama umană, fără nici o implicație de ordin spiritual și fără nici o semnificație morală, atunci orice condamnat la pedeapsa capitală din orice altă epocă putea să
Între materialismul istoric și Twin Peaks by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12880_a_14205]
-
sau chiar a serialismului - John Adams, Michael Torke, Loius Andriessen, Wolgang Rihm, Manfred Trojahn, Hans-Jürgen von Bose, John Zorn etc.). Fiecare filon al tradiției conserva într-un mod implicit propriul canon și atunci apare o legitimă întrebare: despre fragmentarea și inoperanta cărui canon poate fi vorba în postmodernitate, atâta timp cât canonul reprezintă, în esență, modelul procedurii evaluative fără de care nu poate fi imaginata existența și articularea normală a practicii muzicale însăși? În acest caz, ar trebui să admitem că filonul tradiției tonale
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
în sensul că îl fac vizibil; dar, prin chiar acest fapt, îl și ăopacizează, nelăsând privirea să străbată dincolo de suprafață semnificantă. Dimpotrivă, în scriitura prozastica se cere o anume transparență a semnificatului; ceea ce nu înseamnă că aici stilistica ar fi inoperanta, numai că ea apelează la strategii dinamice, ătransfrasticeă (cum ar spune lingviștii), desfășurate pe suprafețe mari, adică pe texte. Ca să putem observa câteva asemenea modalități de organizare a semnificantului în Orașul minunilor, să citim incipit-ul primului capitol": lungul paragraf
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
așa și al doilea ("țin la tăcerea asta în pofida tuturor, grație tuturor, această tăcere care e singurul lucru ce l-am avut în comun, cu riscurile ei, atunci de ce să o dilapidez etimologic, să o surmontez și să o fac inoperantă, mai bine m-aș descurca dimpreună cu ea, cu tăcerea, și i-aș fi devotat, asta da, și atunci veni-va ziua cînd fără nimic de brodat sau de fumat, fără nimic de vorbit, voi fi cu adevărat născut"). Copilul
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
minoră nu vreau să recurg, pentru că mi se par depășiți și am alergie la proverbiala noastră desuetudine. Prin urmare, dacă este să delimitez aici defectele culturii române, trei mi se par vizibile în actuala stare de fapt: cultura română este inoperantă, implozivă și colerică. Cum "disecția" mea se vrea a fi nu afectivă și lamentată, ci rațională, iată ce înțeleg prin fiecare din cei trei termeni. Este inoperantă în sensul în care, deși motorul ei merge înăuntru, în exterior, în afară
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
trei mi se par vizibile în actuala stare de fapt: cultura română este inoperantă, implozivă și colerică. Cum "disecția" mea se vrea a fi nu afectivă și lamentată, ci rațională, iată ce înțeleg prin fiecare din cei trei termeni. Este inoperantă în sensul în care, deși motorul ei merge înăuntru, în exterior, în afară, exportul a ceea ce ar trebui să fie o cultură validă este de o ineficiență evidentă. Nu este vorba aici de premiul Nobel după care literații români au
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
și, probabil, nu-l vor lua niciodată, ci de modalitatea în care, în ciuda efervescenței sale, cultura și, înăuntrul ei, literatura română nu pot fi luate în considerare la nivel mondial. Mi s-ar putea obiecta că și economia românească este inoperantă, așa încât viciul acesta al culturii române nu este măcar original. Așa este. Poate mai exact decât termenul de inoperantă ar fi acela de ineficientă (termen pe care l-amm și folosit de altfel). Ineficiență în a se face propagată și în
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
literatura română nu pot fi luate în considerare la nivel mondial. Mi s-ar putea obiecta că și economia românească este inoperantă, așa încât viciul acesta al culturii române nu este măcar original. Așa este. Poate mai exact decât termenul de inoperantă ar fi acela de ineficientă (termen pe care l-amm și folosit de altfel). Ineficiență în a se face propagată și în a pătrunde în alte colțuri ale lumii; lipsă de solidaritate și coeziune în a susține nume reprezentative care să
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
motive ale unui conflict mai vechi scos la iveală abia acum. Din păcate, din lașitate sau din frica zilei de mîine, actorii n-au forțat discuții directe și lămuritoare cu direcțiunea, lăsînd lucrurile să mocnească, sau au șușotit pe la colțuri. Inoperant. Nemulțumirile s-au strîns. Sigur că nu întotdeauna un șef este agreat și că, mai ales într-un teatru, acesta nu poate mulțumi pe toată lumea. Nici nu are cum și nici nu cred că trebuie să o facă. Un fapt
Balcanismul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17128_a_18453]
-
sumă estetică supraindividuală, cărora să ne supunem, obedient, cu toții? Luminatul relativist E. Lovinescu respinge o atare teză dogmatică: ,,Estetica se pulverizează, (...) în principiu, în tot atîtea estetice cîți indivizi sînt: punct extrem al unui relativism împotriva căruia orice argumentare rămîne inoperantă". Așadar, personalitatea creatoare sparge calapoadele teoriei ce poftește a o uniformiza. (Va urma)
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
cărții. Primele două studii, dedicate spațiului și timpului, sunt mai ample și mai interesante decât ultimul, a cărui temă este reprezentarea ideii de cauzalitate în cultura populară românească, subiect pe care Bernea încearcă să-l structureze în conformitate cu noțiuni și distincții inoperante în mentalitatea populară. Spațiu, timp și cauzalitate... este una din puținele lucrări de sinteză dedicate filosofiei populare românești și singura care se ocupă pe larg de reprezentarea lumii în satul românesc. Ernest Bernea - Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
din chiar epoca fascismului - Un erou foarte discret (1996), un cineast care avea să șocheze apoi regizînd două pelicule înrudite ca factură - Ura și Asasin(i)(1997), dar mai ales prin intenționalitatea declarată: "semnale de alarmă". Concepție consecventă care face inoperantă compararea Rîurilor cu Twin Peaks ori Tăcerea mieilor. Astfel se justifică și generozitatea scriitorului Jean-Christophe Grangé care a acceptat să i se folosească romanul de mare succes apărut în 1998 drept punct de pornire: "La Mathieu există ceva esențial care
"Contaminări" transoceanice by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16104_a_17429]
-
împarte participațiunea“, a spus Oprescu, duminică. Potrivit Mediafax, întrebat dacă se gândește la o hotărâre de consiliu pentru reabilitatea fațadelor, primarul general a răspuns: „Da, pentru că este nevoie de așa ceva, nemaiașteptând marile legi pentru că marile legi se dovedesc a fi inoperante în momentul în care sunt enunțate“. Ministrul Dezvoltării și Turismului, Elena Udrea, a anunțat, în urmă cu o lună, ca un proiect de lege pentru reabilitarea fațadelor locuințelor ar putea ajunge în Guvern în cel mult două săptămâni, deocamdată fiind
Oprescu vrea alternative la promisiunea Elenei Udrea. Primarul reabilitează faţadele pe banii primăriei () [Corola-journal/Journalistic/27499_a_28824]
-
CHRISTI: "Viața e aspră și fiindcă interzice retroversiuni care să anuleze sau să modifice elemente ce s-au întâmplat așa cum s-au întâmplat. Ce ar fi fost dacă un lucru sau altul s-ar fi petrecut altminteri, rămâne o judecată inoperantă: și față de viață, dar mai cu seamă față de artă - deoarece în artă nu putem gândi decât ce a fost să fie și ca atare este. Desigur, viața unui artist explică multe din arta lui, dar în raportul final viața nu
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
să rețină literatura, fiindcă ține de domeniul ei de cuprindere, e natura profundă a falsului comunist. Atmosfera sumbră, prostul gust generalizat, rezistența tacită, supapele improvizate, destinele scoase de pe traiectorie sunt - să fim sinceri - clișee de reprezentare colectivă a acelor ani. Inoperante, astăzi, și tot mai greu de palpat. Dar cum le putem depăși? O variantă convingătoare oferă, prin romanul său, Petru Maier Bianu. Inventarul iernilor - publicat întâia oară în 1999 și reeditat acum la Cartea Românească - e orice altceva decât se
Ceaușescu, biograf by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8646_a_9971]
-
pentru spaimele pe care, probabil, le-a avut, pentru cedările în fața tensiunilor și presiunilor vremii, dar nici falsificările nu sînt o soluție, iar omisiunile, nici atît. "Lectura în palimpsest" a textelor călinesciene este uneori abuzivă, grila devenind în multe cazuri inoperantă. Libertatea canarului, un eseu din 1934, este văzut, de pildă, ca o premoniție a destinului său de "vultur în colivie", dar iată cum se încheie textul: "Canarul meu nu vrea libertatea ta poetică, ci captivitatea mea tihnită în care s-
În apărarea lui Călinescu? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/8122_a_9447]
-
bloc cu gluga trasă pe ochi” (p. 27). Cele două vârste morale ale umanității se repetă la nivelul vârstelor psihologice. Aceeași situație într-un alt poem (tot sonet, ca la Ivănescu și Cărtărescu, numai că măsurat în alexandrini) al confesiunii inoperante. Sfaturile sunt de prisos sau vin prea târziu: „Și-a băut berea în cîteva ore, ai/ noroc, i-am zis, n-a picat la tine gena/ abuzului. La plecare, m-a întrebat -/ cum se poate să nu iubești toată viața
Naivii și sentimentalul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4264_a_5589]
-
leul în cireadă: o mănâncă toată. Singurul lucru pe care nu l-am putut face în școală a fost idioția parțială, plastică: nu puteam desena un ou. Când am văzut, în închisoare, că tot regimul care mi se aplică e inoperant — puteam eu, ca om, să-mi explic asta? Și atunci m-am gândit că există o forță supracosmică, transcendentă, numită Dumnezeu. Numai El putea face isprava asta, ca eu să scap de înlănțuire. Pentru că, personal, nu mă pot dezlănțui și
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]