64 matches
-
literelor românești", ,regimul Iliescu i-a priit la fel de bine ca și regimul Ceaușescu." Am încheiat citatele din Cristian Bădiliță, patrolog, eseist, poet, doctor în istoria creștinismului timpuriu. Cum este posibilă o asemenea formulă umană, de erudiție și mitocănie, spiritualitate și insanitate, Septuaginta și România Mare? Iată o întrebare - pur retorică - pe care, personal, o formulez în strânsă legătură cu o alta: cu o nedumerire mai veche legată de frumoșii ani interbelici și tinerii idealiști de atunci. Cum s-au împăcat, oare
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
ar fi primit replica usturătoarte că dl. Popa nu face decât să urmeze indicațiile partidului! Pe această coardă — sfidătoare și dubioasă în același timp — a evoluat mereu Marian Popa. Scria la „Săpămâna”, dar articolele sale, e adevărat, nu semănau cu insanitățile morale ieșite de sub pana „patronului” Barbu, a prim-ucenicului Vadim, a lui Mutașcu, Lotreanu și-a altor produse ale organului civil al Securității. Marian Popa părea a fi mai degrabă un spectactor fascinat al Gropii lui Ouatu, decât protagonistul ei
O partidă sado-maso cu Nenea Iancu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13230_a_14555]
-
transcrierea textului, fie la recitirea lui, la rece, înainte de a-l trimite la tipar. Neschițând nici cel mai mic gest de delimitate, la care ar fi avut dreptul, ea alunecă, fatalmente, în postura celei care se solidarizează parcă cu toate insanitățile și umorile interlocutorului său, cu picanteriile cam grosolane care, gustate și îngăduite în operă, sunt nepermise, sau ar trebui să fie așa, într-un spațiu public cum consider că este și pagina unei reviste ce se respectă. Ca hipnotizată de
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12690_a_14015]
-
mai bine, și să câștige războiul, fără să jignească și fără să ucidă pe nimeni. Or, acest dialog, care putea deveni cu mai multă stăruință și strădanie o capodoperă, rămâne definitiv ratat și un regretabil exemplu de superficialitate. Emfază și insanități Emfază și insanități în răspunsuri, dar și multă șovăială în întrebările care, excesiv politicoase, nu se armonizează deloc cu subiectul consecvent rebel. întrebări ce intră în joc parcă mereu cu stângul. Cauze, efecte, justificări Se prea poate ca poeta, inteligentă
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12690_a_14015]
-
să câștige războiul, fără să jignească și fără să ucidă pe nimeni. Or, acest dialog, care putea deveni cu mai multă stăruință și strădanie o capodoperă, rămâne definitiv ratat și un regretabil exemplu de superficialitate. Emfază și insanități Emfază și insanități în răspunsuri, dar și multă șovăială în întrebările care, excesiv politicoase, nu se armonizează deloc cu subiectul consecvent rebel. întrebări ce intră în joc parcă mereu cu stângul. Cauze, efecte, justificări Se prea poate ca poeta, inteligentă, cultivată, și cu
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12690_a_14015]
-
un traiect geografic amplu ce l-a purtat de pe meleagurile Spaniei pînă la cele ale Statelor Unite, Aron Cotruș răscumpără indignitatea unei "poezii" românești însăilate sub zodia "realismului socialist", restabilește fața responsabilă a poeziei noastre cu tema patriei și a civismului. Insanităților versificate în acei ani de eclipsă, le-a replicat cu bărbăție nedezmințită, aidoma, spre a-l cita, unui "crîncen brad", oferindu-ne un metalirism cu un mesaj comunitar, precum o jertfă a individualității în "prăpădul" istoric.
Metalirismul lui Aron Cotruș (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12513_a_13838]
-
unui film, exclamând și comentând de parcă însăși viața ei ar fi fost prinsă în joc. Aceste reacții spontane, altminteri inofensive, îl enervau în așa măsură pe domnul Spătaru, încât acesta își înșuruba arătătorul în aer, în dreptul tâmplei, în semn de insanitate mintală, gest la adresa soției, chiar și atunci când, stând singur în casă, doar își amintea de ele." (pp. 163-164). Citatul se poate prelungi oricât; nu vom vedea o fărâmă de haz sub această plată, indigestă ironie. Lui Petru Cimpoeșu îi reușește
Romanul peltea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11432_a_12757]
-
lui Zarifopol, într-un articol din Cronicile optimistului recunoaște că a respins, "cu vehemență", principiile estetice ale unui om care salutase călduros apariția Vieții lui M. Eminescu. Inconsecvent pînă și în intuiții, Zarifopol își călcase în picioare propria credință în insanitatea biografiilor. Și iată cum, în bezna refuzului quasi total al "Divinului" strălucește raza unei idei mai juste: "Intențional, Zarifopol era în artă un progresist". Chiar dacă moartea l-a împiedicat să ducă la bun sfîrșit monumentala inițiativă editorială, desăvîrșită de perfectul
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14548_a_15873]
-
ultragiat, refuzat de universul în care ne e dat a viețui. E un mare producător al negației pe care o proiectează în ansamblu ca și în detalii, într-o antimetafizică absorbantă ce nu lasă nici un rest. Fantazarea cruntă, halucinația malignă, insanitatea asumată constituie reperele sale într-un proces care consumă realul, lăsând doar lestul sumbru al acestuia: Cum și-a strâns codrii... Cum și i-a pus/ în desaga văzduhului, lent.../ Ușor fantastic, inaparent/ Mi s-a părut vântul./ Orbi tot
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
Antonio Patraș Mulți scriitori au ajuns astăzi să regrete faptul că nu mai sunt "uniți", că nu mai reprezintă o "forță", uitând, se pare, că nici sentimentele fraterne, nici aceleași aspirații nu îi uneau cândva, ci disperarea în fața opresiunii, insanității totalitare. Viața literară, în condiții de normalitate, presupune însă confruntarea opiniilor, existența polemicilor, și în această privință scriitorii n-au fost niciodată, cu toții, "uniți". Unii au ales să fie singuri, alții să se adune într-un grup, fie datorită unor
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
gîndirea antisemită și xenofobă a mai marelui său. Putem înțelege și savantele consilii oferite junelui hoge de către mai vîrstnicul istoric și vice de Senat pentru buna alcătuire a ediției. Putem înțelege și că editorul nu vrea să facă bani de pe urma insanităților ideologice ale lui Vadim, evaluînd cartea la jumătate kilul de telemea de oaie și la 250 de grame de mușchi de porc. Ceea ce nu putem înțelege e chestia cu egida Academiei Române. Asta chiar ne-a lovit în moalele capului. Cronicarul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
mai nou, eternul președinte al României a beneficiat, între două îmbrățișări libidinoase, de gama largă a scuipatului în obraz și a insultei grobiene. Pentru Vadim, premierul Năstase e "Bombonel homosexualul", iar "naivul" Văcăroiu e înfățișat drept un bețiv. Cu toate insanitățile rostite la adresa lor în timpul campaniei electorale, pesediștii au continuat să-i facă nenumărate plecăciuni celui care-i trata, regește, cu picioare-n fund și cu ghionturi în coaste. Ideea că România e condusă, de fapt, de către Vadim Tudor nu e
Fii și alifii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15794_a_17119]
-
diverse posturi, mai mult sau mai puțin famelice. Și nici decât Dan Diaconescu direct, autorul unei formule de-un statism monumental, în care-l văd așezându-se și pe Vadim. Un post de televiziune care va transpune în limbaj vizual insanitățile de celuloză din revistele lui Vadim va avea soarta primei ediții a OTV-ului de tristă amintire. Există și un element psihologic ce merge împotriva deciziei lui Vadim de a se reprofila în teleast. Metodă mai sigură de a-ți
Lumea după Vadim by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11895_a_13220]
-
doar cronicarii, ci întreaga cultură română o dezamăgește pe Marta Petreu. Mai întâi, ea are ambiția să scrie o sinteză a generației ‘27, și află, citind Agendele lovinesciene, că interbelicul nostru idealizat este, și el, o sumă de calomnii și insanități, de răzbunări și procese neguroase. „Într-o cultură în care răutatea ține frecvent loc de inteligență”, spune ea, singura șansă e să păstrezi alături oamenii calibrați etic. Puțini, căci mulți o părăsesc de-a lungul bătăliilor ei literare. În plus
Insecurități lăuntrice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2673_a_3998]
-
de efașafodaj ideatic, după cum S. Lerescu însuși declara într-o anchetă a Revistei “Muzica” (2002), “se subsumează ideii de sensibilitate a expresiei și de meditație asupra rosturilor existenței, într-o lume a diversității destructurărilor și a goanei după derizoriul și insanitatea unor mituri prefabricate peste noapte în laboratoarele reclamei de tot felul...” De altfel, o bună parte din reflecțiile de muzician ale lui Sorin Lerescu au apărut sub tipar la Editura Muzicală (2011), într-un volum intitulat “ În lumea muzicii contemporane
SORIN LERESCU 100-40 by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/84214_a_85539]
-
de protecție. Hai să terminăm sticla și nani... Tu ai să dormi la perete, că eu plec devreme. Am de tradus ca o tâmpită mâine, e plenară, și am să transpir ca o iapă în cutia aia de sticlă ascultând insanități de la europarlamentari nemți cu unghii lungi la picioare. De unde știi că au unghii lungi la picioare? A venit înapoi gata de culcare într-un trening mulat și scump și nepreapurtat. Asta în caz că ți-ar veni idei, deși nu cred, că
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
știu cum". Edițiile curente au: E totuși altfel, "nu știu cum". Cine și de ce mută ghilimelele în revistă, de ce nu le pune deloc Maiorescu? E greșeală? - Cred că aici "cineva" vrea să evite suprapunerea peste expresia "a fi nu știu cum", cu conotații privind insanitatea, vezi "e cam așa", "e cam nu știu cum" etc. Deasupra se putea spune că în făptura Ei e un nu știu ce și un nu știu cum - dar a se exprima direct despre cineva că "e nu știu cum" duce la asemenea conotații. Astfel, schimbarea ghilimelelor se
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
a evitat să și le semneze. Semn că nu-și mai lasă la vedere identitatea. Are, anonimatul, deliciile lui de joasă speță, modul lor de a se distra, hăhăind și imaginându-și stupoarea în care-l îngrămădește pe redactor cu insanități de care nu se poate apăra. (Anonim) * Pastelul cuminte "și toamna-mi sărută umărul stâng/ și luna-mi arată fața ei fadă/ și salcia pe mal mă învață să plâng/ și roua pe mine încearcă să cadă// și fuge copacul
Post Restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7745_a_9070]
-
discutat cu dl Mircia Dumitrescu situația. Dânsul mi-a confirmat: s-au șters din pagini unele însemnări ulterioare, făcute de așa-ziși savanți care-l comentau bășcălios pe Eminescu în caietele lui. Notații marginale de tipul "E nebun!", "Probă de insanitate mentală", "Prostii" etc. - lipsesc din caietele tipărite. Poziția editorului este firească: îl editează pe Eminescu, nu pe epigonii eminescologiei care și-au etalat scrisul alături de scrisul poetului. Aceste adaosuri sunt, însă, în textul de pe calculator, pe dischetele care însoțesc volumele
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
Karl Liebknecht și Rosa Luxemburg din 1919 a slujit unor cauze nobile, tot așa există naivi care văd în insurgenții marxiști din Spania niște eroi imaculați. Tismăneanu, el însuși fiu al unui fost beligerant pe frontul spaniol, depune mărturie despre insanitatea acestei aberații, întărind ideea că, în privința conflagrației spaniole, rănile posterității nu s-au închis: „Trecură anii, am trecut și eu dincolo de imaginile înghețate-maniheiste care demonizau dreapta și inocentau stînga (ori viceversa). Știu că aceste rînduri îi pot irita pe mulți
Despre rădăcinile ororii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5131_a_6456]
-
îndreptățirea în atacul furibund și haotic îndreptat împotriva criticilor de azi. Nici Mihai Iovănel, nici Paul Cernat nu merită calificativele lui, ce coboară nivelul discuției și îl discreditează pe emitent. Cu mine, îl asigur că nu riscă mare lucru. Oricâte insanități aș primi din partea unui autor român, nu-mi voi articula opinia critică decât în funcție de opera lui - și în urma lecturii ei. [subl. mea, Cronicar]." Va să zică Cernat și Iovănel „își articulează" opiniile altfel? Primul în funcție de umori, al doilea pe necitite? Sau viceversa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6349_a_7674]
-
editorialul de față. Rubrica era o colecție de prostii din presa scrisă, cum spunem noi astăzi, ca s-odeosebim de mass-media și de internet. Am tot amânat s-o reiau din două motive. Primul este respectul față de hârtie, care suportă greu insanitățile izvorâte de pe net și de pe ecranele televizoarelor ca dintr-un corn al abundenței. Al doilea este faptul că prostia însăși și-a schimbat caracterul în timpul din urmă. În 1939, când apărea în săptămânalul lui G. Călinescu, prostia avea o naturalețe
Prostologhikon by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5662_a_6987]
-
să elimine sursa neliniștii mutilînd mitul în numele unor judecăți infailibile. Așa se întîmplă cu specialiștii de azi, care, dornici de certitudini, deformează miturile pînă la formularea unor interpretări false. „Nu există erezie monstruoasă, orgie infernală, cruzime religioasă, nebunie, absurditate sau insanitate magicoreligioasă care să nu fie «justificat㻓 în însuși principiul ei, de o falsă interpretare - parțială și incompletă fiind - a unui grandios simbolism.” (p. 17) A doua cauză a cecității stă în inversarea opticii dinlăuntrul căreia judecăm timpul: la mijloc e
Scara și cochilia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3112_a_4437]
-
cele mai ascunse ale vieții tale, de la atitudinile și activitatea politică până la raporturile conjugale și legăturile de alcov. După un timp relativ scurt aceste ședințe inchizitoriale s-au demonstrat a infesta viața de partid în așa hal, scoțând la lumină insanitățile și josniciile, toate stările de putreziciune larvare, încât desfășurarea lor publică a fost sistată și ,verificările" au continuat cu ușile închise. A contribuit la această decizie și inevitabila indiscreție cu care, în timpul ,spovedaniei" erau implicați ca martori sau ca părtași
Deceniul prăbușirilor (1940-1950) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11189_a_12514]
-
polonez i s-a cerut să trateze subiectul „Polonia și marxismul”. Omul s-a lansat cu aplomb Într-o filipică virulentă, scuză-mi pleonasmul, la adresa fostului regim politic din țara sa, căruia i-a turnat În creștet toate nenorocirile și insanitățile cu putință. Comisia a ascultat cu atenție și răbdare, iar la sfârșit, prezidentul ei i-a spus: „Ne-ai prezentat un excelent pamflet, dar, tinere dragă, știința este altceva”. Bănuiesc că nu e nevoie să traduc... În legătură cu ce ai spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]