1,213 matches
-
ajuns el însuși brand, pt că nu-i așa, ar fi păcat să se ducă pe apă sîmbetei o așa comoara de notorietate. Așa că, tovarășe DB, degeaba încerci să-l separi pe Marx de Lenin, Stalin, etc pt că sînt inseparabili precum siamezii care împart ficatul, rinichii, inima și creierul. Fără Lenin și Stalin, fără URSS, fără misionarismul armatei roșii și fără botezul cu secera, ciocanul și cizma sovietică, nu te-ai mai fi uitat la Marx cum se uită Don Quijote
Manele vs Rahmaninov by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82942_a_84267]
-
aici, desi mă tem că el cade peste urechi surde - sau asurzite de propagandă, ceea ce e totuna... Pe de altă parte, nici Codruț nu este cu totul credibil pt că el vine la pachet cu un fundamentalism religios care este inseparabil de o dreaptă deloc “liberală”! Bucurenci, pe de altă parte, ar fi mai credibil dacă nu și-ar ostenta ateismul, ci s-ar declară ortodox practicant. Ș.a.m.d. (Concluzia: ce păcat că oamenii vin la pachet cu propriile lor
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
trebuit s-o știm de mult) cu unicul preț acceptat, cu "sufletul" celui în cauză, pentru scriitor, cu personalitatea sa, în care talentul, cultura, conștiința și relația cu ceilalți formează (din păcate sau din fericire) un singur tot, indestructibil și inseparabil". Bucuria eliberării de teroarea ispitei (căci sînt și ispite care terorizează!) e capabilă a răscumpăra suferința îndurată: Dacă totuși ai avut tăria să nu semnezi acest pact, nici măcar prin acțiuni subreptice, ce satisfacție enormă în clipa libertății și ce disponibilitate
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
material al unui interesant studiu de caz prilejuit de reîntemeierea mănăstirii transilvane de la Parva-Rebra. E captivant felul în care, aproape insesizabil, Anca Manolescu trece de la un tip de discurs la altul, cu atît mai mult cu cît analiza temei pare inseparabilă de analiza textelor patristice. Și totuși în cartea aceasta cititorul va găsi multiple drumuri către subiect, către ceea ce autoarea numește geografie sacră și geografie simbolică: de la interpretarea arhitecturii, de o uimitoare expresivitate, a bisericii Kariye Djami din Fanar și pînă
Calea nesfîrșită by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14690_a_16015]
-
unei mari devoțiuni față de modelul originar. Silvia Radu reușește astfel să identifice un spațiu expresiv în măsură să transmită atît o vibrație afectiva profundă și ingenua, cît și să inducă sentimentul că respirația blîndă a transcendentei este consubstanțiala formei și inseparabila de existență ei imanenta. Iar această performanță rară este obținută fără a sacrifică, prin abuz de materie sau prin fugă excesivă, miracolul incarnării, dar și fără a cădea în iluzia că forța plăsmuirii și a fabulației poate mîntui lumea de
A treia cale sau Inocenta Sfintului Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14780_a_16105]
-
poésie, 1926). Reformulînd unele principii scolastice, acesta propunea conceptul unei "poezii pure", ambivalente, imanente și în același timp transcendente poemului. În vederile sale experiența mistică nu absoarbe poemul, ci-l pătrunde, îi învăluie specificul. Misterul însuși de care poezia e inseparabilă nu l-ar putea lipsi de aura lui sacrală. În discuțiile prilejuite de problema poeziei pure, mai acum zece ani, scrie Șerban Cioculescu, s-a făcut apropierea dintre poezie și rugăciune. Ferindu-ne de identități pripite, vom încuviința însă că
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
a conturat pe fundalul unei crize de creație ce a urmat scrierii Toamnei Patriarhului (1975). Inițial scriitorului i s-a părut o reală provocare să scrie povestirile păstrând un fir călăuzitor și o unitate de structură "care să le facă inseparabile în memoria cititorului", dar perspectiva în timp și plăcerea de a (le) povesti, "care este poate starea omenească cea mai asemănătoare levitației", a condus la o "viziune panoramică" care i s-a părut suficientă. Cititorul obișnuit cu realismul magic márquezian
Despre alte morți "anunțate" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15416_a_16741]
-
psihanalitică, perspectiva construcției rămîne în continuare genuină, marcată evident de percepțiile copilăriei, și împinge decis într-un plan secund întregul eșafodaj conceptual și savant. Acest orizont infantil-arhaic, în care copilăria individuală, copilăria speciei și copilăria limbajului se amestecă insesizabil și inseparabil, indiferent de fluiditatea lui și de instabilitatea sa formală, rămîne unul aproape obiectiv, ingenuu prin însăși natura lui, adică nemarcat de voința explicită a pictorului și incapabil să exprime vreo intenție didactică sau vreo atitudine etică. Stilistic, această situație este
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
Laurențiu Mogoșanu, pune accentul definitiv pe latențele spirituale,aproape de semnificația religioasă propriu-zisă, a sculpturii. Lucrarea sa, o variantă a relicvariilor pe marginea cărora el a glosat consecvent în ultimii ani, este un fel de cutie a tainelor în care coexistă, inseparabil și etern, opacitatea și translucidul, adică bariera materiei și promisiunea spiritului încorporat. Privite astfel, doar prin sugestiile lor nemijlocite și în afara oricărui abuz hermeneutic, cele cinci lucrări sunt, de fapt, tot atîtea ipostaze dintr-un număr infinit, probabil, pe care
Bata Marianov se întoarce by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13388_a_14713]
-
la gol, la această metaforă a neantului, poate alimenta subtil o dorință secretă de posesiune demiurgică. Dacă umilința sau vanitatea se situează aici în primul plan, este greu de spus, dar în mod sigur ele se îngînă permanent și sînt inseparabile în absolut.
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]
-
nenumărate schițe de peisaj, pentru că o dată cu venirea toamnei să-și înceapă scurtă carieră de profesor la Gimnaziul Tudor Vladimirescu din Buzău. Deși se naște cu treizeci de ani mai tîrziu decît Grigorescu și cu optsprezece decît Andreescu, Ștefan Luchian este inseparabil de acești doi mari pictori, chiar dacă el face acum doar primii pași în viață, în vreme ce cariera lor este în plină desfășurare, iar opera într-o irepresibila expansiune. Înainte de a împlini zece ani, adică în cea mai vulnerabilă etapă a copilăriei
Stefan Luchian (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13881_a_15206]
-
o societate. Respectarea acestor reguli și valori nu are nimic cu afectivitatea. Afirmația că "ticăloșia e a celor inteligenți" este și ea puțin șocantă și cel puțin discutabilă. Nu o spun eu, ci Alexandru Paleologu: "Răutatea (la rigoare, ticăloșia) este inseparabilă de prostie. Oricât mi-ar spune cineva că există oameni inteligenți și răi, nu cred. Un om rău nu poate avea decât o inteligență prinsă în ace, nesigură. Tot ce este iubire, tot ce este prietenie - deci tot iubire -, tot
Caietele lui Crăciun by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10405_a_11730]
-
nu. Și tot de aici contradicțiile care se manifestă ca o specie aparte de repetiție a mai multor fenomene, în esența asemănătoare, pregătite a se distruge în virtutea similitudinii lor. în relativ, Damien Charron nu agreează contradicția, evitând pe cât posibil accidentele inseparabile de maladia ce poartă peceta erorii. De aceea antagonismul pentru el reprezintă o vvană și contrafăcută subtilitate. în absolut, el este cel ce bate la ușa pentru a vedea dacă cineva e acasă. De obicei observă amănuntele, scăpându-i perspectiva
La Paris printre muzicieni (1) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10441_a_11766]
-
fi un atelier de fabricat șaibe, la normă. Mai departe, cercetătorul, profesorul și analistul Andrei Cornea este acuzat că, pe lîngă norma de la Institut, ar mai fi și profesor al Universității București... Desigur, tînărul jurnalist nu are habar despre împletirea inseparabilă dintre cercetare și învățămînt, situîndu-se pe o poziție jenantă. Dar întreg fondul problemei este zugrăvit aiurea, părtinitor (prin prisma unilaterală a unei insistente reclamante)". Și alți specialiști în măsură să judece situația de la I.S.O. răspund subiectivelor acuze, pe o
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
nou cititorul și critica literară să pună sub semnul întrebării veridicitatea “reală” a interviurilor și neimixtiunea autorului în presupusa “bandă de magnetofon”. Problema “realității” Biografiilor comune se poate dezbate aici pe două direcții esențiale, în principiu autonome, dar, în fapt, inseparabile: în materie de “voce” publică și “ecou” textual. Din nefericire, alăturarea lor tinde, încă o dată, să descurajeze orice inițiativă taxonomică și orice diagnostic critic tranșant. Combinația permanentă de primitivism (al exprimării individuale -specifice “vocii” publice) și rafinament (al efectului de
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
este una din rațiunile pentru care m-am apucat să scriu cartea sună o mărturisire a Speranței Rădulescu. E oare o dovadă a vulnerabilității demersului (cum se vor grăbi mulți să o considere) sau o dezarmantă recunoaștere a dificultăților acestuia, inseparabilă de hotărârea de a-l continua și adânci? Pentru publicul obișnuit, în schmb, și în general pentru toți cei dispuși să-și depășească măcar în parte barajele interioare, "taifasurile" propriu-zise sunt deschiderea spre o lume, o lume îndeobște puțin, superficial
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
ordin moral (e un conservatorism restaurator cu aer de inovație sau, dacă vreți, o inovație cu aer conservator). Astfel răutatea e subsumată prostiei (evident, dintr-o prestanță clasicizantă a rațiunii, căreia afectele se cade a i se subordona): "Răutatea este inseparabilă de prostie. Oricît mi-ar spune cineva că există oameni inteligenți și răi, nu cred. Un om rău nu poate avea decît o inteligență prinsă în ace, nesigură. Tot ce este iubire, tot ce este prietenie - deci tot iubire -, tot
Glose la Alexandru Paleologu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12851_a_14176]
-
rezoluției perfecte, care nu putea fi transmis altfel decît ca o neîmplinire accidentală. Și tot prin desen Leonardo reface Creația, redescoperă, prin resorbția chipului feminin și a celui masculin într-un model unic, vîrsta edenică, starea de androgin și legătura inseparabilă cu înfățișarea dumnezeiască și cu spațiul paradiziac. La cinci sute cincizeci de ani de la naștere, Leonardo se vede ca un punct în mișcare. Ca unul care separă apele de uscat, întunericul de lumină, apele de sus de apele de jos
Trei ipostaze ale absolutului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12476_a_13801]
-
cunoaștem pe noi înșine. Problema vederii lui Dumnezeu este așezată de opozanții isihasmului pe un plan intelectual, ea fiind pentru ei gnoză, cunoaștere, în timp ce pentru Sfântul Grigorie Palama și pentru tradiția teologiei mistice pe care el o reprezintă, ea este inseparabilă deși constituie un singur aspect al îndumnezeirii. Alți oponenți ai Sfântului Grigorie Palama au fost Achindin și Nichifor Gregoras, care deși nu s-au declarat continuatori ai ideilor lui Varlaam, ei de fapt au adoptat poziții asemănătoare și chiar identice
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
interpreți. Identitatea modernă a muzicii gospel a fost stabilită în anul 1920 prin cântăreața de culoare Mahalia Jackson. Cel mai influent dintre toți cântăreții și compozitorii de Black Gospel a fost Andrew Thomas Dorsey. Muzica gospel adevărată, este o parte inseparabilă a serviciului religios de închinare în majoritatea bisericilor creștinilor de culoare. Imnurile tradiționale gospel au forma de lied monopartit sau bipartit (strofă plus refren), sunt alcătuite din 8 sau 16 măsuri și sunt scrise în sistemul sonor tonal. Melodiile sunt
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
vremurilor potrivnice. Luptând cu arma cea mai percutantă, aceea a scrisului, armă cu bătaia cea mai lungă -, Doina Cernica și Maria Toacă reiau, parcă la nesfârșit, ca într-o litanie de foc (murmurată cu spaima neînțelegerii, a răstălmăcirii ei!...) laitmotivele inseparabile ale identității culturale, ale apărării specificului național, mai ales în Bucovina de Nord, dar - de ce nu? - și în Bucovina de Sud. Ca pe un Iisus intrând în Ierusalim, în Ziua Sfântă a Floriilor -, Doina Cernica și Maria Toacă poartă, cu
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
închide un ciclu istoric și face să culmineze o aspirație seculară către rațiune, egalitate și lumină. În acest scenariu, rolurile sunt distribuite cu atenție și nimic nu este abandonat întâmplării: actul de naștere al noii literaturi sovietice, realist socialiste, este inseparabil de o efigie, cea a lui Maxim Gorki, după cum intervențiile sale punctează, encomiastic, o actualitate citită, solar, sub semnul optimismului lipsit de rezerve 1. Un întreg capital simbolic este pus în slujba stalinismului și operațiunea de seducție având ca destinatar
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
exponentul perfect al dualismului nostru fundamental, sinteza deplină a unei lumi polare pe care o geografie devenită istorie ne-a oferit-o cu multă generozitate. Natura lui frustă și firea lui însetată de senzații proaspete și de voluptăți nemijlocite conviețuiau inseparabil cu un rafinament aristocratic și cu o aspirație spirituală profundă, după cum memoria lui recuperatoare, interesul aproape organic pentru formele așezate și pentru spațiul tradiției, în general, se împleteau profund cu o curiozitate de experimentator și cu un spirit de avangardă
Horia Bernea, un arhitect al contrariilor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10281_a_11606]
-
în amintire. Într-un comentariu rostit la Poznan, în Polonia, cu prilejul acceptării titlului de Doctor Honoris Causa, Peter Brook vorbește despre teatru "ca o calitate care se produce chiar în momentul spectacolului, fapt pentru care spectatorul e o parte inseparabilă a experienței teatrale". El include și al treilea element: criticul care vede ceea ce ceilalți nu pot să vadă cu claritate. Deci criticul e ochiul limpede, ochiul care știe să vadă și e în același timp memoria teatrului. George Banu a
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
în afara teritoriului etnic al Ucrainei (...), așa că ei sunt de regulă încorporați în alte culturi etnice. Ca sa nu mai menționăm pe aceia care din punct de vedere etnic nu sunt ucraineni, dar sunt născuți pe pământ ucrainean și în mod real inseparabili de acesta, precum scriitorii Serghei Bulgakov, Șalom Alehem, poetul Paul Celan, compozitorii Reinhold Glier, Serghei Prokofiev, Karol Szymanowski..." Este greu de crezut că acest citat este extras dintr-o scriere de după anul 2000. Mentalitatea sa rămâne ancorată mai degrabă într-
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]