208 matches
-
cuvântului, în nr. 3 din mai 1925 al “Integral”-ului). Pe atunci, respingea categoric “dezagaregarea bolnavă, romantică, suprarealistă” abia anunțată pe scena modernității poetice, mizând totul pe “ordinea esență constructivă, clasică, integrală” - cum o făcea în articolul De la suprarealism la integralism (în nr. 1 al revistei) și proclama drept ultim strigăt al ceasului actual formula “sintetismului”. Doar peste trei ani, adică în primăvara lui 1928, când ieșea de sub tipar revista “unu” a lui Sașa Pană, autorul unor proze poetice sub ale
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
a fi priviți și luați în seamă de ea, ca parteneri egali. Or, întreaga mișcare de avangardă e mobilizată de aceste solicitări, obligată la recuperări rapide și la realizarea - în absența unei evoluții “organice” - a unei “sinteze moderne”, a unui “integralism” care să aducă la zi, în fațetele ei multiple și cu accentele de diferențiere necesare, sensibilitatea poetică națională, înscrisă într-o “foaie de parcurs”, cum am zice astăzi, plină de rubrici ale urgențelor și cu un fel de auto- “monitorizare
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
fenomen artistic novator, chiar și în manifestările lui extreme de ostentație polemică și rebeliune paroxistică. Ramură insurgent-radicală a modernității și anticipatoare a postmodernismului, avangarda, devenită deja istorie literară, s-a perpetuat până în zilele noastre nu prin dadaism, futurism, constructivism sau integralism, ci prin curentul suprarealist; "legiferat" în 1924 de Breton și trăit până la cel din urmă vers de Gherasim Luca sau Gellu Naum. Redescoperit și ilustrat în anii '60 de neoavangarda onirică (D. }epeneag, Leonid Dimov, Vintilă Ivănceanu, Virgil Mazilescu, Daniel
O nouă antologie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/11809_a_13134]
-
organe ale mișcării moderniste": revistele 75 H.P. (cu Voronca la cîrmă) și Punct. Aici și acum se fac resimțite pe deplin accentele dadaiste, se pun bazele pictopoeziei "inventate de Victor Brauner & Ilarie Voronca", se vorbește despre "secolul-sinteză", despre simultaneitate și integralism. Dar, în timp, are loc o inevitabilă perimare a idolilor și în 1930 noii insurgenți exclusiviști și elitiști de la unu semnalează eșuarea Contimporanului în "parada" unor atitudini de artă. Sub semnătura lui Sașa Pană apare pamfletul Coliva lui moș Vinea
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12680_a_14005]
-
sa cu caracter eseistic. De pildă, observă că "reflexiile lui Sebastian cu privire la modernismul românesc sunt așezate sub emblema disocierei între experiență și temperament. Prin modernism, el numește, de fapt, Ťdecadența modernistăť, avangardismul, suprarealismul de mai mare extensie, cât și cubismul, integralismul, Ťpictopoeziať. I se adeverește, fără putință de tăgadă, Ťfalimentul lamentabilť al acestei mișcări odată cu lichidarea primului teatru românesc de avangardă. Inițial, ar fi fost numai explozia de entuziasm, de tinerețe și de scandal, epuizată în polemici fraticide și pe urmă
O viziune nouă by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7413_a_8738]
-
noi mișcări ce-și va semna actul de naștere abia în 1924: Suprarealismul. Numai că avangardismul românesc, chiar în ipostaza lui suprarealistă, este "protocronic" celui european, prin scrierile lui Urmuz, care datează de prin 1908-1909, ca să nu mai vorbim de integralism, constructivism, cubism etc. O asemenea reformă radicală asupra limbajului, fu înfăptuită de Urmuz în premieră mondială și, apoi, de pre-avangardiști ca Tristan Tzara, Ion Vinea, Adrian Maniu. În spațiul literaturii române de avangardă, cel care a scris "paginile bizare" avea
Înainte-mergătorul fără voie by C. Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7550_a_8875]
-
primul capitol al cărții, de ce M. Dragomirescu nu se poate debarasa de un concept psihologic al creativității, persistând în acest tip de viziune de la tinerețea din Critica știențifică și Eminescu (1894) până la ultima fază a maturității, care încoronează sistemul în Integralismul (1929): "Mihail Dragomirescu - notează exegetul său de astăzi - nu a fost niciodată în stare să-și depășească eroarea. Chiar dacă, în timp, categoriile psihologiei au fost denunțate și substituite de conceptele psihanalizei, fenomenologiei sau lingvisticii, proiectul criticului nu a evoluat spre
Impasul lui Mihail Dragomirescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10136_a_11461]
-
prefațat seria jurnalelor de actualități având în centrul lor două figuri importante ale avangardei din România - Geo Bogza și Aurel Baranga - cu un alt documentar inedit, aflată încă în lucru, de data aceasta despre un fondator al constructivismului și ulterior integralismului din România - M.H. Maxy. Experiența lui Maxy cu cinematografia este și mai săracă. Un oarecare „M. Maxy” apare ca scenarist al filmului Survivre (1923), regizat de Édouard Chimot, însă e puțin probabil ca acesta să fie brăileanul Max Herman, devenit
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A IX-A (HG MAXY) de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367784_a_369113]
-
scena politică, nihilismul s-a intensificat anihilând tot ceea ce scăpase liberalismului și raționalismului. Toate elementele de manifestare ale vitalismului s-au desfășurat cu succes în mai toate domeniile sub forma straniului, absurdului, violenței, ocultismul, spiritismul, „existențialismul”, „personalismul”,crimei „extazul”, „individualismul”, „integralismul”, „autenticitatea”, „senzualismul”, „misticismul”, obscurantismul, șarlatania, ecletismul trivial, etc. Formele de vitalism s-au făcut remarcate mai ales în sfera politică având o largă răspândire în cultul activismului, al violenței, al sângelui, al pământului natal, al corupției, al necredinței, al cuceririi
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
unde se aflau B. Fondane (B. Fundoianu) și Hans Mattis Teutsch. I. este una dintre cele mai importante manifestări ale grupărilor de avangardă românești, sufletul ei fiind Ilarie Voronca. El și semnează în primul număr un articol-program intitulat Suprarealism și integralism, în care respinge suprarealismul în numele noii arte care trebuie să fie „constructivismul integral”, rezultat al interferenței artelor moderne: „poezie, muzică, arhitectură, dans, toate merg înlănțuite integral spre o gamă definitivă și înaltă”; în locul dezagregării suprarealiste, se propune „ordinea de esență
INTEGRAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287566_a_288895]
-
În articolul Precizări lui Cezar Petrescu și etc. (5/1925) se promovează un nou mod de a înțelege tradiția: „tradiție numim a merge în pas cu vremea”, așadar „să arăm primăverile cu autoplugul și să ne hrănim cu electricitate”. Cu integralismul „începe stilul veacului XX”, iar tradiția lui ar fi cele șapte manifeste dada. De altfel, apariția revistei fusese precedată de o pagină publicitară, sub formă de manifest, în care se spunea: „«Integral», fără protectoratul oficialităților majore și minore, aduce la
INTEGRAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287566_a_288895]
-
lighean de ciocolată lichidă, glazurat bine, Învelit așadar În fragmente de viață. Sau, dac-ar fi să invoc o altă metaforă: adeseori am avut impresia că, atunci când discută despre Humboldt, despre triada actanților ontologici și alteritate, despre sensul polemic al integralismului și alte teme și concepte grele, Cornel este asemenea unui medic aflat pe o stație orbitală, Într-un laborator spațial, care lucrează Într-un mediu perfect aseptic, unde nu intră nici un microb, nici o bacterie, nu apare nici un microorganism. Iar din
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
niște lucruri care la un moment dat pot fi ontologic umplute, nu ca la Derrida, unde ele sunt niște spațieri ale discursului. Arta deschide mult mai mult limbajul (așa cum am văzut și În textul lui Cornel Vâlcu, data trecută, prin integralism). În opinia mea, experiența estetică poate să o facă; pentru că se vorbea aici despre efectul estetic al textului, vreau să spun că efectul estetic Înseamnă efect teoretic. Teoreticul a devenit o formă de a vorbi a esteticului, nu discursiv sau
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și Comparată din România. Cornel Vâlcu a absolvit Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” În 1996; este lector la Catedra de lingvistică generală și semiotică a aceleiași facultăți din 1998. Doctor din martie 2007 (cu o teză despre relația dintre integralismul lingvistic coșerian și fenomenologia husserliană). Cursuri și conducere de seminar În domeniile lingvistică generală, teoria și filosofia limbajului, semiotică. Două volume de teorie lingvistică (Orizontul problematic al integralismului și Fenomenologie și integralism) sub tipar la Editura Clusium. În pregătire, cartea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
din 1998. Doctor din martie 2007 (cu o teză despre relația dintre integralismul lingvistic coșerian și fenomenologia husserliană). Cursuri și conducere de seminar În domeniile lingvistică generală, teoria și filosofia limbajului, semiotică. Două volume de teorie lingvistică (Orizontul problematic al integralismului și Fenomenologie și integralism) sub tipar la Editura Clusium. În pregătire, cartea din care face parte textul discutat În prezentul volum - Pod cu trei capete - Preliminarii speculative la starea de postmodernitate.
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
martie 2007 (cu o teză despre relația dintre integralismul lingvistic coșerian și fenomenologia husserliană). Cursuri și conducere de seminar În domeniile lingvistică generală, teoria și filosofia limbajului, semiotică. Două volume de teorie lingvistică (Orizontul problematic al integralismului și Fenomenologie și integralism) sub tipar la Editura Clusium. În pregătire, cartea din care face parte textul discutat În prezentul volum - Pod cu trei capete - Preliminarii speculative la starea de postmodernitate.
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sub conducerea lui D. și a lui George Murnu. Participant în 1931 la primul congres de istorie literară de la Budapesta, alături de Benedetto Croce, Fernand Baldensperger, Paul Van Tieghem, Oskar Walzel și alții, esteticianul aborda disciplina din punctul de vedere al integralismului. A devenit membru de onoare al Academiei Române (în 1938). Principalele sale opere sunt Știința literaturii (1926), reluată și dezvoltată în La Science de la littérature (I-II, 1928-1929) și Dialoguri filosofice. Integralismul (1929). Inițial, D. jura pe modelul Maiorescu, „conducătorul literar
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
alții, esteticianul aborda disciplina din punctul de vedere al integralismului. A devenit membru de onoare al Academiei Române (în 1938). Principalele sale opere sunt Știința literaturii (1926), reluată și dezvoltată în La Science de la littérature (I-II, 1928-1929) și Dialoguri filosofice. Integralismul (1929). Inițial, D. jura pe modelul Maiorescu, „conducătorul literar al marii epocii Eminescu-Creangă-Caragiale”, personalitate de care fusese „pătruns poate mai mult decât toți discipolii”. Prin Maiorescu s-a orientat spre Kant, Hegel, Schopenhauer, Vischer, pentru a ajunge la un sistem
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
poate spune că d-l Dragomirescu este primul critic literar român care nu vrea să facă decât critică literară. [...] Critica trebuie întemeiată pe estetică, și estetica pe filosofie. Într-o elaborare dintre cele mai lungi, deoarece rezultatele ei cuprinse în Integralismul și în Știința literaturii apar după ce autorul lor atinge maturitatea, temeliile și bolțile sistemului sunt construite în același timp. Este evident, atunci, că, prevăzută cu armături atât de sigure, critica d-lui Dragomirescu nu poate lăsa nici un loc îndoielii, ezitării
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
Amintiri din propaganda în Rusia (1917), București, 1928; Fabule, București, 1928; Poezia dramatică, București, 1928; Poezia lirică românească, București, 1928; La Science de la littérature, I-II, Paris, 1928-1929; Capodopera, opera de talent și opera de virtuozitate, București, 1929; Dialoguri filosofice. Integralismul (Prolog. Principii. Lumea fizică. Lumea sufletească), București, 1929; Curs de enciclopedie literară și clasificări literare, București, 1929; În ce constă cursul de literatură românească?, București, 1930; Nouveau point de vue dans l’étude de la littérature, București, 1931; Primul congres de
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
contemporan autodenumit astfel „nu merită nici o atenție” din punct de vedere estetic. Tot Mihail Dragomirescu inaugurează rubrica „Un sfert de oră cu...”, în care, întrebat despre rolul tinerei generații, modernism, poezia viitorului, critica literară ca știință a literaturii și sistemul integralismului, contestă modernismul ca o pură imitație, recomandă o literatură a tinerilor respectând marea tradiție și își reafirmă tezele despre capodoperă. Eugen Ionescu comentează spectacolul Cruciada copiilor de Lucian Blaga, observând că „ideea tragică de o rară elevație poetică” a piesei
LICARIRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287801_a_289130]
-
a văzut o capodoperă a genului, ca și de Istoria literaturii române de la origini până în prezent, apreciind talentul portretistic al autorului, spiritul sclipitor, ironic, bogăția informației și a punctelor de vedere originale. Nu e de acord însă cu eclectismul sau integralismul metodologic. Nu putea accepta supremația și funcția integratoare a esteticului, care își subsuma toate celelalte metode: sociologică, psihologică, inclusiv ideea de specific național. Un studiu memorabil consacră unei probleme fundamentale a literaturii române: De ce nu avem roman? (1927). Deși genul
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
literar”, „Prepoem”, „Scânteia” (Gherla), „Statu Palmă Barbă Cot” ș.a. În volumele lui de versuri S. cultiva, în spirit modern, mai multe formule poetice, demonstrând un proteism stilistic pe care caută să îl disciplineze într-o „ordine-sinteză”, ordine constructivă, în sensul integralismului lui Ilarie Voronca, dar fără imagismul supraabundent și alchimia demonica a autorului Zodiacului. Se poate vedea la el o căutare ferventa a clasicismului, a durabilității acestuia în forme austere de miniatură, sonet și pastel modernizat. De aceea, critică l-a
STATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289887_a_291216]
-
e tot mai prezent în revistele de avangardă. Susține apariția, în octombrie 1924, a revistei „75 HP”. Student la Pavia, este corespondent al revistei ,,Integral”, în care îi apar De vorbă cu Pirandello (1925) și texte-manifest substanțiale (De la futurism la integralism). Îl cunoaște pe F. Ț. Marinetti, care devine prezenta epistolara în aceeași publicație. Stabilit în Franța, S. se integrează mișcării suprarealiștilor, în iunie 1928 contribuind la apariția revistei ,,Discontinuité”, împreună cu Arthur Adamov ș.a. După un an e inclus cu versuri
SERNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
grupului de la ,,Integral”, S. renunța la cadrele formale, fracturând ,,cu metoda” sintaxa poetica, pulverizând tema în nuclee semantice independente. O ,,interferență a seriilor”, în terminologia bergsoniana, creează o dispută ironică, actanții fiind mereu ,,Candoarea și Amarul”. Eseul De la futurism la integralism, dincolo de faptul că poate fi considerat un manifest al revistei, rămâne relevant pentru opțiunea lirica personală; spre deosebire de violență negatoare a altor programe avangardiste, textul afirmă valorile mișcărilor moderniste anterioare, care se vor potenta în sinteză integralista. Că eseist, S. se
SERNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]