334 matches
-
produselor, producției etc., astfel încât să se elimine sectoarele ineficiente și să se salveze partea „sănătoasă” din organizație; informatizarea. Două abordări teoretice distincte, deși cu multe elemente comune ale schimbării organizaționale, merită în mod deosebit menționate: teoriile ecologiei populației și teoriile instituționaliste. Perspectiva teoriilor ecologiei populației pornește de la premisa că există populații de organizații care se află în competiție pentru aceleași resurse într-un mediu economic dat. Numărul celor care supraviețuiesc și au succes depinde de densitatea populației de organizații și de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
scump plătite de „pionierii” noului mediu. De asemenea, unele organizații se specializează pe o nișă clară, altele folosesc nișe multiple și au totuși succes. Procesul de selecție naturală a organizațiilor presupune deci strategii diferite, adaptate la context. Din perspectiva teoriilor instituționaliste privind organizațiile, schimbarea organizațională este funcție de valorile și normele care caracterizează mediul instituțional în care organizația funcționează. Creșterea capacității de supraviețuire și de dezvoltare a organizațiilor depinde de satisfacerea grupurilor de interese (stakeholders), actorilor care influențează mediul exterior. Precum indivizii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
3, 1994. engl. chief executive officer, CEO. Pentru o analiză detaliată a surselor și formelor de manifestare ale conflictului, vezi sucapitolul 6.2 în M. Vlăsceanu, Psihosociologia Organizațiilor și Conducerii, Editura Paideia, București, 1993. Pentru o analiză detaliată a teoriilor instituționaliste/neoinstituționaliste, vezi Scott, W.R., 2004, Instituții și Organizații, Editura Polirom, Iași; Pop, L.M., 2003, Imagini Instituționale ale Tranziției, Editura Polirom, Iași. Acest capitol include referiri la elemente generale din lucrările: Bryson, 2002; Heiyer și Renden, 2004; DFID, 2002; Baum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
nu face, de bună seamă, excepție. De aceea nu poate fi o surpriză faptul că mai mulți autori din România au încercat să înțeleagă unele dintre procesele și fenomenele care au avut loc în societatea românească prin utilizarea cadrului teoretic instituționalist . Chiar dacă, din nefericire, instituționalismul de tipul celui promovat de E. Ostrom este încă foarte puțin cunoscut, inclusiv în comunitatea cercetătorilor din domeniul științei politice din România , el are, după părerea mea, cel puțin două utilizări importante. Prima este directă, și
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
comunitatea cercetătorilor din domeniul științei politice din România , el are, după părerea mea, cel puțin două utilizări importante. Prima este directă, și anume de a produce explicații noi ale unor fenomene și procese din societatea românească apelând la cadrul teoretic instituționalist. O lupă nouă se așază peste fapte pe care până acum le-am privit altfel (dacă le-am privit!) și le face să apară într-o lumină limpede, chiar diferită. Partea a doua a volumului cuprinde trei studii de acest
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
nu este lipsită de dificultăți. În multe cazuri, traducerea conceptelor nu este deloc ușoară: abordarea lui Stahl este vag marxistă, uneori lipsită de componenta comparativă , în timp de cadrul de analiză ostromian este, așa cum am menționat deja, încadrabil în abordarea instituționalistă de tip alegere rațională . Alteori, întrucât obiectivele urmărite sunt diferite, între datele oferite de Stahl nu aflăm informații esențiale (de pildă, cele privitoare la mecanismele de deci zie - vom reveni ulterior asupra acestei chestiuni - în cadrul obștilor ori la nivelul de
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
Sumar. Capitolul analizează evoluția unui aranjament politic local special, un caz rar încă funcțional, dintre democrațiile arhaice sătești din Europa de Est. Documentat în anii ’30 de către Școala Monografică, modelul cutumiar de autoguvernare locală este reinterpretat aici din perspectiva modernă a paradigmei instituționaliste. Demersul aduce o serie de revizuiri înțelegerii naturii, devoluției și supraviețuirii sale și indică faptul că aranjamentul a dovedit în timp o capacitate de adaptare remarcabilă, precum și calități democratice și economice dezirabile. Cuvinte-cheie: obști, evoluție politică, democrație, autoguvernare, analiză instituțională
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
impulsuri civilizaționale pot fi, de la caz la caz: revărsările anuale ale Nilului, o amenințare externă de lungă durată, o anumită descoperire sau invenție etc. Pornind de la aceste remarcabile intuiții, voi redefini termenii antropologici pentru a-i face compatibili cu perspectiva instituționalistă. Cu alte cuvinte, dacă antropologii ar fi avut la dispoziție paradigma instituționalistă, ar fi lucrat în termenii următori: Evoluția instituțională (sau politică) este procesul de creștere a complexității instituționale a unui sistem socioecologic , constând în acumularea fondului instituțional provocată de
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
o amenințare externă de lungă durată, o anumită descoperire sau invenție etc. Pornind de la aceste remarcabile intuiții, voi redefini termenii antropologici pentru a-i face compatibili cu perspectiva instituționalistă. Cu alte cuvinte, dacă antropologii ar fi avut la dispoziție paradigma instituționalistă, ar fi lucrat în termenii următori: Evoluția instituțională (sau politică) este procesul de creștere a complexității instituționale a unui sistem socioecologic , constând în acumularea fondului instituțional provocată de acțiunea colectivă și individuală desfășurată timp îndelungat pentru a capta din ce în ce mai multe
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
scrisă dintr-o perspectivă explicativă marxistă; prin urmare, una dintre dificultățile în a-l urma îndeaproape constă în a distinge informația adunată de completările și interpretările teoretice pe care i le-a adus . Aici reinterpretăm această informație prin lentilele teoretice instituționaliste dezvoltate în timpul scurs de la opera sa, precum și beneficiind de cunoașterea evoluției ulterioare a obștilor din Munții Vrancei. Din punct de vedere dinamic, particularitatea cazuisticii constă în sinuozitatea completă a parcursului instituțional al aranjamentului, care este deosebit de relevantă pentru scopurile cercetării
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
contesta prima parte a tezei (conform căreia expansiunea capitalismului a indus stabilirea drepturilor de proprietate teritorializate), dar va ridica obiecții față de a doua parte (că acest proces a cauzat dizolvarea aranjamentului) și va oferi o interpretare alternativă, dintr o perspectivă instituționalistă, a motivelor dizolvării nivelului confederativ. Se poate deci afirma că direcția generală a devoluției aranjamentului instituțional este cea către privatizare, sub două forme: privatizarea pe sate (teritorializarea, statornicirea hotarelor între sate și descentralizarea decizională, inclusiv scăderea acceptanței autorității confederației) și
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
special cu teoriile și ideologiile modernizării, cu accentul lor pe schimbările globale, raționalitate, bunăstare materială, participare. În fapt, în începuturile mișcărilor de DEVCOM sunt implicate ideologii multiple- de la cele comunitariene care elogiază virtuțile micii comunități și ale tradiției la cele instituționaliste care trimit la rolul statului, naționaliste, religioase, marxiste și de tip modernizare. În funcție de condițiile locale au fost activate, după cum am spus deja, diferite „filtre” (Kim, 2004) ideologice care să ducă la mobilizarea populației. Treptat, s-a conștientizat faptul că resursele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
global.... Dar exist... și o alt... perspectiv... care îmbog...teste analiza strict economic...; m... refer la contextualizarea social... a procesului economic. Sociologii ar spune chiar c... este un non-sens s... abstragem economicul din social. Dar nu numai ei; și economiștii instituționaliști (evoluționiști) ar sprijini cu fervoare acest punct de vedere. Mergând mai departe, se poate susține c... imperativele foarte pragmatice aduc aspecte ce împletesc economicul cu socialul și cu politicul în prim planul agendei politicii economice a unui guvern. S... ne
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
perspectivă, chiar dacă există o tentație în acest sens. Marx nu este singurul inspirator al acestui curent de gîndire. Keynes și luarea de către el în calcul a efectelor macroeconomice ale alegerilor individuale constituie de ase-menea o referință cheie, ca și curentul instituționalist. Acesta din urmă s-a dezvoltat, în principal în S.U.A. ca o reacție împotriva abordării prea restrictive a demersului marginalist. El comportă un aspect pozitiv datorită faptului că se străduie să lărgească analiza economică, s-o deschidă spre forme de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
concurență, ca și în relațiile de muncă, regulile stabilite de puterea legislativă și executivă sunt determinante. Lucrurile stau la fel în materie monetară și în ce privește deschiderea către piața externă. Analiza se deplasează deci spre Stat, ceea ce este logic din perspectivă instituționalistă. Cînd se cunoaște importanța sectoarelor publice comerciale și noncomerciale, sau cînd se ține cont de factorii istorici ce fac să coincidă, mai mult sau mai puțin, un Stat și o națiune, sau un popor, acțiunea publică devine obiect de studiu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
fost ponderea importantă în realizarea creșterii , intervenționismul statal a fost evident. Însă, nu a fost un intervenționism bazat pe redistribuire a veniturilor și protecție socială, ci unul stimulativ al creșterii economice, creator de stimulente pentru activitățile productive, cum ar spune instituționaliștii. Dacă sociologizarea asupra „miracolului economic” al Asiei de Sud-Est poate continua oricât, propunând concepții pe cât de provocative, pe atât de ambigue, analiza surselor de creștere economică face lucrurile ceva mai clare. Aici vechea „contabilitate a creșterii economice” este destul de utilă
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
lui Traian Băsescu este una care favorizează comportamentul conflictual, însă explicația, chiar dacă pertinentă, nu poate fi suficientă decât dacă acceptăm ideea că organismul social este supus unei determinism psihologic. Or, lucrurile trebuie privite dintr-o altă perspectivă, s-o numim instituționalistă, cel puțin complementară primeia, dar care, în mod categoric, nu poate fi neglijată. Astfel, vom putea pune în evidență caracteristica specifică a sistemului politic din perioada mandatului lui Traian Băsescu, care își are originea nu în predispozițiile psihologice ale acestuia
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
evident că fenomenul e explicat în cele mai multe cazuri de situații în care actorii au experiența corupției, iar normele morale și cele legale nu mai funcționează pentru a împiedica actele deviante. Cum se ajunge la astfel de situații? Din rândul școlii instituționaliste s-a impus formula lui Klitgaard (1988), potrivit căreia: Corupția = monopol + arbitrar - responsabilitate Poziția de monopol în livrarea unui serviciu, libertatea de a decide fără consultări și lipsa unor mecanisme de responsabilizare față de consecințele acțiunilor reprezintă, potrivit acestui model, elementele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
acestor procese ignoră, totuși, un fapt esențial: schimbarea de sistem înseamnă transformarea unei formațiuni istorice socialiste într-una capitalistă. Teoriile reflexive, inspirate de analize marxiste și weberiene de economie politică clasică, sugerează că, dincolo de schimbările instituționale care fac subiectul analizelor instituționaliste, este necesară și o analiză propriu-zis sistemică a schimbării. Deși această interpretare rămâne în curs de elaborare, există, în momentul de față, o sumă de rezultate inițiale și sugestii în interiorul unor discipline precum sociologia economică, și analizele politice care țin
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de sistem, de la socialism la capitalism), ca domeniu de graniță între economie, sociologie și politologie. Tranzitologia nu poate fi redusă o tratare uniformă, ea cunoscând o largă varietate de abordări, conform diverselor curente teoretice din științele sociale, fie ele neoliberale, instituționaliste ori structuraliste. De asemenea, se pot distinge diferențe sensibile de abordare, din pricina perspectivei diferite față de procesul de schimbare socială, între cercetători nord-americani sau vest-europeni și cei din ECE. Tranzitologia include și evaluări ale tranziției instituțiilor implicate în proces (vezi cunoaștere
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
nivel de analiză (sistemic) (internațional, global) se referă la sistemul internațional în ansamblul său și susține ca variabile independente, în funcție de autor și teoria îmbrățișată, structura sistemului (în special de către neorealiști), dinamica (procesele din sistem) și instituționalizarea sa (în special de către instituționaliștii neoliberali). Prin contrast cu nivelul precedent, al treilea orientează observația și explicația în direcția outside→in [lb. engl. „din afară în interior”], în sensul în care - în formularea lui Waltz - „statele nu acționează, ci reacționează” la presiunile sistemului. Sistemul este
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
elaborare a unor demersuri mai puțin parcimonioase, dar poate mai relevante din perspectiva politicii externe. Lucain-Dumitru Dîrdală NEOLIBERALISMUL Programul de cercetare neoliberal s-a conturat, începând cu anii ’80, pe fondul nevoii de reconsiderare și reconfigurare a teoretizărilor liberale și instituționaliste, a căror influență intrase într-un aparent declin. Evoluțiile din politica internațională, în primul rând deteriorarea raporturilor între superputeri în primii ani ai administrației Reagan - se vorbea despre un nou „război rece”, izbucnit odată cu lansarea Inițiativei de Apărare Strategică („războiul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și a produs rezultate extrem de semnificative în teoria relațiilor internaționale. A persistat, în toți acești ani, o oarecare ambiguitate în ceea ce privește relația sa cu (neo)realismul. Spre exemplu, Keohane și Martin, explicând semnificația teoretică a dezbaterii privind instituțiile, sugerează că teoria instituționalistă subsumează, întru câtva, realismul: Căutând să specifice condițiile în care instituțiile pot avea impact și poate apărea cooperarea, teoria instituționalistă arată în ce condiții sunt valide propozițiile realiste (Keohane și Martin, 1995, p. 42). Însă Keohane a susținut în mod
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
relația sa cu (neo)realismul. Spre exemplu, Keohane și Martin, explicând semnificația teoretică a dezbaterii privind instituțiile, sugerează că teoria instituționalistă subsumează, întru câtva, realismul: Căutând să specifice condițiile în care instituțiile pot avea impact și poate apărea cooperarea, teoria instituționalistă arată în ce condiții sunt valide propozițiile realiste (Keohane și Martin, 1995, p. 42). Însă Keohane a susținut în mod constant ideea complementarității celor două programe de cercetare, iar același lucru reiese și din observația lui Powell potrivit căreia multe
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
doar într-un sens „cantitativ”: neoliberalii se orientează cu predilecție înspre alte fenomene internaționale decât cele care țin de securitate. Însă aceasta nu înseamnă că ei neglijează sau recunosc vreo supremație incontestabilă a realismului în domeniul studiilor de securitate: teoria instituționalistă ar urma să „invadeze” gradual și acest domeniu, dominat categoric de realiști. Olivia Toderean CONSTRUCTIVISMUL ÎN RELAȚIILE INTERNAȚIONALE Introducere Constructivismul s-a conturat în ultimii ani ca una dintre cele mai noi, inovatoare și des invocate curente teoretice uzitate pentru
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]