88 matches
-
semnificativ de străini, eventual cu aceeași identitate, se stabilesc pe teritoriul său, schimbând astfel compoziția populației totale; competiția orizontală amenințarea, mai ales culturală, exercitată de un popor vecin; competiția verticală o comunitate ce simte o puternică presiune din partea unui proiect integraționist (presiune de sus) ori secesionist/ regionalist (presiune de jos). Un al patrulea posibil tip ar fi cel al depopulării prin catastrofe umanitare, naturale, războaie sau politici de exterminare. Condiția ca amenințările de acest gen să fie considerate de ordin societal
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
ne formăm o gândire medicală în conceperea unui tratament a cărui finalitate să o constituie restabilirea “ad integrum” a echilibrului morfofuncțional al sistemului stomatognat, abordând bolnavul în contextul bio-psiho-social în care este integrat. Este o gândire pe baza concepției structuralist integraționiste prin care înțelegem că menirea medicului stomatolog nu este numai de a reface integritatea morfologică a arcadelor dentare, ci și restabilirea funcțiilor sistemului stomatognat. În concluzie, este necesară restaurarea homeostaziei întregului sistem și prevenirea apariției de noi dezechilibre. Deci, în
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dramatică istorie colonială a Franței. Așa cum foarte documentat prezintă situația Mihai Neamțu, valuri și valuri de emigranți magrebieni au ajuns în Franța în anii '60 - '70 ai secolului trecut. Majoritatea dintre ei erau bărbați și au adoptat rapid ,,o politică integraționistă"177. N-au creat probleme sociale semnificative. Erau multumiți cu cetățenia dobândită și cu un loc de muncă mai bine plătit. La început, ei n-au solicitat insistent practicarea islamului în spațiul public. Pentru ei, ,,docilitatea și moderația erau atitudini
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
gradului de ideologizare și de acceptare a idealurilor comuniste, și, respectiv, distrugerea tuturor legăturilor cu țara mamă (Dima: 1982). Cu puțin timp înaintea apariției "Declarației de independență", Moscova a dat curs unei ultime încercări de a își argumenta planurile economice integraționiste de data aceasta, pe filieră academică prin intermediul articolului "Problemele dezvoltării economice ale raioanelor dunărene din România, Bulgaria și U.R.S.S"., scris de economistul E.B. Valev, cadrul didactic al Universității din Moscova. Dezvoltarea economică a statelor socialiste era obstrucționată de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
societății civile rome; b) elita „tradiționalistă”, care acuza tinerii romi de corupere a valorilor culturale rome (Romanipen), deoarece orice cooperare cu societatea majoritară ar fi fost dăunătoare comunităților tradiționale de romi (ce erau considerate adevăratele păstrătoare ale Romanipen-ului); c) elita „integraționistă”, care susținea politicile de „integrare” ale statului român. Acești reprezentanți aveau avantajul susținerii din partea statului, datorită existenței unui parlamentar rom. Acest grup a fost caracterizat de reprezentanții societății civile rome ca fiind unul fără viziune, ce reprezenta un grup de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
câștig de cauză În fața actorilor internaționali, căci ei erau singurii care favorizau formarea unei societăți civile rome, care să forțeze guvernul să-și schimbe propriile politici față de romi. De aici și principalele diferențe de viziune Între elita „autonomă” și cea „integraționistă”: prima, având susținere din afara țării, putea să facă presiuni asupra structurilor statale, În timp ce ultima doar se plia politicilor promovate de către statul român. Aceste diferențe au continuat până În prezent, cu consecințe nefaste asupra unei Mișcări rome unificate și a promovării unei
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
însă, vorba de o apropiere și cu atât mai puțin, de o aplicație mutatis mutandis, în acest caz, a regulilor de la protectorat Cazul unui protectorat nu poate fi asimilat, cu participarea de state suverane la o organizație internațională de tip integraționist când ele își păstrează acel ius tractum, în același timp cu Uniunea Europeană, deoarece statele membre ale Uniunii Europene rămân în continuare subiecte de drept internațional, chiar dacă au transferat unele competențe Uniunii Europene; rămânând titulare ale suveranității, ele transferă doar unele
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
directe asupra creșterii economice în țările în curs de dezvoltare (Borensztein et al., 1998), pornind de la multitudinea de factori deosebit de specifici care interferează în binomul ISD-PIB (capitalul uman, piețele financiare, sistemul bancar, gradul de deschidere a economiei, apartenența la uniuni integraționiste etc.), în literatura de specialitate întâlnim și o serie de cercetări empirice care fie diminuează magnitudinea acestui impact pozitiv, fie dimpotrivă, o scad ca factor care nu sprijină creșterea economică (Zaman, 2012). Borensztein et al. (1998) consideră că investițiile străine
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
directe reprezintă un alt domeniu de cercetare în lucrarea de față, al cărui obiectiv vizează de data aceasta aspecte structurale legate de nivelul de dezvoltare a țărilor din care provin investițiile străine directe din România, precum și diferitele organizații și complexuri integraționiste la scară europeană și mondială. O atenție deosebită va fi acordată țărilor membre ale UE, cu care țara noastră înainte de aderare a avut relații economice tradiționale, iar după aderare, relații circumscrise vigorilor și reglementărilor juridic-instituționale și funcționale ale acquis-ului comunitar
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
consecvent pentru opțiunea integratoare, particularul românesc trebuind subordonat universalului istoric. Disputa în jurul optimului național-universal va avea răsfrângeri cu reverberații prelungi, ecourile sale continuând se răzbată în breaslă pentru următoarele trei decenii în vocile lui G.I. Ionescu-Gion (propunător al unei formule integraționiste), G.N. Costescu (pledoarie apăsat neaoșistă) sau I. Lupaș (care pledează pentru o variantă moderat particularistă) (Zub, 2000, pp. 177-178). Un prim pas era făcut, o primă bătălie era câștigată. Impunându-și viziunea integraționistă în controversa manualelor didactice, școala critică a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lui G.I. Ionescu-Gion (propunător al unei formule integraționiste), G.N. Costescu (pledoarie apăsat neaoșistă) sau I. Lupaș (care pledează pentru o variantă moderat particularistă) (Zub, 2000, pp. 177-178). Un prim pas era făcut, o primă bătălie era câștigată. Impunându-și viziunea integraționistă în controversa manualelor didactice, școala critică a trecut prin botezul său de foc. În interbelic, școala critică, ieșită călită din "războiul manualelor", se preface în criticism, găsindu-și "prelungirea ei "hipercritică"" în figurile dominante ale lui C.C. Giurescu și P.P.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
3), și că, "spre deosebire de predecesorii mei, am căutat un alt criteriu de împărțire a materiei, în tendința ce am urmărit de a nu lăsa expunerea evenimentelor prea mult într-o izolare nefirească de istorie universală" (p. 4). În aceeași tradiție integraționistă, S. Lambrino, G. Lazăr și V.P. Arbore (1939) pleacă de la premisa că "Istoria poporului nostru nu s-a desfășurat în mod izolat; ea se împletește cu istoria popoarelor vecine țării noastre" (p. 3). Consecința nefastă pe planul psihologiei colective a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu variabilitate discontinuă: sistemele genetico-biochimice (hemoglobină, transferină, albumină, anhidrază carbonică, amilază, potasiu eritrocitar), imunogenetice (factorii de grupă sanguină) și genetico-moleculare (de tip Oar, OMHC, RM; TGLA, MAF, McM, HSC, Fec etc.); analiza acestor sisteme genetice, din perspectivă statistico-informațională, în manieră integraționistă poli și interfactorială și de maximă acuratețe, permite o caracterizare mai precisă a zestrei ereditare a diferitelor grupări de animale decât studiile bazate pe caracterele morfologice, osteologice și hibridologice. Metodologia are în vedere două obiective: - comensurarea gradului de similaritate și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]