397 matches
-
performanță cât și baremurile de comportament performanțial minim așteptat pentru fiecare stadiu formativ în parte (senioare, junioare I, II și III). 2. Dacă dimensiunile modelului (profilului) handbalistelor de înaltă performanță pot fi identificate atunci ele pot deveni finalități sau obiective instrucționale susceptibile de a fi realizate pe parcursul celor patru stadii formative ale handbalistelor de înaltă performanță. 3. Aplicația informatică elaborată de noi înlesnește echivalarea prin puncte a rezultatelor obținute prin măsurători și teste iar pentru fiecare stadiu formativ în parte se
EVALUAREA DISPONIBILITĂȚILOR FAVORIZANTE PENTRU PRACTICAREA HANDBALULUI DE PERFORMANȚĂ CU AJUTORUL APLICAȚIEI INFORMATICE „SCALA”. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dumitru Colibaba – Evuleț, Daniela Corina Popescu, Nicolae Dună () [Corola-journal/Journalistic/247_a_511]
-
ale jucătoarelor de handbal, sunt strâns legate de particularitățile organismului feminin, favorizează practicarea handbalului de performanță și îndeplinirea sarcinilor pe posturi, sunt de sorginte ereditară dar și ameliorabile în cadrul procesul de antrenament și, în sfârșit, pot fi convertite în obiective instrucționale, ceea ce înseamnă de fapt „intrarea” activității de instruire în circuitul praxiologic: obiective conținuturi-strategii-evaluare, specific proiectării didactice. 2. Se confirmă cea de-a doua ipoteză a cercetării care susține că plecând de la exigențele modelului handbalistei de înaltă performanță putem stabili pe cale
EVALUAREA DISPONIBILITĂȚILOR FAVORIZANTE PENTRU PRACTICAREA HANDBALULUI DE PERFORMANȚĂ CU AJUTORUL APLICAȚIEI INFORMATICE „SCALA”. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dumitru Colibaba – Evuleț, Daniela Corina Popescu, Nicolae Dună () [Corola-journal/Journalistic/247_a_511]
-
care lasă să treacă doar sportivele cu reale disponibilități pentru handbalul de performanță. Înlesnește regândirea și restructurarea procesului de instruire (formare) a handbalistelor de performanță după modelul circuitului praxiologic O-C-S-E. Aici, tipul de evaluare utilizat de noi, înlesnește elaborarea obiectivelor instrucționale cu caracter operațional, care la rândul lor determină conținuturile și strategiile de instruire diferențiate pe nivele formative. Echivalarea prin puncte a nivelului general de pregătire a tuturor echipelor și a fiecărei echipe în parte, a tuturor jucătoarelor și a fiecărei
EVALUAREA DISPONIBILITĂȚILOR FAVORIZANTE PENTRU PRACTICAREA HANDBALULUI DE PERFORMANȚĂ CU AJUTORUL APLICAȚIEI INFORMATICE „SCALA”. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dumitru Colibaba – Evuleț, Daniela Corina Popescu, Nicolae Dună () [Corola-journal/Journalistic/247_a_511]
-
Gabriel Lupu, Tatiana Dobrescu Cuvinte cheie: psihograme, pregătire psihologică, jocuri sportive. Rezumat Cunoașterea psihogramelor permite antrenorului elucidarea și rezolvarea problemelor concrete ale pregătirii psihice, respectiv strategia rezolvării obiectivelor instrucționale, evaluarea solicitărilor psihice din joc și antrenament, identificarea resurselor psihice pe baza cărora se mai pot ameliora performanțele sportive. Rezultatele anchetei întreprinse ne îndreptățesc să afirmăm că este imperios necesară conștientizarea antrenorilor activi asupra importanței folosirii instrumentelor de cunoaștere profundă
ROLUL PSIHOGRAMELOR ÎN OPTIMIZAREA PREGĂTIRII PSIHOLOGICE ŞI AMELIORAREA PERFORMANȚIALĂ DIN JOCURILE SPORTIVE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gabriel Lupu, Tatiana Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_538]
-
1998, p. 106)<footnote Colibaba-Evuleț, D., Bota, I., 1998, Jocuri sportive. Teorie și metodică, Editura Aldin, București footnote>. Cunoașterea inventarului de cerințe și a solicitărilor psihice permite antrenorului elucidarea și rezolvarea problemelor concrete ale pregătirii psihice, respectiv strategia rezolvării obiectivelor instrucționale, evaluarea solicitărilor psihice din joc și antrenament, identificarea resurselor psihice pe baza cărora se mai pot ameliora performanțele sportive. Schema generală de întocmire a psihogramelor a fost elaborată de prof. univ. dr. Epuran M. (1982) potrivit căruia datele care se
ROLUL PSIHOGRAMELOR ÎN OPTIMIZAREA PREGĂTIRII PSIHOLOGICE ŞI AMELIORAREA PERFORMANȚIALĂ DIN JOCURILE SPORTIVE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gabriel Lupu, Tatiana Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_538]
-
urce o treaptă sau chiar mai multe pe scara cunoașterii, a perfecțiunii. Acesta este tânărul viitorului, care știe să-și folosească talentul și mintea pentru realizări din ce În ce mai mari și mai frumoase În toate domeniile. Dar pentru aceasta am pierdut șirul instrucțional și educațional la o serie Întreagă de generații de tineri. Acesta este adevărul și cauza, v-am explicat-o. Și voi sunteți mulțumiți cu "ce dă Domnul". Care domn? Cei ce se vor stăpânii copiilor noștri și ai neamului nostru
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
vă lăsați toropiți de puterea celor care vă vor așa. Aflați de la mine că, de fapt, puterea este cu noi, nu cu ei. Încercați și veți constata singuri că am dreptate. Dar să revenim la analiza actualului sistem educațional și instrucțional. Ni se trâmbițează tare și prin toate mijloacele, ce realizare nemaipomenită este faptul că va Începe implementarea Învățământului general obligatoriu de nouă clase. Dar celelalte trei (10-11-12) care erau deja legiferate, unde le recuperăm și când? Acum să vedem În
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
activizare a elevilor: - metode pasive, centrate pe memoria reproductivă și pe ascultarea pasivă (expunerea, demonstrația); - metode active, care suscită activitatea de explorare personală a realității (conversația, frisco, pălăriile gânditoare, dezbatereaă; j) după criteriul demersului cunoașterii: - metode algoritmice bazate pe segmente instrucționale stabile, construite anterior; - metode euristice, bazate pe demersuri proprii de cunoaștere și de rezolvare de probleme. Prin experiența dobândită prin acțiune practică, transformatoare a realității, metodele, ca modele de instruire și autoinstruire, pot fi clasificate în: a) metode de transmitere
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
de a contribui la eficientizarea procesului instructiv-educativ. Metodele de predare-învățare alcătuiesc un sistem, ele oferind practicianului o largă paletă de posibilități, din care el va selecta pe cele care îl pot ajuta, în cea mai mare măsură, la atingerea scopurilor instrucționale pe care le urmărește. 3. Metode tradiționale de predare-învățare În procesul de învățământ, profesorul și elevii acționează prin intermediul metodelor de predare și respectiv de învățare. Acestea constituie o variabilă cauzală dintre cele mai importante care explică și poartă răspunderea, într-
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
școlii o să îi țină aproape de învățare, lucru care vedem cât este de nociv în ultimii ani). Stimulează conținutul o atitudine pro-socială (importantă pentru dezvoltarea societății, elevii trebuie și educați nu doar instruiți)? Este conținutul din manual adaptat obiectivelor și nivelului instrucțional al elevilor? (de multe ori aceștia din urmă sunt „uitați", manualele generează ideea că au fost făcute pentru profesori și nu pentru elevi) Progresul de la un conținut la altul poate să fie urmărit fără dificultăți din partea elevilor? (cât de important
Părinți de succes: Sunt manualele școlare eficiente? by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/35718_a_37043]
-
cele propriu-zis moderne, încă neglijate, trebuie să orienteze acest proces. Aceste valori trebuie să devină procesului educativ la fel de indispensabile ca aerul. b) La nivelul obiectivelor educaționale - se impune deducerea întregului ansamblu al obiectivelor, definite ca atare, nu doar ca obiective instrucționale, din dublu tetraedru al valorilor modernității. Trebuie procedat similar „tabelului lui Mendeleev”, acoperind în întregime toate „căsuțele”, lăsîndu-le „libere” doar pe cele pe care modernitatea însăși încă nu le-a descoperit. Mai potrivită ar fi, poate metafora arborelui, pentru că surprinde
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
de educatorii elevilor în activitatea curentă. Curriculum de suport, care desemnează materialele curriculare adiționale, precum culegeri de texte și de exerciții, timpul alocat experienței de învățare de către cadrele didactice, cursuri de perfecționare și de specializare, echipamente electronice pentru valorizarea software instrucțional. Curriculum testat este experiența de învățare transpoziționată în teste, probe de examinare și alte instrumente de apreciere a progresului școlar. Curriculum învățat semnifică ceea ce elevul achiziționează de fapt ca o rezultantă a acțiunii cumulate a celorlalte tipuri de curriculum. Curriculum
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
mutație ce presupune schimbări, nu numai la nivelul motivației educatului , dar, mai ales, la nivelul educatorului, situație în care sintagma „educarea educatorilor” devine o necesitate reală într-o societate care presupune relații democratice cu educatul. Autori propun, totodată, un model instrucțional eficace pentru învățământul obligatoriu, care, însă, poate fi extins, pentru toate cazurile de rămânere în urmă la învățătură, model ale cărui componente de bază sunt: Aă Diagnosticul „stării inițiale” a instruirii. Bă Instruirea diferențiată, care-l obligă pe educator să
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
de mare responsabilitate pedegogică. Performanța standard minimală poate fi considerată „cheia de boltă” a intregii problematici a determinării eficacității generale a instruirii, căci, se pune problema: „cât de puțin se poate admite că poate învăța un elev fără ca progresul sau instrucțional ulterior să nu fie, în nici un fel, afectat?” În actul educațional, rolurile cadrului didactic sunt multiple și de cât de bine și le îndeplinește acesta, depinde în mare măsură succesul elevului în învățare, în atingerea performanțelor vizate. Exemplificăm, după mai
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
să-și asume responsabilitatea și îi încurajează să-și controleze creațiile. Valorificând învățarea individuală, portofoliile devin o fereastră spre mintea elevilor și o cale de înțelegere a prcesului educațional. Dacă sunt alcătuite cu acuratețe, portofoliile îmbină cunoașterea cu sistematizarea, componenta instrucțională curriculară cu creația. Modalități de realizare În practică, există o multitudine de modalități de realizare a unui portofoliu, diversitatea lor fiind dată de caracteristicile disciplinelor de învățământ, nivelul și personalitatea elevilor care le realizează. Pot fi evidențiate o serie de
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
variante ale acestora, vezi Cerghit-Neacșu-Negreț-Dobridor-Pânișoară 2001: 191-192; Albulescu-Albulescu 2000: 39.. 342 În literatura de specialitate se realizează distincția între proiectarea secvenței educaționale și proiectarea activității didactice (Cerghit-Neacșu-Negreț-Dobridor-Pânișoară 2001: 178-179 aceste două nivele ale proiectării sunt prezentate alături de proiectarea unei unități instrucționale, planificarea trimestrială/anuală, programa analitică a disciplinei de învățământ și planul de învățământ ca exemple pentru proiectarea proceselor educaționale, diferențiată de R. M. Gagné și L. J. Briggs de proiectarea de sisteme educaționale): proiectarea secvenței educaționale implică relevarea (la nivel
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
săptămânală pentru o anumită subtemă: data, categoria de activitate, obiective de referință, unități de conținut, respectiv (în alt tabel) data, jocuri și activități dimineața, jocuri și activități după-amiaza Rafailă 2003: 66-68. 348 Structura proiectului de activitate didactică pentru schema modelul instrucțional românesc (coroborare a mai multor ,,surse de inspirație"), vezi Cerghit-Neacșu-Negreț-Dobridor-Pânișoară 2001: 186. 349 De exemplu, moment organizatoric, captarea atenției, anunțarea temei și a obiectivelor urmărite, reactualizarea structurilor învățate anterior, prezentarea noului conținut și formularea sarcinilor de învățare, dirijarea învățării, obținerea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
grupărilor și a activităților acestora de către state suverane (ex. grupările sponsorizate de state precum Irak, Iran, Libia, Afganistan etc.), sponsorizarea de stat putând atinge mai multe grade de implicare: directă, încurajare asistată logistic și material, dotare și acoperire ideologică, asistență instrucțională etc. În literatura de specialitate se întâlnesc fel de fel de clasificări, care încearcă să explice mai bine fenomenul. În opinia noastră terorismul ar putea fi clasificat astfel: • terorism patopolitic, reprezentat de grupări naționaliste (ex. ANE, în S.U.A.) care "apără
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
va lega de reflecția asupra finalităților pe care metodele le permit a fi atinse. Cum s-ar spune, de aici Înainte metoda absoarbe În sine și aceste obiective; este pusă În serviciul unor obiective de cunoaștere științifică. Și astfel, experiența instrucțională a convertit metodele științifice În metode de Învățământ (pedagogice) propriu-zise (Cornu, Vergnioux, 1992, p. 20). Se poate conchide, În cele din urmă, că metoda de instruire este rezultatul nu doar al unui simplu transfer de proceduri dinspre cunoașterea științifică spre
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
obiectiv, călăuzit de către legile obiective ale Învățării (cunoașterii) umane, metoda este un fapt (fenomen) obiectiv care condiționează progresul la Învățătură; prin intermediul ei, profesorul stăpânește acțiunea instructivă, o dirijează, o corectează și o reglează continuu În direcția impusă de finalitățile actului instrucțional. Valoarea și importanța metodei sunt aspecte care rezidă nu numai În funcțiile pe care aceasta și le asumă, ci mai ales În efectele pe care ea le produce. Fiind direct implicată În actul instruirii, prin intervenția ei activă, metoda poate
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cadru conceptual, ca cel oferit de teoria curriculară, sprijinită deopotrivă de teoria sistemică și praxiologie. Astfel, În viziunea noii paradigme a curriculumului școlar, cu deschiderile ei spre un mod de a concepe și de a pune În practică un parcurs instrucțional, metodele sunt regândite ca suport acțional al acelorași principii care stau la baza elaborării Întregului ansamblu de componente și de interdependențe ce definesc un curriculum, Întotdeauna raportat la situații de instruire strict determinate. Lăsând În urmă Înțelesurile restrânse ce i-
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
nici singurul și nici ultimul, În afara lui intervenind și alți factori, unii care Întăresc acest caracter obiectiv, alții care adaugă Însă și o notă de subiectivism alegerii metodelor, așa după cum vom putea observa mai departe. Desigur, condiționarea metodelor (față de obiectivele instrucționale) nu trebuie privită În mod mecanic. Prin faptul că aceleași metode pot duce la realizarea unor obiective diferite, ele manifestă și o relativă independență față de finalitățile procesului de Învățământ. Această relativă autonomie este Întărită de Însuși caracterul polifuncțional al metodelor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
din punctul de vedere al eficienței. Cercetările dinultima perioadă, Întreprinse Îndeosebi de B.S. Bloom, D.R. Krathwol, R.F. Mager, J.P. de Cecco, N.R. Tiler, H.J. Sullivan, R.M. Gagné, D. Potolea ș.a., pun În evidență o altă modalitate de definire a obiectivelor instrucționale, ceea ce ușurează extrem de mult și identificarea celor mai adecvate metode de realizare a acestora. În locul unor formulări necomportamentale, ei demonstrează necesitatea operaționalizării obiectivelor, determinarea lor În modul cel mai explicit posibil, cu claritate și precizie. Mai exact, ei propun o
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
totodată, adoptarea unor decizii concrete În ceea ce privește metodologiile de Înfăptuire a acestora; ele indică educatorului Încotro merge și unde trebuie să ajungă și sugerează, În același timp, și cum anume să parcurgă acest drum Împreună cu elevii săi. Firește, nu toate obiectivele instrucționale pot și trebuie să fie definite În termeni comportamentali, deoarece nu toate modificările generate de acțiunile instructiv-educative pot fi izolate, supuse observației imediate și măsurate cu rigurozitate. Există acțiuni care pot avea un final precis, care constituie așa-zise sisteme
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
elevii cu care lucrează; prin intermediul metodei intră În dialog, stabilește un anumit tip de relații cu aceștia, relații care influențează Întotdeauna natura și efectele Învățării. Depinde de metoda și de tactul său pentru a crea acea interacțiune sau acea „atmosferă instrucțională” favorabilă Îndeplinirii optime a sarcinilor propuse. Simpla alegere a metodei nu este Însă suficientă; ea trebuie adaptată de fiecare dată, ceea ce presupune o anumită putere de imaginație, suplețe, adecvare. Opțiunea pentru o metodă sau alta este condiționată de competența profesorului
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]