153 matches
-
mondial. Cercetarea științifică și tehnologică va trebui să-și asume rolul specific reformei economice cu accent deosebit pe transferul de tehnologie, valorificarea rezultatelor obținute în acest domeniu, ridicarea nivelului activității pentru asigurarea unei competitivități cerute de standardele internaționale, promovarea fenomenului inovațional în toate sectoarele. Problematică tineretului necesită o abordare sistemică din perspectiva învățămîntului, specializării profesionale, integrării sociale și în munca, precum și a protecției față de poluarea morală și fenomenele antisociale. Guvernul va acționa pentru protejarea valorilor culturale autentice, precum și a patrimoniului cultural
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126403_a_127732]
-
doctoranzi au finalizat sau continua studiile în doctorantura. În cei 45 de ani de cercetare științifică doctorul habilitat Emil Rusu a manifestat o activitate editorială extrem de fructuoasa, fondurile bibliografice autohtone fiind îmbogățite cu peste 150 lucrări, inclusiv 5 monografii. Activitatea inovaționala extrem de valoroasă în domeniul oenologiei a fost materializata în 25 de brevete de invenții pe care le-a obținut. Un loc deosebit în bibliografia profesorului Emil Rusu revine publicațiilor în domeniul producerii vinurilor peliculare (tip Heres) în Moldova. Principalul proces
Emil Rusu () [Corola-website/Science/337459_a_338788]
-
denumite ""market pull"" (în trad. "piața care trage"). Aceste modele sunt de asemenea liniare și presupun că inovațiile derivă dintr-o cerință percepută de piață, care influențează direcția și rata dezvoltării tehnologice, iar cercetarea-dezvoltarea are numai rol reactiv în procesul inovațional. Orientarea întregului proces inovațional are loc spre satisfacerea exigențelor consumatorilor. Fazele modelului "market pull" sunt următoarele: Cerințele pieței→ C&D→ Fabricație→ Vânzări Modelul "market pull" este bine reprezentat de industria alimentară. Ambele modele liniare au fost supuse unor serii de
Modele ale procesului de inovare () [Corola-website/Science/317627_a_318956]
-
trad. "piața care trage"). Aceste modele sunt de asemenea liniare și presupun că inovațiile derivă dintr-o cerință percepută de piață, care influențează direcția și rata dezvoltării tehnologice, iar cercetarea-dezvoltarea are numai rol reactiv în procesul inovațional. Orientarea întregului proces inovațional are loc spre satisfacerea exigențelor consumatorilor. Fazele modelului "market pull" sunt următoarele: Cerințele pieței→ C&D→ Fabricație→ Vânzări Modelul "market pull" este bine reprezentat de industria alimentară. Ambele modele liniare au fost supuse unor serii de critici, deoarece erau reprezentări
Modele ale procesului de inovare () [Corola-website/Science/317627_a_318956]
-
sau procese, conceput de Ebert et al. (1992) se particularizează prin includerea specificațiilor de cerințe (caiet de sarcini) derivate din necesitățile clienților precum și a specificațiilor funcționale impuse în proiectul de cercetare și dezvoltare. Pentru a rezuma, multe modele de procese inovaționale în literatura germană se aseamănă cu procesul faze-porți elaborat de R.G.Cooper. Utilizarea standardizată, în modele, a specificațiilor de cerințe și în particular a celor funcționale deosebesc procesele de dezvoltare a noilor produse în zona cu expresie în l.germană
Modele ale procesului de inovare () [Corola-website/Science/317627_a_318956]
-
dezvoltat rapid atât organic, prin deschiderea a 15 centre de vânzări în capitală și în alte orașe din țară, angajarea a peste 600 de oameni, cât și strategic, prin investițiile făcute în infrastructură, prin soluții tehnologice de ultimă generație, servicii inovaționale, rețele optice de generație nouă, echipament performant, aplicații și sisteme inteligente. StarNet a reușit pe parcursul anilor să dezvolte și să implementeze în Moldova un spectru larg de servicii de ultimă generație, necesare în fiecare casă și afacere: acces la Internet
StarNet () [Corola-website/Science/315324_a_316653]
-
științifico-tehnologice și incubatoarele de inovare” și conform Hotărârii Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Științe a Moldovei nr. 173 din 30.09.2007. a fost creat pentru a asigura funcționarea punctelor de referință ale creșterii infrastructurii inovaționale și formarea bazei materiale, tehnice, socio-culturale, de servicii și financiare pentru dezvoltarea eficientă a întreprinderilor inovaționale mici și mijlocii. Parcul științifico-tehnologic „Academica” promovează modalități inovatoare de dezvoltare, oferă oportunități de creștere a capitalului uman și de cultivare a valorilor de
Parcul științifico-tehnologic „Academica” () [Corola-website/Science/321515_a_322844]
-
Academiei de Științe a Moldovei nr. 173 din 30.09.2007. a fost creat pentru a asigura funcționarea punctelor de referință ale creșterii infrastructurii inovaționale și formarea bazei materiale, tehnice, socio-culturale, de servicii și financiare pentru dezvoltarea eficientă a întreprinderilor inovaționale mici și mijlocii. Parcul științifico-tehnologic „Academica” promovează modalități inovatoare de dezvoltare, oferă oportunități de creștere a capitalului uman și de cultivare a valorilor de afaceri prin furnizarea de servicii proprii și a unei infrastructuri moderne, a rețelelor de parteneri pentru
Parcul științifico-tehnologic „Academica” () [Corola-website/Science/321515_a_322844]
-
oportunități de creștere a capitalului uman și de cultivare a valorilor de afaceri prin furnizarea de servicii proprii și a unei infrastructuri moderne, a rețelelor de parteneri pentru echipele de creație în scopul întemeierii și dezvoltării întreprinderilor inovatoare, creșterii activității inovaționale și a gradului de atracție a Republicii Moldova din punct de vedere investițional. Pentru funcționarea și dezvoltarea continuă Parcul științifico-tehnologic „Academica” a soluționat o serie de probleme importante: Administrator al Parculi este Istitutul de Dzvoltara a Proprietății Intelectuale "INDEPRIN" SRL. Parcul
Parcul științifico-tehnologic „Academica” () [Corola-website/Science/321515_a_322844]
-
și valoarea sectorului de activitate, conducând la o analiză multicriterială complexă a structurilor competitive ale firmei; Diagnosticul tehnologic Politica structurală a firmei vizează, alături de structurile comerciale, ale piețelor, și structurile tehnice, ale tehnologiei, acestea crescând în importanță odată cu rapiditatea schimbărilor inovaționale și creșterea importanței acestora. Diagnoza tehnologică vizează structura produselor, în funcție de tehnologia utilizată și structura proceselor de producție, organizarea producției pentru a armoniza economia de scară, flexibilitatea, calitatea etc. Inovațiile tehnologice determină schimbări structurale prin deschiderea de noi orizonturi, diversificarea și
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
asupra economiei. Generic, politica structurală de ramură trebuie să vizeze trei aspecte esențiale pentru dezvoltarea eficientă și sustenabilă a economiei: -dezvoltarea prioritară a sectorului tehnologiilor informaționale, care posedă efecte de influență multiplicativă puternică asupra economiei; -dezvoltarea întreprinderilor capabile de activitate inovațională, criteriul de bază al noii calități a creșterii economice constituind o capacitate a economiei de a investi în tehnologii noi; -implicarea strategică a statului privind politica structurală și prioritățile structurale, unul dintre elementele cheie de influență asupra competitivității naționale. Politica
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
economice constituind o capacitate a economiei de a investi în tehnologii noi; -implicarea strategică a statului privind politica structurală și prioritățile structurale, unul dintre elementele cheie de influență asupra competitivității naționale. Politica structurală la nivel de ramuri, pentru stimularea dezvoltării inovaționale a economiei, trebuie să țină seama de următoarele principii: -principiul avantajului comparativ, acesta favorizând spacializarea, intrând oarecum în contradicție cu principiul diversificării economiei; -principiul stimulării noilor domenii de activitate, în acest sens luându-se măsuri de protejare pentru dezvoltarea noilor
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
științific: noi fundamente teoretice pentru dezvoltarea științei pure și aplicative, material vast pentru influențarea și Îmbogățirea celorlalte forme ale conștiinței sociale: filozofia, arta, religia etc.; efectul material productiv: motivații și date (informații) pentru activitatea În domeniul tehnologiei și tehnicii; efectul inovațional: stimularea și acoperirea științifică a activităților de cercetare empirică În domeniul specialităților practice, al dezvoltării mijloacelor de producție, Încurajarea invențiilor și inovațiilor tehnice. 2.3. Credința În progres În creația filosofică există interpretări contradictorii privind tendința continuă de schimbare a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
științific: noi fundamente teoretice pentru dezvoltarea științei pure și aplicative, material vast pentru influențarea și Îmbogățirea celorlalte forme ale conștiinței sociale: filozofia, arta, religia etc.; efectul material productiv: motivații și date (informații) pentru activitatea În domeniul tehnologiei și tehnicii; efectul inovațional: stimularea și acoperirea științifică a activităților de cercetare empirică În domeniul specialităților practice, al dezvoltării mijloacelor de producție, Încurajarea invențiilor și inovațiilor tehnice. 2.3. Credința În progres În creația filosofică există interpretări contradictorii privind tendința continuă de schimbare a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
în raport cu concurenții și cu firmele de nivel internațional. Prima fază a evaluării prin benchmarking este cunoașterea propriului proces, obiectivul fiind să se realizeze îmbunătățiri. Benchmarking-ul poate fi de mare ajutor în selectarea alternativelor de proces pentru îmbunătățiri radicale. Semnificația procesului inovațional în asigurarea avantajelor concurențiale ale unei întreprinderi este evidențiată și de autorul I. Ciobanu (2005). El afirmă că procesul de creare a avantajului competitiv necesită discernământ privind moduri noi de a concura pe piețele de desfacere. De asemenea, este necesară
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
căruia orice inovare particulară poate apărea dintr-una sau mai multe componente ale sistemului sau din legăturile dintre ele. Unul dintre cei mai cunoscuți autori și cercetători în management, care s-a preocupat de studierea problematicii inovației și a managementului inovațional, P. Drucker, în cartea sa Inovare și spirit întreprinzător, dedicată acestei problematici, identifică și comentează posibilele surse ale inovației.<footnote Drucker, P., Inovare și spirit întreprinzător, Editura Teora, București, 2000, pp. 32-111. footnote> El constată că, inovarea sistemică înseamnă identificarea
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
conduse de manageri specializați. Subsistemul este vizibil în Europa continentală, Japonia, Coreea de Sud și parțial în S.U.A. Se caracterizează, cum atenționau Schumpeter și Galbraith, prin prezența a prea puțini antreprenori inovatori, care trăiesc la marginea economiilor și nu furnizează suficient combustibil inovațional pentru afacerile mari. Aceste economii tind să fie propulsate de cîteva firme mari, naționale, selectate și promovate de către guvern, fiind pregătite pentru a înfrunta marii competitori internaționali. Adeseori, acest tip de capitalism este oligarhic, cuprinzînd piețe relativ mici oligopoliste, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Spiritul antreprenorial e foarte viu în cadrul acestui sistem. Antreprenorii fac legătura între cei care inovează și piață. Studiile statistice arată că firmele tinere produc mai multe inovații. Virtutea principală a unei astfel de economii este aceea de a valorifica talentele inovaționale și antreprenoriale. Ea oferă deschidere către brainstorming și experimentare continuă. Aceasta nu înseamnă că firmele mari nu sunt capabile de inovații importante (de pildă, firma Bell a realizat tranzistorul și semiconductorul, lansînd astfel un nou val de inovații). Dar ele
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
4.1. Analiza portofoliului strategic 99 3.9.4.2. Strategii de menținere 103 3.9.4.3. Strategii de creștere 104 3.9.4.4. Strategii de restrângere 110 3.9.5. Strategiile tehnologice 111 3.9.6. Strategiile inovaționale 118 3.9.6.1. Inovația În cadrul sistemului antreprenorial 118 3.9.6.1.1. Neprevăzutul 122 3.9.6.1.2. Incongruențele 127 3.9.6.1.3. Necesitatea procesului 129 3.9.6.1.4. Structura sectorului și
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de performanță. Peter Drucker selectează cinci mărimi a căror evoluție precizează situația firmei (Drucker, 1992, p. 210). Cea mai importantă este partea de piață actuală, precum și direcția de mișcare, În creștere sau descreștere, pe diferite segmente de piață. Urmează performanțele inovaționale. În acest caz, se caută analogia Între poziția În termeni de piață și cea În termeni de inovație de succes și se analizează evoluția timpului de realizare practică a inovației. Al treilea set de măsuri se referă la productivitate. Fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
la cele mai vechi sau neimportante activități. În cele din urmă, se măsoară profitabilitatea actuală, precum și evoluția anticipată. Partea de piață, lichiditatea și cash flow-ul sunt rezultate de prim ordin ale strategiilor competitive. Inovațiile și productivitatea reprezintă consecințele aplicării strategiilor inovaționale și tehnologice. Profitabilitatea este influențată de strategiile menționate deja, la care se adaugă strategiile informației și strategiile relaționale. 3.5. Analiza costuluitc "3.5. Analiza costului" Unul dintre cele mai importante elemente În definirea poziției unei firme față de rivalii săi
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
La Început, firma intră Într-o activitate cu un cost superior celui al concurenților și cu o valoare mai slabă. Fig. 21 - Căile excelenței Există două variante pentru atingerea poziției concurențiale ideale: 1) Începerea prin creșterea valorii aduse pe seama eforturilor inovaționale, apoi diminuarea costului prin sporirea productivității, În particular datorită standardizării; 2) Începerea prin diminuarea costurilor valorii la un nivel inferior, apoi sporirea valorii create fără creșterea costului pe seama eforturilor inovaționale. Aceste două mișcări strategice se bazează pe o analiză fină
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
concurențiale ideale: 1) Începerea prin creșterea valorii aduse pe seama eforturilor inovaționale, apoi diminuarea costului prin sporirea productivității, În particular datorită standardizării; 2) Începerea prin diminuarea costurilor valorii la un nivel inferior, apoi sporirea valorii create fără creșterea costului pe seama eforturilor inovaționale. Aceste două mișcări strategice se bazează pe o analiză fină a lanțului valorii create. În general, Într-un sector dat se poate constata că, dacă primul intrat aplică prima strategie, al doilea va aplica a doua strategie, beneficiind de umbrela
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de comprimare a profiturilor generate de acapararea pieței prin reduceri agresive de prețuri; • subutilizarea capacității de producție și creșterea corespunzătoare a costurilor fixe unitare; • concentrarea exclusivă pe eforturile de cercetare-dezvoltare, pentru Îmbunătățirea poziției și a profitabilității, urmată de un eșec inovațional; • investirea În tehnologii costisitoare și amortizabile pe termen lung; • schimbarea frecventă a strategiilor; • aservirea În fața avantajelor concurențiale ale rivalilor de succes. Există cinci tipuri de abordări ale strategiilor de inversare a crizelor (Hofer, 1980, p. 19): 1. Revizuirea strategiei presupune
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
dificultăți serioase pe termen lung. Orientarea predominantă a managerilor vizează Îndeosebi strategiile de creștere și diversificare pe cale externă (Baker, Miller și Ramsperger, 1981, p. 51). Fig. 37 - „Bonzai”-ul tehnologic tc "" 3.9.6. Strategiile inovaționaletc "3.9.6. Strategiile inovaționale" „Orice societate modernă trăiește din inovație și din controlul creșterii și al schimbării.” (Daniel Bell) 3.9.6.1. Inovația În cadrul sistemului antreprenorialtc "3.9.6.1. Inovația În cadrul sistemului antreprenorial" Joseph Schumpeter este primul mare gânditor care s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]