5,216 matches
-
descrierea ambulatorie, "în care personajul trece prin peisaj, deschide uși ori privește pe ferestre, percepând treptat decorul, din exterior spre interior" (p. 109); descrierea plasată în replica unui personaj, în monologul interior sau în stil indirect liber. Alte tehnici privesc inserțiile descriptive ca formă de focalizare asupra personajului, subordonarea descrierii față de percepție (a vedea), discurs (a spune) sau acțiune (a face). Citatele, extrem de bine alese, confirmă mai întîi complexitatea prozei lui Eminescu, dar - mi se pare - și inteligența discursivă a altor
Tablouri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11234_a_12559]
-
ți-ai lăsat obrazul - spune femeia -, domnul meu?, vorbesc cum vreau - spune studentul -, încă doi pași - gîndește Isidor -, vrei să mă enervezi - spune individul, șamd". Însă aceste decupaje nu sînt în stilul reportofonului, a înregistrării directe, ca la optzeciști; în ciuda inserțiilor realiste prozele lui Francisc Nona păstrează o doză mare de afectare livrescă prin care legăturile se fac, nu atît cu proza "făpturilor neînsemnate" a volumelor anilor '70-'80, ci cu translările în fantastic sau metarealitate din anii '90.
Violență și flori by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14711_a_16036]
-
-i stă la bază și constrîngerile "treziei" ce-l controlează. Așa se face că cel mai necenzurat dintre discursuri e dublat de o conștiință critică sui generis, implicită cel mai adesea, dar apărînd nu o dată și la suprafața poemului ca inserție programatică anticonvențională și antiliterară arătînd cu degetul "infracțiunea" căderii în "pohezie"". Să punem punctul pe i. Cea mai liberă - liberă pînă la frizarea irațiunii absolute - mentalitate literară, care este avangardismul, se instituie ea însăși în "punct de control" critic. În
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
bine, cînd - în schimb - o societate lipsită de astfel de metereze, cum ar fi cea românească, vede (sau, mai rău, chiar adoptă) astfel de atitudini relativist-sceptice, apoi ea se pune pe sine în primejdie serioasă". Deosebit de interesantă ni se înfățișează inserția lui Virgil Nemoianu în chestiunea revizuirilor, care nu se mărginește la enunțul comod al unor idei generale (nepuse în practică, cum se petrece frecvent!), ci e susținută de exemple care taie-n carne vie: "Mă preocupă enorm acest subiect, am
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
concepții stratificate asupra timpului: un continuum sonor cu diferite încifrări simbolice curge de la un capăt al altul al pieselor, asemenea unui fluid temporal indistinct. Peste el se suprapun efemeridele, evenimente sporadice, fulgurante, ce creează un plan apropiat, al unei dureroase inserții în timp. Ritmarea lor și jocul fin dintre diferitele substanțe sonore constituie planul dramaturgic al lucrării. Vieru preferă timpul linear ca fundal. Energiile acumulate interior se condensează în explozia efemeridelor, simțite ca noduri muzicale ce apar în prim-plan conform
Gnomoni, clepsidre și ceasuri by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15457_a_16782]
-
de serviciu/ la Cofetăria Macul Roșu din Timișoara), fie soțul ei/ (muncitor cu cîrca la o carmangerie de stat din Oraș);/ răspund, rînd pe rînd, vorbind despre cele trei cruci de piatră" (Despre singurătate, fîntîini și morminte). Farsa unor asemenea inserții de real picant se completează cu jocul dezinvolt al limbajelor, în care percepem atît ecoul plurilingvist al Banatului natal, cît și cel al mentalității de cultural curios, investigative inclusiv la nivelele heteroclite, pitorești, dornice a realiza o fișă cît mai
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
genialul Josef Loosey. Originalitatea actualei producții cinematografice Tosca constă în faptul că autorul filmului face tentativa de a realiza un gen cinematografic aparte ce se poate înscrie în zona reportajului; ...a reportajului privind realizarea însăși a filmului-operă. Desfășurarea propriu-zisă cuprinde inserții și supraimprimări de imagini, de sunet, de vorbă, inserții dintre care multe - patinate în culori cenușii - provin chiar din timpul ședințelor de imprimare a benzii sonore, a muzicii, în studio. Sunt momente atent proporționate în ansamblu, situații pe parcursul cărora cântăreții
Vedeta poate fi o personalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14362_a_15687]
-
în faptul că autorul filmului face tentativa de a realiza un gen cinematografic aparte ce se poate înscrie în zona reportajului; ...a reportajului privind realizarea însăși a filmului-operă. Desfășurarea propriu-zisă cuprinde inserții și supraimprimări de imagini, de sunet, de vorbă, inserții dintre care multe - patinate în culori cenușii - provin chiar din timpul ședințelor de imprimare a benzii sonore, a muzicii, în studio. Sunt momente atent proporționate în ansamblu, situații pe parcursul cărora cântăreții actori apar însoțiți de microfoane, de căști, de întreaga
Vedeta poate fi o personalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14362_a_15687]
-
din timpul ședințelor de imprimare a benzii sonore, a muzicii, în studio. Sunt momente atent proporționate în ansamblu, situații pe parcursul cărora cântăreții actori apar însoțiți de microfoane, de căști, de întreaga recuzită specifică locului. Puțin fericite apar însă cele câteva inserții - aparent accidentale - de vorbă, adăugiri parazitare ce se suprapun cuvântului intonat, un procedeu cunoscut și îndeobște evitat de realizatorii benzilor sonore imprimate. Există stângăcii privind lipsa de experiență în domeniu - Jacquot se află la prima sa întâlnire în zona operei
Vedeta poate fi o personalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14362_a_15687]
-
Ianoși se îndreaptă cu fermitate către primul. Parafrazând o sintagmă devenită celebră, Ion Ianoși procedează, cu acest volum, la o "dezintoxicare prin cultură" a cititorului, propunându-i însă, nu așa cum s-ar putea crede, evadarea din realitate, cât, dimpotrivă, o inserție, poate inaparentă, dar luxuriant utilată și, în fapt, de maximă eficacitate. Autorul se opune nu doar prejudecăților și post-judecăților - ci și, aș preciza eu cu un termen sintetic, sub-judecății, ori, altfel spus, sub-înțelesului, ca noțiune luată atât în sensul uzual
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
la întrebarea îndreptățită a bunului Dumnezeu/ "Petre ce mai face exilul românesc?", sfântul răspunde: ""Cel puțin, nou veniții fac curat pe restul planetei"/ "Și fac măcar treaba asta bine?", " Nu, Doamne!". Fiind emigrant omul care "a pierdut totul afară de accent", inserția într-o nouă patrie se dovedește, de ambele părți, descurajantă: "Până la urmă, totdeauna se găsește cineva,/ cu glas mieros să te întrebe:/ "Dar de unde are domnul plăcerea să vină?"" Trista realitate stă martoră că: "99% din cei ce te întreabă
Un liric furios by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14564_a_15889]
-
foarte tineri, au profitat de pauză ca să plece frumușel acasă, se pare că asemenea mie gândesc și alții. Spectacolul e viciat de un barochism excesiv. Formula "teatrului în teatru" care există din scriitură e supralicitată, e ridicată la cub. Utilitatea inserției unui intermezzo în care o dispută dintre Lysander, Demetrius, Helena și Hermia e anticipată de personaje cu aceleași nume, dar jucate de actori mai vârstnici reprezintă pentru mine un alt mister absolut. Actorii au jucat în cheia în care li
Violent și urât by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14117_a_15442]
-
devine un fenomen anticomunist și piesele sînt, esențializat, politice. Eroii recurg la gesturi disperate (se amenință cu o armă de vînătoare în Serifii, în Casa soarelui răsare eroina se gîndește la sinucidere) și piesele conțin povești de senzație - tocmai aceste inserții care salvează textele de la obișnuitele dezbateri terne ale teatrului politic pot înclina ușor balanța spre neverosimil. Mai ales combinate cu moda simbolurilor și a ecourilor parabolice din epocă: steaua de șerif a idealurilor adolescenței rămîne (cel puțin la lectură) o
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14134_a_15459]
-
și nereceptiv la înnoirile din teatrul liric, dar consider că aceste inovații trebuie să consoneze cu întreaga structură a libretului, respectând, în datele esențiale, mesajul compozitorului. Atunci când transpunerile moderniste se îndepărtează flagrant de structura lirică a lucrării, când efectele și inserțiile inovatoare devin chiar șocante, uneori, de-a dreptul rizibile, aceste producții vizează kitschul într-un mod supărător. Transpunerea mitului în actualitate poate crea, ca în cazul de față, distorsiuni grave, printr-o serie de elemente care nu se încadrează în
Ceasuri vieneze by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14146_a_15471]
-
ziaristică și editură, ce parte este cea mai bună și care, pentru moment, continuă în aceleași direcții". Prin felul cum e construit acest amplu mozaic, unde liantul dintre lecturile critice e asigurat de precizări confesive privind împrejurările scrierii lor și inserția ei în biografia autorului, ca și prin gradul de implicare personală supravegheat-afectuoasă în comentarii, Maurice Nadeau dă acum, după memoriile din Să fie binecuvântați, încă un exemplu de ceea ce ar putea să definească personalitatea unui cititor de profesie ideal.
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
eticheta de spirit retrograd". Se află în atari rînduri o dezabuzare malițioasă, cîrcotașă, un plictis ce nu se dă în lături a se traduce în nedreptate asumată. Căci - nu-i așa? - dreptatea e un factor absolut, care nu depinde de inserția sa istorică, ce uneori poate întîrzia. Justiția și istoria au un caracter eterogen și, în consecință, nu se pot determina una pe alta. A acuza pe cineva că n-a fost recunoscut la timp nu înseamnă decît a îngîna nedreptatea
Pornind de la un jurnal (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15111_a_16436]
-
altădată descoperea melodicitatea cuvintelor și a frazelor franțuzești. De altfel un aspect cu adevărat ieșit din comun (prin comparație cu mai vechile studii ale lui Nicolae Balotă, de pildă cele foarte cunoscute despre Al. Philippide sau Tudor Arghezi), este aici inserția autobiograficului, încă un argument, pe lîngă numeroase altele, în sprijinul a ceea ce mi se pare a fi una dintre principalele mize ale cărții: încercarea de a demonstra că literatura, prin însăși definiția sa, depășește distincția dintre real și imaginar, dintre
În paradisul cuvintelor by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15168_a_16493]
-
aproape și despre care chiar Proust spune că pentru a ne povesti prietenia cu ele, ne obligă să ne situăm în toate și în cele mai diferite peisaje ale vieții noastre." Și în alte capitole - chiar dacă nu atît de pregnant - inserțiile (auto)biografice se grefează pe o anumită încredere în forța scriiturii de a seduce, fie că este sau nu vorba de ficțiune, pe virtutea esențială a literaturii de a depăși granița dintre real și imaginar, și în cele din urmă
În paradisul cuvintelor by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15168_a_16493]
-
1936-1949), nu se vede astfel răsplătită printr-o editare exactă și unitară. Mai mult, după moartea autorului (1973), corecturile grafice și tipografice efectuate de cel de-al treilea fiu al său, Christopher, inclusiv la nivelul hărților, îmbogățesc conținutul romanului prin inserția unor noi detalii obținute din arhiva tatălui, dar, în același timp, complică munca editorilor, a istoricilor literari și a cititorilor pasionați de adnotarea riguroasă a lumii lui Tolkien. Misterul, fascinația aventurii (literare sau literale) și, mai ales, așteptarea unui deznodămînt
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]
-
pe o oralitate fluentă. Autorul a primit, însă, premii ale Uniunii Scriitorilor pe anii 1965, 1966, 1971, 1974... Să luăm, însă, ca paragon, proza, sector bogat al literaturii române, unde existența unui adevărat florilegiu de mari scriitori nu obliga la inserția unora de rang secund. Este, în acest cadru, Titus Popovici un foarte mare scriitor? În motto, Mircea Iorgulescu își menajează termenii: scriitorul "a fost atras cu o forță mai presus decât a înzestrării sale către narațiunea aparent de tip obiectiv
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
asupra istoriei". Pentru a urma o altă întrebare ce exprimă scepticismul inteligent al eseistului nostru, gata în orice clipă a se amenda: "Și, totuși, sînt acești termeni adecvați pentru a defini noul spirit la secolului?". Întrebarea rămîne deschisă. Sub aspectul inserției sale în istorie ( și aceasta e a doua "opinie contradictorie"), postmodernismul a fost nu o dată resimțit ca o abolire a ideii de istorie, ca o înlocuire a sincroniei cu diacronia, a devenirii cu simultaneitatea. Concepția în chestiune vizează o "vîrstă
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
credințe pe care inșii le posedă la un moment dat - perspectiva seculară - ceea ce, din perspectivă religioasă este complet eronat și tendențios. Căci din acest punct de vedere, credința este „identitatea“ constitutivă cea mai importantă, cea care modelează conștiința și definește inserția omului în realitatea (și) socială. Sofismele liberei cugetări - căci sofisme sunt - odată înlăturate, nu fac decât să releve concluzia: personajul care vorbește în numele secularului nu este cu nimic mai neutral decât cel care vorbește în numele religiosului. Doar pretinde, forțând lucrurile
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
la 20:00 a început prima zi de Romanian Fashion Week cu Irina Schrotter Men, colecție unde și-a pus amprenta și Răzvan Ciobanu, am gasit interesanți pantalonii cu fata de piele și spatele din jerseu de bumbac, eșarfele cu inserții de paiete și cămăși din piele cu mătase. Citește tot... Noaptea Muzeelor în Iași, 15 mai 2010 Cea de-a 6-a ediție a manifestării europene NOAPTEA MUZEELOR, organizată sub înaltul patronaj al UNESCO - Sectorul Cultură și al Consiliului Europei
Iasi 4u [Corola-blog/BlogPost/94374_a_95666]
-
la 20:00 a început prima zi de Romanian Fashion Week cu Irina Schrotter Men, colecție unde și-a pus amprenta și Răzvan Ciobanu, am gasit interesanți pantalonii cu fata de piele și spatele din jerseu de bumbac, eșarfele cu inserții de paiete și cămăși din piele cu mătase. Citește tot... Romanian Fashion Week, ediția a XIII-a toamnă 2010 Romanian Fashion Week, cel mai longeviv și celebru eveniment de modă din România, lansează o nouă provocare: Showrooms@RFW. După o
Rfw 2010 [Corola-blog/BlogPost/94494_a_95786]
-
maestru obsedat de esență, de “firul de iarbă”, de imaginea minimalistă, de o rigoare geometrică (demers susținut cu talent de tînărul operator Silviu Stavilă). În scriitura austeră, sever epurată, a filmului, episodul Nunții (intitulat - ironic? - “Pași în doi”) e o inserție de baroc, amintind de “celălalt Pintilie”. De remarcat că, sub privirea cu putere hipnotică a lui Pintilie, ceea ce se înțelege prin “lumea obiectelor” capătă o viață în sine;“materia” are o independență, o inteligență și un mister al ei (v.
Viața în șapte zile by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13197_a_14522]