16,332 matches
-
decis să dau concurs pentru postul pe care-l am. “Dacă vrei, îți aduc conspectele mele, de când am dat eu concurs!” N-am uitat asta, niciodată! Nu mi le-a adus...dar mi-a spus. Poate mi le aducea, dacă insistam. Dar fiecare avem stilul nostru de-a învăța. La vârsta pe care o am eu acum, se hotărâse să locuiască cu un bărbat (nu fusese niciodată casătorită). Era tatăl unuia dintre elevii ei. Văduv, frumușel, dezorientat, apelase la ea...ca să
DE CE PLÂNG OAMENII? de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/De_ce_plang_oamenii_.html [Corola-blog/BlogPost/356761_a_358090]
-
gândul că pierdem timp pe care l-am putea petrece cu părinții noștri, la gândul ca fetița noastră o sa crească fără familia extinsă de care am avut noi parte și care ne-a făcut cine suntem astăzi. Părinții noștri nu insistă sa ne întoarcem, însă ce părinte nu suferă să nu aibă alături copiii și nepoții? Prietenii... ei bine... prieteni îți faci și în străinătate. Avem prieteni aici la care ținem și cu care împărțim timpul și sufletul nostru. Vara trecută
Ce ne leagă atât de tare de România?! Suntem de 5 ani plecați în străinătate și zilnic ne întrebăm dacă nu e mai bine să ne întoarcem acasă by https://republica.ro/ce-ne-leaga-atat-de-tare-de-romania-suntem-de-5-ani-plecati-in-strainatate-si-zilnic-ne-intrebam-daca [Corola-blog/BlogPost/338379_a_339708]
-
acțiunile de viață ale membrelor ei. Socializarea copilului în familie, pregătirea lui pentru integrarea în viața socială se desfășoară corelat cu procesul formării personalității. Condiționarea socială a personalității este o teză care se impune cu rigoare axiomatică, de aceea nu insistăm asupra ei, chiar dacă nu subapreciem rolul echipamentului ereditar. Formarea personalității este un proces care se continuă pe toată durata vieții, dar bazele se pun înainte ca școala și alte instituții educative să intervină în mod intenționat în această direcție. La
ROLUL FAMILIEI ÎN FORMAREA PERSONALITĂȚII de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 by http://confluente.ro/radu_botis_1432626292.html [Corola-blog/BlogPost/344099_a_345428]
-
best, cool și multe, multe altele, care crează uneori doar confuzie și derută. Aceste cuvinte satisfac doar „cerințele” și mofturile snobilor. Sunt inutile și chiar supărătoare. Cine trebuie să le evite? Evident că vorbitorul. Dar, dacă acesta nu vrea și insistă să mă polueze cu prețiozitățile lui din limbaj, eu ce trebuie să fac? Nimic. Nu există reguli sau restricții în comunicare, în afară de bunul-simț. Dar...asta e altă poveste. Referință Bibliografică: LIMBA ROMÂNILOR-5 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
nu doar că pot dar trebuie să primească des Sfânta Împărtășanie, în vreme ce laicilor nu le este permis. Încă o dată aici îl putem cita pe Sfântul Ioan Hrisostom care a apărat, mai mult decât orice altceva, sfințenia Sfintelor Taine și a insistat asupra pregătirii cu vrednicie pentru Sfânta Împărtășanie. Astfel, marele pastor ("Pastorul lui Herma") scria: Sunt împrejurări când preotul nu se deosebește de cel supus, adică de cel mai jos decât dânsul, de pildă când trebuie a se învrednici de tainele
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_0.html [Corola-blog/BlogPost/366664_a_367993]
-
în general), aproape toate mecanismele psihosociale de tip comunicațional nu mai funcționează. Subiectul este extrem de complex, însă pentru a contura cel puțin o imagine asupra celor spuse, vom face o scurtă incursiune științifică în acest domeniu al explicației și înțelegerii, insistând spre final asupra limitelor acestora. În consecință, amintim faptul că teoriile științifice îndeplinesc numeroase funcții cognitive, metodologice, pedagogice etc. Astfel, teoriile științifice ne oferă informații despre realitatea obiectivă, realitatea subiectivă și realitatea ideală, conceptuală. Cu cât elaborăm teorii mai puternice
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
ar putea fi deja în posesia unei prezentări adevărate a cosmosului. Aceasta nu va fi niciodată una completă, care să acopere toate detaliile posibile, nici una care să fie liberă de orice problemă de interpretare. Pornirea care îndeamnă mințile umane să insiste pe faptul că trebuie să existe un răspuns adevărat la întrebările cosmologice sau spirituale, este probabil satisfăcută în moduri diferite, totul depinzând de cuprinderea anterioară și nivelul de înțelegere, parțial de încrederea care se naște din experiențele personale, sociale și
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
bursă. Nu l-am zărit. Am văzut, în schimb, altceva. Oameni de toate vârstele, părinți cu copii pe umeri, tineri ținându-se de mână și chiar bătrâni „frumoși și liberi”, care nu-i urăsc pe tinerii omonimi. Pe ei am insistat să-i întreb ce caută în Piață. „Când unii încep să-și facă de cap în țară, ceilalți trebuie să le pună frână”. „Cât ați primit până acum pentru câine? - Banii s-au terminat tocmai la mine (râzând)”. Marșul Toată lumea
Eu i-am văzut pe bătrânii frumoși și liberi din Piață. Plus o întrebare pentru premierul Grindeanu: vreți să fiți premierul lui Șefu’ sau al tuturor cetățenilor? by https://republica.ro/eu-i-am-vazut-pe-batranii-frumosi-si-liberi-din-piata-plus-o-intrebare-pentru-premierul-grindeanu-vreti [Corola-blog/BlogPost/338260_a_339589]
-
zbateri între contrariile inerente ființei umane. Aș începe cu acele micropoeme / aforisme care mi se par mai reușite și lasă mai multă deschidere. Acestea ar fi textele 1, 67, 79, 121, 312, 317 și 365. La primul dintre ele aș insista puțin, fiindcă acea deschidere de care vorbeam îmi permite o altă viziune, nu neapărat diferită: „cel ce ocolește suferința / moare încet pentru că nimeni și nimic / nu poate ocoli atingerea” (p. 7). Și totuși, conștient sau nu, omul caută eliberarea de
GEORGE PAŞA DESPRE CARTEA;VITRALII PE UN INTERIOR SCOROJIT, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/teodor_dume_1459697413.html [Corola-blog/BlogPost/381086_a_382415]
-
Ce-or avea ăștia în cap?! De când sunt eu ciuca bătăii pentru ei?! Uitase bietul că și-n adolescență pățea cam la fel, doar că atunci avea mai multă răbdare și era mai prompt în răspunsuri! -Simți parfumul de Canada? insistă Patriarhul, cunoscător. Sunt mere din soiul Renet de Canada! -Ia-mă și tu peste picior, n-am ce zice! se-mbufnă Papa în râsetele tuturor. -Patriarhule, condu-ne turma prin savana cunoașterii! țipă Diplomatul vesel. Patriarhul se apucă să recite: -Pomul
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1436075681.html [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
mașină 4x4. Am rămas impresionată. Se asculta muzică din opera Traviata. L-am întrebat cum îl cheamă și de unde este... Petre Shieriez mi-a răspuns, din Dealul Negru. Dar îl trăda accentul și câte un cuvânt stâlcit. De unde veniți? am insistat eu, ca să aflu că, de fapt era elvețian, dar el se socotea, după 10 ani de ședere în România , dintre care șapte ani la Cluj-Napoca și 3 ani la munte, în județul Cluj, „de-al casei”. L-am întrebat apoi
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Turism_in_inima_transilvaniei_si_am_elisabeta_iosif_1351604663.html [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
vedea p. 119), dar nu este acceptabil dacă se neagă rolul esențial al Liturghiei, prin harul care este acordat, în progresul spiritual și mântuirea fiecărei persoane (și rolul pe care îl joacă, corelativ, pregătirea „ascetică” a fiecărei persoane pe care insistă puternic, de exemplu, rugăciunile de dinaintea împărtășaniei); or, tocmai în acesta din urmă se încadrează Părintele Alexander Schmemann, care mai târziu denunță faptul că „împărtășirea este văzută ca o modalitate de a obține harul, ca un act de sfințire personală” (p.
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
face ochii mari. - Da, de unde știți? - Tocmai că nu știu! - Sunt. - Și de ce nu porți haine arăbești? - Nu ne permite regulamentul, sir! - Înțeleg, dar am văzut adineauri câțiva pe punte! - Călătorii au voie. - Și sunt mulți? - Vreo douăzeci. Nu mai insist, iar omul pleacă grăbit să-mi aducă prânzul. La scurt timp mai zăresc doi musulmani ieșind de la numerele 18 și 19. Îl sun din nou pe Thomson și-i spun, inclusiv ce aflasem de la majordom. - Eu am numărat vreo șapte
DRUMUL APELOR, 59 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1494173990.html [Corola-blog/BlogPost/352754_a_354083]
-
teribil când el, fără să intuiască despre ce era vorba (!), se lăsa prins în frumusețea jocului și chiar se ambiționa să greșească, situație în care ea câștiga câteva săruturi în plus. În ziua stabilită pentru afișarea rezultatelor la admitere, Eugen insista să o însoțească pe Alina la facultate. Văzându-se printre cei admiși, cotropită de emoții, Alina își citea cu voce tare numele, prenumele repetând într-una pentru a se asigura că despre ea este vorba până când, Eugen o scutură de
DARUL DE CRĂCIUN (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Darul_de_craciun_4_.html [Corola-blog/BlogPost/341415_a_342744]
-
o editură și un ziar!? Acolo toate sunt ale statului. Numai el, în folosul poporului, controlează totul și... toate acțiunile noastre. Nu ne lasă să greșim. De aceea există birocrația să ne poată controla pentru a nu greși. Iar dacă insistăm în acțiunile noastre particulare ce pot duce la... anarhie intervin organele de îndreptare, de corecție... colo este raiul pe pământ. Una din doctrine sună cam așa: „Dacă nu știi, te învățăm, dacă nu poți, te ajutăm și dacă nu vrei
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455427806.html [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
D-ul Valeriu Matei, președintele Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” să ajute pământeinii noștri prin a dona câteva costume naționale pentru ansamblul vocal “Crenguța» de pe lângă cenaclul sus pomenit, dar numai cu vorba am rămas...Mă simt vinovat, că n-am insistat de ajuns și având probleme de sănătate a rămas această problemă pe planul doi, dar promit să reiau acțiunile. În viziunea mea, ICR Chișinău acordă o mare atenție promovarii și conservării tradițiilor și obiceiurilor românești în Republica Moldova. E bine, dar
ZIUA UNIVERSALĂ A IEI ROMÂNEŞTI SAU SĂRBĂTOAREA PORTULUI NAŢIONAL? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1467203515.html [Corola-blog/BlogPost/380489_a_381818]
-
spune Cristina Ștefan în scurta prezentare de la începutul Antologiei. Fără nici un merit din partea mea, ci în ordine alfabetică, deschid Antologia cu un grupaj de versuri reprezentative, inedited, de substanță spirituală dacă se poate formula așa, versuri asupra cărora nu voi insista, din motive lesne de înțeles. Următoarea poetă este Mihaela Nicoleta Aionesei iar ilustratorul este Ștefan Suditu. Ea definește sintetic rostul poetului și al creației, într-o străfulgerare de inspirație copleșitoare și cu totul inedită: “ea / fântână sângerată în sonate / pe-
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
Nu.I-am raspuns.Vreau să vă vorbesc.Pot să vă ajut să vindecați echipajul dacă mă lăsați. -Ce ar putea să știe un puștan despre asta?Mai bine du-te și spală puntea,rânji la mine. -Dar domnule,am insistat,pot sa ii vindec.Stiu să prepar ceaiuri din plante și să vindec boală,m-a învățat un prieten.Si de unde să facem rost de plante aici,în largul mării?Spune! -E un port la o distanță de câteva mile
KARON,CAP 14 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1494011568.html [Corola-blog/BlogPost/360366_a_361695]
-
fi înecat în lac. -Ce romantic.Nu te credeam în stare de asemenea fapte,fratioare. -Ce ai de gând să faci cu noi?Spune! -Să știi că strici toată distracția,Will ,nu mai e amuzant deloc.Ei bine,dacă tot insistați să-mi aflați planul o să vi-l spun,în fond e ultimul lucru pe care îl veți auzi,așa că voi poveștii mai în detaliu.Planul meu inițial,spuse ridicându-se în picioare,era să iți înscenez o crimă,si sa
KARON,CAP 14 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1494011568.html [Corola-blog/BlogPost/360366_a_361695]
-
sintagmei, prin firul poematic pe care îl trage în iglița silabelor. Totul se leagă, are esență, consistența care conferă versului tonus dar și timpi de liniște pentru gândire. Cititorul nu poate trece brusc de la un poem la altul fără să insiste, să rămână o secundă pe textul abia lecturat. Este un privilegiu să mergi pe drumul cuvintelor prin Clipa cea repede, să vezi cum ,, Jocul chibzuinței,, nu mai este joc, este ardere, catharsisul care îi dă noblețe operei poetice semnate de
CRONICĂ LA VOLUMUL DE VERSURI VRAJ(B)A CLIPEI A VIORELEI CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cronica_la_volumul_de_versuri_vraj_b_a_clipei_a_viorelei_codreanu_tiron_.html [Corola-blog/BlogPost/364580_a_365909]
-
în moalele capului, făcând remarca că i s-a părut deplasat interesul inginerului agronom față de fată, cu toate că avea o soție deosebit de frumoasă lângă el. - Ce te-a făcut să crezi acest lucru? spuse Mircea care avusese aceeași impresie, că Viorel insistă prea mult cu privirea asupra Săndicăi. - Păi cum eram în apropiere și nu aveam nicio altă ocupație, studiam fizionomia celor prezenți. Doream să le descopăr caracterul prin modul în care se comportau în situația existentă. - Și ce-ai descoperit așa
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391422077.html [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
sub conducerea personalității directorului său (până în 1969), era apreciat și peste hotare. După moartea profesorului a urmat inevitabila destrămare treptată a institutului. Susținerea de care s-au bucurat cercetătorii serioși, pasionați, din Institut din partea profesorului Oprescu a fost continuu, el insistând și obținând aprobarea deplasării lor în străinătate, deplasări absolut necesare completării planului de cercetare al fiecărui specialist sau participarea la congresele importante, întâlniri cu somitățile care ne vizitau țara. *** Emilia ȚUȚUIANU: Practic, viața dumneavoastră și a profesorului Ullea s-au
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
în veci păstrată cu sfințenie această scumpă Carte-de-boierie.' (Ideea Unirii..., p.190-191). La cursurile și seminariile ținute la Institutul Nicolae Grigorescu - „ca om de litere, nu ca lingvist” - le vorbea studenților despre îmbogățirea, și apoi, sărăcirea și stricarea limbii contemporane, insistând asupra obligației specialistului de a folosi o limbă literară îngrijită, „simțul limbii asigurându-le o busolă infailibilă”. „Inteligența omului, susținea Sorin Ullea, se exprimă prin cuvinte, și idei. Cu cât o limbă e mai bogată în cuvinte de tot felul
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
ușor, / să mă mângâi / când eu dor, / și am... / lacrimă de nor”. CONSTANȚA HĂRJOGHE. Considerabil egocentrism. Solilocvii în fața lui „tu” imaginar („Iarna mi se umple părul de dragoste, / mândria îmi delirează în tristețe / și tu, / fixat pe retina adolescenței mele, / insiști să locuiești stângaci / la mine în cuvinte / și nu pot nega / evidența celei mai dificile ierni”), dar și a lui „voi” („Subiectul este trăsnit? / Vi se pare primejdioasă alegerea? / Simt nevoia să hoinăresc și m-am rătăcit prin mine. / Sunt
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
în operațiunile din Libia, Irak, Orientul Mijlociu ș.a.m.d. Ce să înțeleg acum, ca americanii nu-și cunosc aliații? Cine are interesul să transforme Estul Europei într-un mijloc de manipulare în masă a opiniei publice din SUA? De ce se insistă pe ideea că Estul Europei este o pepiniera de teroriști musulmani și de imigranți ilegali “gypsies”? Explicații posibile Având în vedere că indienii vin în SUA cu precădere că specialiști IT, unii prin transfer direct de la companiile outsourcing ale Statelor Unite
BOMBELE DE LA BOSTON, VIZELE ROMÂNILOR ŞI DISCREDITAREA EUROPEI DE EST de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Bombele_de_la_boston_vizele_r_simona_botezan_1366977665.html [Corola-blog/BlogPost/349094_a_350423]