719 matches
-
efect, activ-pasiv, unitate, multiplicitate, totalitate, posibil-imposibil, existent-non-existent, necesar-contingent, realitate, limită, negație etc9. Astfel, "categoriile sunt condiții ale posibilității experienței, si sunt deci valabile apriori și pentru toate obiectele experienței"10. Putem afirmă deci că, deși la un nivel rudimentar, brut, instinctual, egoist - intelectul gândește 11. Intelectul kantian se prezintă deci că o expresie a omogenității și coerentei experienței individuale, a subiectului. Limitele sale sunt astfel precis trasate, aplicându-se strict lumii fenomenale, adică lumii la care avem acces ca ființe condiționate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
când îl izbește pe pastor cu mânerul pistolului în mâna încătușată de cealaltă... când ridică pistolul și o rază a crepusculului de aramă se răsfrânge în fierul armei și în cătușe, ca un paloș de foc... Un Crist negru, păgân, instinctual, blasfemator, invers decât Cristul albilor, numai iubire de aproapele. Un Crist sălbatic ce săvârșește răul cu voluptate... cu ceva inexprimabil, ținând de indiferența zeilor. Și moartea este un triumf. Însă unul, tot negru, și care desfide morala creștină. Un triumf
Din nou, Faulkner by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15323_a_16648]
-
nevrând, cu timpul, gunoaiele vor fi măturate din curtea societăților democratice și lupta lor, chiar și pentru o glorie antumă, se va încheia într-o pubelă nevinovată. Căcărăzile lor ademenitoare, cosmetizate, oferite gratuit vulgului nedevenit încă cetățean, vor fi înghițite instinctual, fără grimase. Dintotdeauna mârâiala patriotardă, apelul la urletul folcloristo-mârlănesc își va găsi adepți, iar jogodiile se vor prinde de aceste proteze emoționale descărnându-le până la os și servindu-le "publicului" cu satisfacția împlinită. Vulgul își va cumpăra o jigodie docilă
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
revizuire? Retorismele mele nu vreau să fie interpretate ca niște contre îndreptate împotriva unei atari dezbateri, precum cea inițiată de România literară. Dar - și acum vorbește dascălul de liceu din mine - se cere dezvăluit și adevărul că cei mai energici (instinctual avizați) revizioniști sunt elevii din clasele ultime ale ciclului preuniversitar (neinspirat termen!). Chiar și pentru faptul că nu citesc orice, fie și obligați, elevii sunt niște "selecționeri" uluitori; excluzându-i id est pe eternii ineluctabili chiulangii... Scriitorilor în viață nu
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14265_a_15590]
-
guri deschise ori când totul e luat parcă prea în serios, și totuși în zeflemea ca într-un calvar donquijotesc. Ar fi rupt un întreg crâng ca să-și prindă la butoniere câte o floare. Mai mult, s-ar fi răsculat instinctual asupra gustului colectiv, ca niște agitatori voluntari ai obiceiurilor neconsolidate. Pe scurt, ar fi fost dușmani potențiali ai tuturor mărginirilor, în special ale acelor repertoriale. între timp cei patru saxofoniști s-au acoperit de diplome, premii, granturi, stagii. Dar mai
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
ce este prietenie - deci tot iubire -, tot ce este valoare umană vine numai din inteligență și din nimic altceva. Bunătatea nu este accesibilă prostului." (vezi, Nostalgia Europei, Polirom, 2003, p.25 ). În fine, amoralul nu își pune problema moralei, acționează instinctual, nepremeditat. Imoralitatea, dimpotrivă, presupune o încălcare a normelor cu bună știință, este rodul unei strategii prefabricate. De aceea, între cele două, singura care poate avea legătură cu gândirea (dacă se poate vorbi de așa ceva) este imoralitatea. Adică exact opusul afirmației
Caietele lui Crăciun by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10405_a_11730]
-
Nu mă miră. - Căpcăunii lui Bruckner sunt cu totul alții decât ai lui Perrault, d'Aulnoy, Chessex sau Tournier. Căpcăunii anonimi sunt... oamenii!? evită tonul categoric bibliotecarul cu rât. - Nici nu e greu. De la imaginarul mitologic unde erau expresia fricii (instinctuale) căpcăunii ajung metafora conformismului frustrării (dobîndite)! Bruckner a scris despre simptomele de căpcăunitudine într-o Logică a Canibalismului din Tentația inocenței. Societatea umană, spune el acolo, "e un stomac în stare să digere orice, un cod insubmersibil care își recuperează
Orori între copertele Bibliotecii Iad (II) by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12082_a_13407]
-
probabil, ea va călca întotdeauna spășită în urma bărbatului... Astfel, Testamentul vechi stabilește că păcatul originar al omului, pentru care toată seminția viitoare e condamnată să-și ispășeacă din greu vina, este tocmai ceea ce încoronează ființa excepțional de dotată în raport cu lumea instinctuală, necuvântătoare - cunoașterea supremă a binelui și răului, știința, regina rasei umane. E ca un regim autoritar, care, de teama unei revolte, ordonă o cenzură aspră. Biserica, occidentală mai cu seamă, ca instituție, prin inchiziția ei și prin arderile pe rug
Facerea (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12355_a_13680]
-
ei de profunzime. Cine iubește doar cu trupul sau un trup, nu iubește cu adevărat, ci posedă sau profanează. Ființă rațională, omul are chemarea de a spiritualiza iubirea sa, de a o curăți de elementele grosiere și de trăirile inferioare, instinctuale, spre descoperirea bogăției ei mult mai înalte, spirituale. Asceza ortodoxă nu vizează anihilarea sau tăgăduirea trupului, ci profețește ridicarea, prin intermediul acestuia, la o treaptă superioară lui de existență și lucrare, la viață sufletească 36. Fără împreunarea trupească a soților nu
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
rezistentă, deschisă spre Cer, adică spre divinitate. Astăzi, inima muzicii parcă a ruginit, așa cum ruginește fierul, iar aura ei s-a lăsat undeva în jos, am putea spune chiar jos de tot, în zona pîntecului, a sexualității, acolo unde energiile instinctuale fac singure legea, reclamînd proteze și artefacte "artistice" pe măsură, care ne conving că spiritul mărginit, promiscuu detestă spiritul elevat, cumpătat. Clasicismul și, în special, Romantismul s-au întemeiat pe un tip de substanță asociativă, rezultată din armonia plămînilor și
Coborîrea aurei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11773_a_13098]
-
lipsa de compasiune, chiar dacă nu ajung în dezbaterea tribunalelor și judecătorilor. Și ele sînt întotdeauna însoțite de alibiul răului făcut fără premeditare. Ca cel pe care l-am provocat eu unei porumbițe. Ajunge, ajunge! Căt de îndelungată poate fi tenacitatea instinctuală a unei păsări? Și cît timp se poate trăi într-o anormalitate mentală, într-o obsesivitate disproporționată, în vreme ce viața îți creează neîncetat alte probleme și preocupări importante care se cer soluționate? în cursul sărbătorilor de Paște, nepoțica mea a fost
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
Ratarea existențială ajunge să fie substituită de realizarea anchetei romanești. Perspectiva narativă aparține unui tânăr procuror, un insolit anchetator, o conștiință apatică lucidă, (auto)critică, dar suspicioasă, nehotărâtă, relativistă, ce se confruntă cu alte conștiințe iremediabil apatice, în special femei instinctuale, triviale dar cuceritoare. Prin ancheta-roman, el se află aproape în elementul său. Citim în Anchetatorul apatic un roman critic, atât cu realitatea, cât și cu literatura. Cele care vor urma păstrează mai mult sau mai puțin evident aceeași dublă adresă
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
pe Vlad, Aufklärer-ul, cel care, după legendă, ambiționa să scoată mulțimea din starea ei de minorat, i se dă în poemă semnificația personajului de contrast, o paradigmă. În raport cu faptele lui, detaliate narativ în registru grav, se relevă eroicomicul unei umanități instinctuale, ridicolă prin pretenții, incapabilă de acțiune ordonată, inconștientă, manipulată de forțe supramundane care figurează puteri politice contemporane. Când își încredințează destinul, succesiv, unui alt și alt conducător, mulțimea întărește legea universală, veche și nouă totodată, dezvoltată de Dostoievski în paginile
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
președinte de G.A.C., nu înțelege rostul situațiilor pe care trebuie să le trimită la raion. Poporul vietnamez se eliberează de colonialismul francez și drumul spre comunism este deschis. Lumea povestirilor este ostilă, trăiește la nivelul senzorialului și se manifestă instinctual. Este percepția unui narator care preia uimirea copilului cu mintea aflată într-o stare de semitrezie. (fragment din Marin Preda și mitul omului nou, o carte în căutarea unui editor)
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
vom Învăța să o căutăm la rândul nostru și să o acceptăm atunci când ne inundă corpul, vom descoperi puterea care se ascunde În spatele ei. Haideți să nu mai fim scindați pe mijloc, haideți să nu ne mai Împărțim Între partea instinctuală din noi care strigă după fericire și senzații cât mai intense și partea rațională care ne șoptește să fim cumpătați. Instinctele nu pot fi schimbate, pentru că ele sunt singurele lucruri pe care omul le are apriori. Nu ne putem schimba
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
guri deschise ori când totul e luat parcă prea în serios, și totuși în zeflemea, ca într-un calvar donquijotesc. Ar fi rupt un întreg crâng ca să-și prindă la butoniere câte o floare. Mai mult, s-ar fi răsculat instinctual asupra gustului colectiv, ca niște agitatori voluntari ai obiceiurilor neconsolidate. Pe scurt, ar fi fost dușmani potențiali ai tuturor mărginirilor, în special ale acelora repertoriale. între timp, cei patru saxofoniști s-au acoperit de diplome, premii, granturi, stagii. Dar, mai
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
de la Sorbona, despre Jean Jacques Weiss. Dar în 1932, la apariția volumului II de Memorii, E. Lovinescu își dădea seama că această explicație e parțială: "Reacțiunile imediate, actele reflexe, ideile curente sunt, negreșit, determinate de temperament, dar, în afară de această floră instinctuală la îndemâna oricui și esențială primitivului, omul cult, cugetătorul se poate ridica deasupra temperamentului său în elaborații ideologice neizvorâte din solul afectiv, ci contrariidu-l chiar, prin posibilitatea bovarică a individului de a concepe și a se concepe altfel" (în cap. XXXV
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
un indubitabil factor de coeziune înlăuntrul unei seminții. Iar lucrul acesta e de două ori mai valabil în cazul unei minorități etnice, și asta deoarece conștiința handicapului numeric pe care membrii minorității îl au în raport cu majoritatea le provoacă, ca reacție instinctuală de apărare, sporirea sentimentului religios. Așa se face că religia unei minorități devine unul din principiile ei de supraviețuire, iar biserica devine simbolul concret al acestei supraviețuiri. În schimb, într-o comunitate care nu se simte cu nimic amenințată în privința
De la biserica la cimitir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10121_a_11446]
-
ape, târâșul apoi saltul apoi zborul, apoi prăbușirile: gravitația... * Omule, niciodată nu ai aflat cine ești, de ce ești, de unde ești, încotro mergi; “înaintezi spre moarte cu spatele”. Ferice că este așa? * Vietățile fără ochi sunt fragmente de ochi. * Frica este instinctual transcendental al naturii vii. Ea este de fapt principiul ordonator a Tot ce mișcă, fie cugetător, fie necugetător. Frica este criza de fond a inteligenței ubicue. Ea vine din condiționarea ancestrală a memoriei, ca prudența vitală, de rerum naturae. * Fiindul
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
metaforă foarte dragă și de lungă carieră: comunismul a întors brazda. Ce se întâmplă când întorci pământul, fie cu plugul, fie cu cazmaua? Ies viermii, ramele, șopârlele, cârtitele și rozătoarele, iese toată colcăiala beznelor umede. Ce altceva este, mental și instinctual, comunismul? (...) Comunismul este regatul de sub pământ, beția fetidului, a întunericului, voluptatea agitației intru clandestinitatea tenebrelor." Pentru a exprima adevăruri atât de greu de exprimat, Dan C. Mihăilescu și-a creat - și continua să-și creeze, în văzul lumii - un limbaj
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
Pagina cea mai reușită din prima secțiune este una polemică: Un nou filoromân, în care prezintă cartea Țărani (Parasztok) a unui obscur prozator maghiar, Lengyel Sandor; scriere defăimătoare și ireverențioasa la adresa românilor din Munții Apuseni, prezentați în primitivismul unor porniri instinctuale: După mostrele citate îmi va da dreptate orișice om nepreocupat că ar fi zadarnic a-și încerca clasarea d-lui Lengyel Sandor în vreo direcție literară. Direcția lui este ocara, școala lui neadevărul. Asemenea dreptate îmi va da orice om
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
află dincolo de principiul binelui și al răului, atît în plan artistic, cît și în plan moral. Le accepți caracterul de fatalitate. Domeniul lor e acela al naturii, ca uraganele, cutremurele, maladiile sau morțile. Omul e dezarmat în fața lor. Se manifestă instinctual. Melodrama desparte biată noastră inima de precară noastră inteligență. Pompează sînge numai în cea dinții, pîna o face să plesnească. În această constă forță de răspîndire a melodramei. În epoca noastră, arta nu are un dușman mai redutabil decît melodrama
Era melodramei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17564_a_18889]
-
ar fi fost astfel lipsite de binefacerile artei (în viziunea lui Stalin, poporului îi este suficientă propagandă), ci din cauza ca un eșalon semnificativ al intelectualității a artiștii și amatorii de artă - ar scăpa astfel de sub control". Emotionalitatea, adresîndu-se fondului primitiv-sentimental, pulsațiilor instinctuale, iar nu etajului rațional al ființei, favorizează mesajele tulburi, dubioase ori chiar antiumaniste, împingînd masele în direcția dorită de cîrmuitori. Nicicînd lozincile, prin care statul totalitar încerca a lua în stăpînire conștiințele cetățenilor săi, n-au avut nevoie de o
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]
-
geam mulțimea ce sărbătorea uitând de sine finalul molimei, dar era singurul care știa cum germenii bolii rămân ascunși în cearceafuri și își așteaptă invariabil purtătorii. Cartea este o fabuloasă poveste despre libertate, despre iluziile ei, despre consimțământul tacit și instinctual al beneficiarilor ei în direcția reconstrucției ticăloșiilor totalitare, despre improbabilitatea și lipsa de teleologie istorică a libertății. Cartea e făcută să păcălească cititorul neavertizat: ea pare scrisă liber, exemplele la îndemâna neinstruitului abundă, autorul se mișcă cu o libertate uluitoare între
Ca un bănuț în buzunarul rupt by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2385_a_3710]
-
a creației aparținând unor autodidacți, arta naivă apare ca fenomen artistic la sfârșitul secolului al XIX-lea, continuând și dezvoltându-se până în zilele noastre Majoritatea artiștilor naivi au fost încadrați de la “pictori populari” la “primitivi moderni”, cu aplecare spre artă „instinctuală”, ei supraviețuind mai mult pe simeze, însă creațiile lor au reușit să transmită o realitate care și-a păstrat farmecul și prospețimea.
MTR organizează Salonul Internațional de Artă Naivă și outsider art () [Corola-journal/Journalistic/21586_a_22911]