27 matches
-
ți s-a acrit de juniorat. Îți recomandăm Mi-am dat demisia dintr-un post bine plătit într-o multinațională Încă am păreri de rău din perioada studenției în care nu m-am înduplecat să scindez statutul de student în integralistă la filosofie pe zi și barmaniță într-un bar de hipsteri pe noapte. Poate la douăzeci și trei de ani nu m-aș mai fi prostit citind anunțuri de angajare sub demnitatea publicitarului rasat. Nu am degete să număr toate
Joburile mele: Am 23 de ani și m-am lovit toată viața mea de următorul cuvânt by https://republica.ro/joburile-mele-am-23-de-ani-si-m-am-lovit-toata-viata-mea-de-urmatorul-cuvant [Corola-blog/BlogPost/338338_a_339667]
-
comisia “panel”. 2007, martie — membru în Consiliul științific al colecției “Bibliotecă medievală” , coordonată de Alexander Baumgarten la Editură Polirom din Iași. 2007, februarie — Universitatea «Babeș-Bolyai» din Cluj, membru al comisiei de doctrorat pentru susținerea tezei "Premise fenomenologice în teoria lingvistică integralista. Componentă husserliană a gândirii lui Eugeniu Coșeriu" de Dumitru Cornel Vîlcu; conducător științific: prof. dr. Mircea Borcilă. 2007, februarie — Universitatea «Al. I. Cuza» din Iași, membru al comisiei de doctrorat pentru susținerea tezei "Dimensiunea ludica a limbajului uman" de Florin-Teodor
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
lingvistic romanic numit de Coșeriu "determinări sintagmatice pentru funcțiuni externe și determinări paradigmatice pentru funcțiuni interne" a fost stabilit ca fiind specific limbilor romanice în comparație cu latină, el este valabil și în comparație cu limbile germanice și slave. În cîteva studii de factură integralista, remarcabile prin forță lor de sinteză, Emma Tămâianu-Morita130 face un istoric și o clasificare 131 a tipologiilor de procedee lingvistice, pentru a le compară apoi cu tipologia coșeriană. Tipologiile clasice, anterioare și contemporane cu tipologia integralista, sînt tipologiile morfosintactice parțiale
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cîteva studii de factură integralista, remarcabile prin forță lor de sinteză, Emma Tămâianu-Morita130 face un istoric și o clasificare 131 a tipologiilor de procedee lingvistice, pentru a le compară apoi cu tipologia coșeriană. Tipologiile clasice, anterioare și contemporane cu tipologia integralista, sînt tipologiile morfosintactice parțiale (precum: limbi SOV/SVO, limbi ergative / acuzative, limbi cu sau fără articol etc.) și tipologiile morfosintactice globale (precum: limbi flexionale, aglutinante, izolante, incorporante), evaluate critic de Eugeniu Coșeriu în mai multe studii. Emma Tămâianu sintetizează aceste
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Pàtron, Bologna, 1966. Talmy, L., Toward a cognitive semantics, vol. I. Concept structuring systems, vol. ÎI. Typology and process în concept structuring, MIT Press, Cambridge MĂ, 2000. Tămâianu-Morita, Emma, Cîteva distincții conceptuale de bază într-o tipologie textuala de orientare integralista, în rev. "Limba română", Chișinău, nr. 4-6, 2006, pp. 14-29. Tămâianu, Emma, Fundamentele tipologiei textuale. O abordare în lumina lingvisticii integrale, Editura Clusium, Cluj, 2001. Tămâianu, Emma, Integralismul în lingvistică japoneză. Dimensiuni, impact, perspective, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2002. Tămâianu-Morita, Emma
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
306, 307, 308, 309, 311, 313, 314, 315 swahili (kiswahili) 88, 89, 92, 115, 226, 227, 302, 306, 319, 321, 326, 335, 337, 347, cutchi-~ 227 swazi (swati, siSwati) 306, 317, 335 S școală lingvistică 25, ~ generativ-transformațională 25, ~ glossematică 25, ~ integralista 16, 25, 71, 72, ~ pragmatică 25, ~ structuralista 25, 29, ~a americană de lingvistică a limbilor 175, 214, ~a de lingvistică textului 100, ~a franceză de analiză a discursului 100, ~a lingvistică de la Praga 76, ~a românească de romanistica 18-19 Ț
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
impact, perspective, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2002; Limbaj primar vs metalimbaj. Structuri, funcții și utilizări ale limbii, Presa Universitară Clujeana, Cluj-Napoca, 2008 (coordonator, în colaborare cu Miorița Ulrich). 131 V. "Cîteva distincții conceptuale de bază într-o tipologie textuala de orientare integralista", în rev. "Limba română", Chișinău, nr. 4-6, 2006, pp. 14-29. O discuție mai amplă în subcap. 2.5. "O analogie: tipologia "reală" și "integrală" a limbilor", în vol. Emma Tămâianu, Fundamentele tipologiei textuale. O abordare în lumina lingvisticii integrale, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
linguistique român", în Latin vulgaire - latin tardif. Actes du Ier Colloque internațional sur le latin vulgaire et tardif (Pécs, 2-5 sept. 1985), Tübingen, Niemeyer, pp. 53-64. 137 Emma Tămâianu, "Cîteva distincții conceptuale de bază într-o tipologie textuala de orientare integralista", în Limba română, Chișinău, nr. 4-6, 2006, pp. 14-29. 138 Publicat mai întîi în Actas del XI Congreso Internacional de Lingüística y Filología Románicas, vol. I, Madrid, 1968, pp. 269-281 și reluat în vol. El hombre y șu lenguaje. Estudios
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
adept al „ordinii-sinteză, clasice, integrale”, Voronca rămîne În fond un dezordonat și un ne-clasic, o sensibilitate ardent pasională - și această „mișcare ce deplasează liniile” străbate pînă În miezul celor mai voit austere geometrii, proclamate (cu patos!) În scrierile sale „integraliste”. „Sintetismul” sau „integralismul” În care i se pare că aude, În acest moment, Împreună cu cei de la „Bauhaus”, „glasul secolului”, Îl și situează, de altfel, Într-un punct de răscruce al mai multor direcții avangardiste străbătute subteran de marea obsesie a
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
la acest corolar al unei ultime transmutații cvasialchimice a ființei În puritatea ultimă, revelatoare și transfiguratoare, a poemului. Repercusiunile la nivelul indicațiilor de tehnică a scrisului sînt importante, imagismul fiind nuanțat În consecință: imaginea-„plăsmuire abstractă” și „asociațiile-fulgere” din faza „integralistă” sînt foarte aproape de acea „lumière de l’image” sau de mult căutatul „merveilleux” ale lui André Breton, vizînd o nouă, romantică deschidere a ființei spre Totul cosmic. Afirmă și Voronca: „În fulgerul unei imagini, toate fîntînile universului reînnoite”. Opțiunea pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
rotunjimii „clasice” a construcției lirice. ULISE ÎN ORAȘ Performanța acestor ani și, poate, scrierea cea mai Împlinită din Întreaga operă a lui Ilarie Voronca este Însă amplul poem Ulise, imprimat la Paris, În 1928, În colecția „Integral”. Comparativ cu versurile „integraliste” ce aveau să constituie Invitația la bal și cu Colomba, noul poem sugerează un fel de sinteză, definitorie de acum Înainte pentru toată creația poetului: viziunii caleidoscopice a universului citadin constrîns de disciplina relativ austeră a modelului plasticii constructiviste i
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ecou, Într-o alcătuire rapsodică: spectacolul orașului modern generează În egală măsură entuziasmul și angoasa, confesiunea solitarului frustrat și reveria eliberatoare a unor evaziuni dincolo de „mucegaiul birourilor”. Ca spectator-reporter al tumultului vieții pariziene, Voronca prelungește În Ulise viziunea din poemele „integraliste” Într-o sintaxă, totuși, mai destinsă. „Veacul asigurărilor și al reclamei luminoase” e surprins În acumulări de notații brute sau metaforice ale decorurilor și gesticii cotidiene: „pe bulevarde sirenele autobuzelor [...] acompaniază concertul prin fără fir”, „scrîșnesc din dinți marile cotidiane
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
cuvinte "celebre")170. Lăudabilă ca tentativă de a cuprinde un câmp empiric atât de complex și de eterogen, clasificarea profesorului ieșean suscită câteva semne de întrebare. Prima dintre acestea privește dificultatea de a defini și delimita dintr-o perspectivă lingvistică (integralistă sau oricare alta) un repertoriu conceptual atât de bogat. De altfel, chiar dacă lucrează de-a lungul cercetării sale cu clasificarea de mai sus, profesorul ieșean nu oferă nicăieri vreo definiție lingvistică a termenilor respectivi. Cealaltă problemă vizează pertinența clasificării înseși
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
unii cred că nu este posibil să se ajungă la acest rezultat dacă nu se arată că Biserica primară acționa în același fel. Concepția de tradiție care stă la baza acestui efort poate să pară mai degrabă târzie și chiar „integralistă”. Tradiția nu ar fi altceva decât repetarea literală a ceea ce s-a întâmplat la început, fără posibilitatea de dezvoltare. Dacă pentru a face astfel ca atitudinea Bisericii față de divorțații recăsătoriți să poată evolua este necesar ca Biserica primelor veacuri să
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
al XX-lea să liberalizeze propria atitudine față de divorțații recăsătoriți. Un astfel de scop poate părea demn de laudă, dar merită, oricum, să deformeze istoria? Putem să ne facem despre tradiția Bisericii o concepție atât de fixistă, ca să nu spunem integralistă, care să o reducă la o pură repetiție a modelelor trecute, până la punctul că, pentru a putea liberaliza practica actuală, să fie absolut necesar să se demonstreze că Biserica primară a făcut la fel? Am răspuns deja la o astfel
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
fervoarea lansării de programe și reviste, Voronca este promotorul principal al manifestărilor avangardiste de la „75 HP”, unde inventează împreună cu Victor Brauner „pictopoezia”, de la „Punct”, unde inventează termenul „sintetism” și mai ales de la „Integral”, unde polemizează cu toate „ismele”, trasând direcția „integralistă” în acord cu orientarea modernistă sintetizatoare. După Urmuz, Tristan Tzara și Ion Vinea, ca factori reformatori incipienți, Ilarie Voronca schimbă în mod esențial modul de a gândi și a face poezia, schimbare definitivă ce deschide o breșă istorică în sistemul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
între care cel mai formativ ar fi cel al credinței: Sentimentul încercat de mistici și martirii tuturor religiilor (...) sentimentul plăcerii imense de a complace divinității.” Radu Petre (1892-1972) prin întreaga sa contribuție pedagogică și didactică rămâne consecvent concepției ,,școlii active” integraliste antonesciene. Și-a dobândit licența în pedagogie sub îndrumarea lui G. G. Antonescu, funcționând apoi ca institutor la Școala de Aplicație din cadrul Școlii Normale București, apoi ca profesor de pedagogie la Școala Normală din Râmnicu-Sărat, după care s-a transferat
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
până la acest corolar al unei ultime transmutații cvasialchimice a ființei în puritatea ultimă, revelatoare și transfiguratoare, a poemului. Repercusiunile la nivelul indicațiilor de tehnică a scrisului sunt importante, imagismul fiind nuanțat în consecință: imaginea-„plăsmuire abstractă” și „asociațiile-fulgere” din faza „integralistă” sunt foarte aproape de acea „lumière de l’image” sau de mult căutatul „merveilleux” ale lui André Breton, vizând o nouă, romantică deschidere a ființei spre Totul cosmic. Afirmă și Voronca: „În fulgerul unei imagini, toate fântânile universului reînnoite”. Opțiunea pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
rotunjimii „clasice” a construcției lirice. ULISE ÎN ORAȘ Performanța acestor ani și, poate, scrierea cea mai împlinită din întreaga operă a lui Ilarie Voronca este însă amplul poem Ulise, imprimat la Paris, în 1928, în colecția „Integral”. Comparativ cu versurile „integraliste” ce aveau să constituie Invitația la bal și cu Colomba, noul poem sugerează un fel de sinteză, definitorie de acum înainte pentru toată creația poetului: viziunii caleidoscopice a universului citadin constrâns de disciplina relativ austeră a modelului plasticii constructiviste i
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ecou, într-o alcătuire rapsodică: spectacolul orașului modern generează în egală măsură entuziasmul și angoasa, confesiunea solitarului frustrat și reveria eliberatoare a unor evaziuni dincolo de „mucegaiul birourilor”. Ca spectator-reporter al tumultului vieții pariziene, Voronca prelungește în Ulise viziunea din poemele „integraliste” într-o sintaxă, totuși, mai destinsă. „Veacul asigurărilor și al reclamei luminoase” e surprins în acumulări de notații brute sau metaforice ale decorurilor și gesticii cotidiene: „pe bulevarde sirenele autobuzelor ș...ț acompaniază concertul prin fără fir”, „scrâșnesc din dinți
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
pe date accidentale și de suprafață. Ne-am putut da seama însă că o atare practică corespundea tocmai unei „logici” interne, justificată istoricește, a noilor atitudini față de limbajul poetic. În critica mai nouă, reactualizându-se ideile lui Voronca din faza „integralistă” despre „obiectivitatea” limbajului poeziei și „materialitatea” lui, accentul interpretării a început să cadă pe capacitatea de „autoreprezentare”, a cuvântului ca „material autarhic” supus unui proces al textualizării care „transformă o grămadă de semnificanți (semnele literare), într-un sistem coerent ce
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
frământată, spiritul neliniștit, “romantic” al tânărului poet, înclinația lui mai degrabă spre reverie decât spre ingineria reglată a imaginilor presa, se vede, asupra carcasei articulate la rece a programului adus la zi al discursului, căci încă pe când mai afișa sloganuri “integraliste” sprijinite, zicea, “pe fundamente constructiviste”, mai scăpase câte o propoziție inflamată altfel decât prin scânteie electrică, lăsându-se pradă unei adevărate exaltări, precum în Note-le despre poem și antologie tipărite într-unul din ultimele numere ale revistei “Integral”, în
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
de relații și conexiuni dintre exterioritate și interioritate: de la reacția monologica, univoca a poetului modernist la una dialogica și plurivoca; de la perspectiva unică, atemporala la poliperspectivă, simultaneitate, instantaneitate". Sau următoarea, supremă, imagine, de aleph: "Poezia trebuie să fie o globalitate, integralista, cuprinzînd deodată, din toate părțile, realitățile de orice fel, adunîndu-le, sintetizîndu-le". Și ceea ce socotim a fi cheia acestor considerații analitice: "Visul (structura visului) poate intra și el în combinații care să-l facă veridic, egal cu actele diurne în cunoașterea
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
superior de pierdere a iluziilor, de la text la text. "Așadar, ce este o piesă de teatru, se întreabă Horia Gârbea în continuarea falsului tratat. Este parodia unor existențe care sînt parodia altor piese care...", notează el, vizibil intimidat de "viziunea" integralistă a oului lăsat să-și caute singur echilibrul într-un castron și care, eludînd faptul că totul e deja scris, e deja vorbit, ar tranșa problema celebrei dispute a întîietății. Ambiția lui Gârbea de a evidenția turgescența unor mari adevăruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
care potențează valorile. Este tocmai contrariul teatrului”. Deși exprimate confuz, principiile „integralismului” sînt vizibile și în acest articol: „Mai potrivită și mai ospitalieră unui text nou decît teatrul, arta mută va însemna reintegrare în reprezentare atunci cînd plastica integralistă, arhitectura (integralistă prin însuși scopul ei), muzica, va culmina într’un text în care suferința, durerea, plăcerea, bucuria, nevoia, natura, spasmul, nebunia, visul, mașina, sgomotul etc. vor trăi în egală măsură prin ceea ce cinematograful are mai important, puterea de vizualitate. Sub imboldul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]