213 matches
-
numea "orientarea să mistica", s-a descoperit a fi incapabil de a avea o relație apropiată și permanentă cu aceasta, de a-și reconcilia dragostea cu setea lui permanentă de libertate și cu pornirile sale interioare sau cu setea să insațiabila de experiențe noi. "Leș Caves du Vatican" (1914) ("Pivnițele Vaticanului") marchează tranziția la a doua fază a carierei lui Gîde. El a numit acest text o soție, prin care desemna o operă satirica ale cărei personaje cam nebunatice șunt tratate
André Gide () [Corola-website/Science/300746_a_302075]
-
o ocazie, el a reușit să scape de a fi împușcat prin prinderea unui glonț între dinți. Excentricitățile lui Ventura includ vulgaritatea lui persistentă și comportamentul extrem de viu colorat, dar el este, totuși, un detectiv dedicat, condus de o iubire insațiabilă a aniamlelor și de o dorință de a le proteja de maltratarea umană. În "", se presupune că abilitățile sale, personalitatea și aspectul sunt ereditare. Deși Ace este un iubitor de animale, îi dezvăluie o chiroptofobie profundă. În cele mai multe apariții, Ace
Ace Ventura () [Corola-website/Science/326139_a_327468]
-
prezentat lucrările în peste 10 expoziții personale în timpul vieții și în alte peste 20 expoziții de grup în țară sau în străinătate - la Roma, Paris, Viena, Stuttgart, Bruges. Opera sa dovedește, potrivit criticului Pavel Șușară, ""profesionism fanatic și conștiință artistică insațiabilă, (...) artistul preferând austeritatea, rigoarea morală și prezența publică discretă până la marginea anonimatului"". Contemporan cu Alexandru Ciucurencu (n. 1903), cu Corneliu Baba (n. 1906), cu Ion Țuculescu (n. 1910), Alexandru Țipoia (n. 1914), este, în ordinea vârstei, al patrulea pilon spiritual
Alexandru Țipoia () [Corola-website/Science/311144_a_312473]
-
la reședința sa, Palatul Blenheim, din cauza opoziției multor membrii de la curte. S-a întors pe scena publică în timpul domniei lui George I. Lovit de un ictus, a murit în 16 iunie 1722, la vârsta de 72 de ani. Ambiția sa insațiabilă l-a propulsat de la obscuritate în centrul scenei afacerilor britanice și europene, devenind cel mai bogat dintre supușii reginei Anna. Legăturile sale familiare i-au adus o rețea de relații pe scena europeană (sora sa Arabella Churchill a devenit amanta
John Churchill, I Duce de Marlborough () [Corola-website/Science/331734_a_333063]
-
asigură chiar autorul, "se termină cu bine". Primul studiu, datat 1984, propune o reconstituire a lui homo caragialensis pe baza unor "resorturi" vitale: a ști, a face, a avea, cu varianta a mînca, toate puse în mișcare de un apetit insațiabil, însă cu finalități deviate: lumea de cuvinte caragialiana suferă de "hipersintaxie", maladie a limbajului caracterizată prin exces, aglomerare, alunecări și combinări haotice, care antrenează dezordine și în planul semnificațiilor. A vorbi devine un înlocuitor satisfăcător pentru a face, iar astfel
Caragialia non sunt turpia by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17966_a_19291]
-
spirit rafinat, ca mai toți scriitorii ,tinerei generații" de la 1927, căreia îi aparținea, scriitorul, istoricul literar și traducătorul neobosit, mai mult sobru decât surâzător, așa cum l-am cunoscut eu prin anii ^50, a fost în tinerețe un mare romantic, un insațiabil închinător al lui Eros și, din când în când, al lui Bachus. Fire prin excelență boemă, ca licențiat în Litere și Filosofie, nu-i plăcuse activitatea de profesor secundar, preferând funcționariatul, destui ani lucrând la Biblioteca Municipiului București. Și nu
Un jurnal sentimental și politic by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10743_a_12068]
-
Șora apare în jurnalul lui Jeni, s-ar părea că n-au fost prietene în accepția absolută a cuvântului. Cu certitudine însă, au frecventat, în același anturaj, același mediu intelectual, artistic, monden și boem al Bucureștiului interbelic, au avut același insațiabil apetit de lectură și aceeași inapetență pentru politică și ideologii. Jeni a fost mai precoce: și-a început jurnalul la șaisprezece ani - Ioana Pârvulescu a comparat-o pe drept cuvânt cu Iulia Hasdeu - în timp ce Mariana Șora abia la douăzeci și unu. De
Complexul ratării presimțite by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6802_a_8127]
-
început (romanul este scris acum circa 10 ani!) cu destulă îndemânare și deși numărul de pagini (133) este nesatisfăcător câteva personaje (Durban, Donia, Ozana și, chiar, Tomina și Cârjan) se mișcă bine în structura acțiunii, demonicul, inteligentul Durban și roșcovana, insațiabila Donia păstrându-ni-se multă vreme în memorie. Autorul își plasează narațiunea în satul de azi, în care lupta pentru un profil moral mai pur este în plină ebuliție. El pledează de pe poziții marxiste împotriva tendinței unora de a transforma
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
temerară acrobație ideatică, apariție care ar fi meritat o altă soartă. În colecția "Ananta" (Studii interdisciplinare) a Editurii Junimea, Theodor Codreanu a publicat (din păcate, un tiraj presupunem confidențial) [Transmodernismul, Iași, Ed. Junimea, 2005, n.ed., L.C.] un op consacrat transmodernismului. Insațiabil cititor, profesorul de Huși, mereu atent la "provocarea valorilor", stăruie acum asupra proiectului transmodernist, oferindu-ne suntem tentați să credem o carte "din viitor". Altminteri n-am putea explica dezinteresul pentru acest, cu adevărat provocator, titlu. Știm însă că Theodor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
-n pușcărie, dacă nu te fac! Să moară mama... Fragedo! Mânca-ți-aș țâțele! E-te câțu! și Liliana îi arată degetul mare de la o mână, penetrat vioi, printre degetul mijlociu și index. Șobo icnește disperat, dar n-are încotro! Insațiabila Lili-Anaconda e de două ori cât el și, ca fostă handbalistă de performanță în echipa secundă a Rafinăriei, este una dintre puținele femei întrutotul capabile să i se împotrivească. Prin forțele sale proprii, singurică și în lipsa oricărui ajutor din partea soțului
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
dublu, cu același regent, având ca dominantă un "ecou" poetic profund și bivalent. Punctualitatea ori caracterul redus al descrierii este numai de suprafață; apreciem că ne aflăm, în fapt, în fața unei inflații a tușei verbale și a "imaginii", scriitorul fiind insațiabil din acest punct de vedere. Între semnul verbal și cel vizual există numeroase diferențe la care vom mai face referire 329. Principala opoziție, lineariate vs. concomitență, există în pasajele, de acest tip, în care ochiul surprins al cititorului trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
pe umerii strămoșilor. Știe, însă, că totul e, din parte-i, o lașitate. Iată: „Prefer, pentru comoditate, să pun aceste cusururi pe seama originilor mele: ieșit dintr-un popor pentru care analfabetismul era realitatea dominantă, nu sunt oare, prin curiozitatea mea insațiabilă, un fenomen de reacție? Sau, mai curând, nu trebuie să plătesc pentru toți străbunii mei? ș...ț. E în același timp plăcut și umilitor să mă gândesc că în urmă cu câteva generații ai mei erau niște sălbatici, niște băștinași
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
temperamental, cu erupții de subiectivism nedomolit, în zgomotos anunțata O istorie polemică și antologică a literaturii române de la origini până în prezent, proiectată în mai multe volume, din care, în 1975, ieșea primul tom (rămas și singurul), dedicat poeziei contemporane. Cititor insațiabil, B. simțea nevoia unei demonstrații în acest sens, încredințând tiparului toate frământările sale literare și existențiale. Și-a prezentat, astfel, în cărți masive, de efort aglutinant, șantierul (citate comentate, proiecte, bruioane, tot soiul de adnotări), începând cu Jurnal (1966), apoi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
ilustrează sunt un grup de autori care-și concep meseria în termenii unui contract cantitativ. Obiceiul de a fi plătiți la cuvânt (o invenție a secolului al XIX-lea) s-a păstrat ca regulă pentru „pălmașii” care alimentau din greu insațiabilele reviste de povestiri detectivistice. Chandler însuși menționează frecvent, obsesiv, cifrele și datele, ca într-o competiție a inspirației și rezistenței fizice la masa de scris: Dacă aș mai putea scrie 12.000 de cuvinte, aș avea o variantă încheiată a
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
acoperit, încetul cu încetul, moștenirea a ceea ce se numea, cu deferență și tandrețe, „King’s (Queen’s) English”. Obsedați de comunicarea instantanee - foamea de texte a revistelor deja menționate, de la Black Mask și Dime Detective Magazine la Spicy Detective, era insațiabilă, acestea trăind sub regimul urgenței absolute -, obligându-l pe cititor nu să citească, ci să devoreze povestirea, editorii găsiseră cea mai bună metodă de a lărgi sfera lecturii cât se poate de jos pe scara socială. O engleză formală, plină
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
vorba de setea de bani (frații Orfamay și Orrin Quest, dar și sinistra mamă care-i așteaptă în Kansas, lacomă să se înfrupte din porția de bani murdari obținuți ca urmare a trădării), de sex (Dolores Gonzales ilustrează modelul femeii insațiabile, într-o formulă mai atrăgătoare, dar și mai primejdioasă decât Carmen Sternwood sau Helen Grayle) sau de glorie - aducătoare de bani, firește -, ca în cazul lui Mavis Weld, protagoniștii se supun unui ritual al autodistrugerii. Vorbind despre aceste personaje, Chandler
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
curente În antropologie - că Tricksterița Întrupează un număr exagerat de trăsături negative atribuite uneori genului feminin. În toate cazurile, s-ar părea că ceva nu e În regulă cu pornirile ei erotice - nu că ea ar fi În mod necesar insațiabilă, cum se crede În multe culturi patriarhale 98, ci că ar interveni În ordinea masculină a lumii și ar sabota omenirea. Cumva, Într-un fel complex, acest lucru se leagă de reglementarea socială a sexualității. În aceeași măsură i s-
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
cel puțin, găsesc neliniștitor să primesc în camera mea un străin sau chiar un prieten [...]. Nu aș putea să depășesc decât cu mare greu, aproape cu durere, dificultatea de a primi pe cineva acasă"483. Această tensiune paradoxală între dorința insațiabilă și nepotolită de ospitalitate și eșecul repetat, reluat, indefinit rejucat a unei primiri imposibile structurează opera și imaginea arhetipală a omului în fața ușii, a unei uși care nu este decât pentru el și pe care el nu va ști și
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ții și la cozile interminabile din fața magazinelor, ura făt... de „Familie” crește: „Ceaușescu și soția lui fac obiectul unui dispreț generalizat. Chiar și vechii prieteni Îl privesc pe acest tiran tot mai capricios că pe un egocentric Însuflețit exclusiv de insațiabile pofte de glorie, fast și panegirice (...). În pofida eforturilor convulsive ale funcționarilor de la Agitprop de a menține aparentă unanimit...ții naționale În jurul lui Ceaușescu, toți știu În România c... farsă cultului și excentricit...țile revoltante din ultimii ani sînt un sindrom
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
curma, înrolând clandestin forțele haosului în spasmele incontrolabile ale vindecării. Greața ca paratrăsnet lăuntric al omului împotriva unei dinamici vertiginoase în care apetiturile sale intră, ca dispozitiv de apărare împotriva dorințelor excesive, ce-i brăzdează ființa cu bezna ascuțită a insațiabilului. Cortul începu să se învârtă ca roata unei mori de vânt dinaintea privirii prea străpungătoare a arhitectului; precaut, descălecă de pe taburetul cam mârțogit ce-i fusese alocat și părăsi pentru câteva minute adunarea, îngăimând o scuză rămasă netradusă. Limitați în
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Goethe, Nietzsche, Valéry, Eluard, Borges, Montale la Victor Ségalen sau Jorge Guillén, dar și de la Blaga, Arghezi, Bacovia, Pillat, Philippide la Nichita Stănescu sau Nicolae Ionel). D. a purtat în sine, matricial, nisus formativus al Cercului Literar de la Sibiu: foamea insațiabilă de cultură, din toate timpurile, din toate spațiile; rafinarea realului trecut prin filtrul estetic; stăpânirea perfectă a meșteșugului, a tehnicii într-un domeniu oarecare al manifestării; căutarea unității în diversitatea și metamorfoza întrupărilor. Un discurs poetic stăpânit, pe întreaga sa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
G. Ibrăileanu fiind din ce în ce mai bolnav - și Catedra de istorie a literaturii române moderne; în 1937 devine profesor plin. Suferind de o afecțiune cardiacă, în ultimii ani trăia mai mult retras. Spirit lucid până la scepticism, inhibat din exces de reflexivitate, cititor insațiabil, bonomul acesta era modestia însăși. Interlocutor agreabil, surâzător, nu făcea caz niciodată de cunoștințele lui în felurite domenii (filosofie, estetică, sociologie, psihologie, economie, politică). Amplul studiu Alexandru Xenopol, teoretician și filosof al istoriei (1928) dezvăluie, în persoana lui B., un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285833_a_287162]
-
În Orient. Traversa regiuni Întregi ca și cum ar fi plecat În orașul vecin, și nu ezita să-și abandoneze bolnavii, chiar dacă era vorba despre vreun puternic pașă „cu trei turbane”, pentru singura plăcere de a-și stinge setea de mișcare și insațiabila curiozitate intelectuală. Poliglot uluitor, folosind fără probleme cele patru limbi care se vorbeau În Transilvania și cunoscând foarte bine alte patru limbi occidentale, și-a Însușit idiomurile cele mai diverse ca și cum s-ar fi jucat. Nu a fost el luat
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
participarea vădită a ficțiunii aduce în Muntele speranței mai ales medii civile din Capitală. Figura dominantă e scriitorul Mateiu I. Caragiale, înfățișat cu numele Matheiu Carabela. Client perpetuu al localurilor, „crai”, fără nici o asemănare cu cei din Craii de Curtea-Veche, insațiabil vânător de zestre, amant din interes al unei prințese, dispus să se însoare cu o centenară cadaverică, chiriaș al unei văduve pisăloage, încasator asiduu de avansuri bănești de la Al. Bogdan-Pitești în contul romanului pe care acest mecena vrea să i-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
o logică de anihilare a oricărui spațiu de autonomie atât publică, precum și privată, care se confirmă în zdrobirea metodică a Parlamentelor, partidelor, sindicatelor, asociațiilor, naționalităților și în reconstituirea unei noi rețele instituționale, controlate în totalitate de agenții puterii. O dominație insațiabilă, mai apoi: „Teroarea, scrie Arendt, este totală atunci când devine independentă de orice opoziție. Domnia ei este suverană atunci când nimeni nu i se mai opune”. Spre deosebire de dictaturile clasice, regimurile totalitare nu încetează să confecționeze noi vinovați, să aloce mijloace considerabile pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]