197 matches
-
metri, și a fost înlocuit în minutul 70, partida fiind câștigată de gălățeni cu scorul de 4-0. A mai jucat în returul cu Tirana, 4-1, și în dubla manșă cu FK Partizan, 0-0 și 0-1, meciuri în care a fost integralist. În Divizia A 2004-2005 a înscris 13 goluri. Primul gol l-a dat în etapa a șasea, pe 11 septembrie 2004 în minutul 8 al meciului cu Sportul Studențesc, scor 1-0. Pe 2 octombrie a marcat în un gol cu
Victoraș Iacob () [Corola-website/Science/300714_a_302043]
-
o dublă cu Farul pe 17 octombrie 2005, scor 4-1, cu unul din goluri marcate cu capul dintr-un corner executat de Dică, și un gol cu Sportul Studențesc în minutul 56 al partidei disputate la 20 noiembrie 2005. Este integralist și marchează câte un gol din acțiune în ambele manșe ale turului III preliminar cu Rosenborg BK, care au avut loc la data de 10, respectiv 23 august 2005, și s-au închiat cu scorul de 1-1, respectiv 2-3, rezultate
Victoraș Iacob () [Corola-website/Science/300714_a_302043]
-
adus la echipă. A debutat pentru Palermo sub comanda lui Walter Zenga într-o partidă oficială cu Mallorca, câștigată de spanioli cu scorul de 2-0. În serie A a debutat într-un meci cu AS Roma (3-3), unde a fost integralist. În sezonul 2010-2011 Goian a fost titular pentru U.S. Palermo în trei meciuri din grupele Europa League, iar pe 19 martie 2010 a înscris primul gol în Serie A în poarta echipei AC Milan. A fost inclus de L'Équipe
Dorin Goian () [Corola-website/Science/302956_a_304285]
-
o parte, forma unor structuri sociale cu propriile coordonate constitutive. Ele sunt însă generate de acțiunile individuale ale actorilor sociali. A ne limita la specificarea exclusivă a structurilor sociale înseamnă a ne referi la societate doar în termeni holistici sau integraliști, care până la urmă este o societate fără subiecți. A ne referi doar la actorii individuali înseamnă a ignora tocmai acele configurări mai cuprinzătoare ce au o anume stabilitate în timp și o forță generatoare ce adeseori o depășește pe cea
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
era nevoie de un spirit nu doar interdisciplinar, ci și de unul transdisciplinar. Pe acest nou teren vine cartea lui Theodor Codreanu Eminescu Dialectica stilului (1984), carte care a cucerit greu cetatea editurilor. Apărea, astfel, un Eminescu al unei estetici integraliste, deschizând, și-n cultura noastră, perspectivele anunțate de postmodernism și împlinite în ceea ce se va numi transmodernism. Cum conceptele încă nu funcționau, Theodor Codreanu a vorbit de o poetică a dublului referențial, care punea capăt, la noi, spiritului schizoid dintre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
materie de structuralism), nu fără să-și propună evitarea păcatului acestuia de a fi părăsit cu ușurință tentat de himerele muzicalității principiul structurii totalizante. După cum iarăși admirație îi produce autorului nostru recenta exegeză a lui G. Munteanu, cu suportul ei integralist, prin asta înțelegându-se atât o metodologie flexibilă, a globalizării succesive, dar și concomitența analitică a semnificației poemelor antume cu cele postume, a textelor lirice cu proza și celelalte pagini de însemnări și note în diverse discipline, fără slăbiciuni discriminatorii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Erwin Kisch și, în sincronie, de pleiada românească: N. D. Cocea, T. Teodorescu-Braniște, F. Aderca, Ion Vinea, Șt. Roll, Geo Bogza ș.a. Plasat marginal între avangardiștii consacrați, este receptiv la sincretismul cultural, la ideea de „sinteză modernă”, preconizată de manifestul integralist. Fascinația dadaismului se prelungește în articolele sale ce surprind semnificația mișcării dada - „pușcă încărcată cu zgomot pur” -, între momentul de triumf european și previzibilul sfârșit academist (Sept manifestes dada, 1925). Un precursor al modernismului autohton este T. Arghezi, cel care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
prozele lui moderniste, B.-F. dinamitează retorica tradițională, cultivă „comedia limbajului”, dă o interpretare literală sau echivocă expresiilor metaforice, pastișează formula umoristică urmuziană. Textele subminează ordinea lumii burgheze, înlocuind-o cu un univers absurd și bizar. Personaje-marionetă, descinse din omul-robot integralist, trăiesc „sub zodie citadină”, în civilizația industrială de inspirație futuristă, în Răzbunarea lui Papufili sau în „trilogia” Supraamericanul, din care a publicat fragmente: Omul expresie, Avatarurile lui Abraam Texas și Miss Doly and Partner. Bunăoară, Puk Taylor, „omul expresie”, servește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
Altfel ne putem imagina inclusiv situația În care Nichita Stănescu Îi „transmite” din eter lui Horea gânduri telepatice și revelații transcendente. Or, aceste lucruri sunt scoase din discuție. Cornel Vâlcu: Eu vă dau o explicitare tehnică: pe lângă faptul că sunt integralist și coșerian, eu sunt de tradiție mai veche, peircean. De aceea sunt tentat să spun: un text Începe să existe În momentul În care o conștiință Îl interpretează. Până atunci textul nu este decât un ansamblu de semne, de urme
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sunt mecanismele sociale care blochează conjugarea energiilor necesare depășirii unei situații receptate de imensa majoritate a populației ca fiind departe de ceea ce și ar dori de la societatea în care trăiesc? Care ar putea fi acel element fundamental permițând o abordare integralistă? Răspunsul este abordarea comunitaristă. Comunitatea reprezintă structura socială a cărei absență sau funcționare defectuoasă generează disfuncții sociale copleșitoare. Pentru rezolvarea problemelor comune la nivel societal este nevoie de coeziune socială crescută. Experiența comunitară este decisivă pentru prezența puternică sau, dimpotrivă
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
trimiterile bibliografice necesare. Încercarea noastră dorește, în primul rînd, să realizeze o deplasare a centrului de interes către evidențierea unor noi teorii și practici în clasificarea genealogica și tipologica a limbilor lumii și relevarea contribuției în acest domeniu a școlii integraliste, adică a lingvisticii promovate de Eugeniu Coșeriu și discipolii săi. În cele mai multe cazuri e vorba de simple conspecte referitoare la clasificările genealogica și tipologica existente, însă cu aducerea în discuție a unor idei novatoare, unele general acceptate, altele acceptabile, partial
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
fie o clasă de limbi delimitata prin anumite trăsături (într-un set care poate fi mereu altfel selectat), fie un construct ideal care se realizează într-o măsură mai mare sau mai mică în limbile istorice. În schimb, pentru tipologia integralista, tipul lingvistic este un nivel al structurării semantice și materiale a fiecărei limbi, si anume: "nivelul tipurilor și categoriilor de funcții și procedee, al principiilor unitare în structurarea semantica și materială a unei limbi". Tipul "corespunde principiilor de structurare a
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
type linguistique, plusieurs systèmes; et, d'autre part, le système représente le dynamisme des normes et le type linguistique le dynamisme des systèmes qui y correspondent"155. Acest paralelism, transformat pe parcursul argumentării într-o antiteza, relevă avantajele indubitabile ale perspectivei integraliste. Tipul lingvistic coșerian corespunde, în bună măsură, cu acea "formă specifică" a unei limbi, forma care însemna pentru Humboldt "unitatea de structurare a unei limbi, coerentă și omogenitatea funcțională subiacente diversității faptelor particulare și care ar trebui identificate și prezentate
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Sinonimia frazeologica în limba română din perspectiva lingvisticii integrale (2007), Lingvistică integrală coșeriană (2012), Discursul repetat între alteritate și creativitate (2008, ca editor), Frazeologie românească (2013), precum și cîteva zeci de studii și articole îl plasează pe autor în fruntea curentului integralist, care, în mod normal, ar trebui să domine autoritar următoarele decenii ale lingvisticii românești. 106 Cristinel Munteanu, ""Dezacordul" în caz al atributului adjectival în limba română. O explicație dintr-o perspectivă tipologica", în Analele Universității "Dunărea de Jos" din Galați
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
y, eventualmente, con materiales diversos - de pautas sistemáticas y tipológicas análogas [...]" (op. cît., p. 279). 127 Dumitru Copceag, op. cît., pp. 24-25. 128 Lecții ..., p. 284. 129 Op. cît., p. 77. 130 O altă reprezentanta de mare valoare a școlii integraliste românești, mai exact a Centrului de Studii Integraliste de la Cluj, întemeiat și coordonat de Mircea Borcilă, centru care îi mai cuprinde, printre alții, pe Dumitru-Cornel Vîlcu, Lucian Lazăr, Eugenia Bojoga, Oana Boc, Dina Vîlcu, Lolita Zagaevschi și alții. Dintre volumele
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
y tipológicas análogas [...]" (op. cît., p. 279). 127 Dumitru Copceag, op. cît., pp. 24-25. 128 Lecții ..., p. 284. 129 Op. cît., p. 77. 130 O altă reprezentanta de mare valoare a școlii integraliste românești, mai exact a Centrului de Studii Integraliste de la Cluj, întemeiat și coordonat de Mircea Borcilă, centru care îi mai cuprinde, printre alții, pe Dumitru-Cornel Vîlcu, Lucian Lazăr, Eugenia Bojoga, Oana Boc, Dina Vîlcu, Lolita Zagaevschi și alții. Dintre volumele mai importante ale Emmei Tămâianu amintim: Fundamentele tipologiei
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Emma Tămâianu, Fundamentele tipologiei textuale. O abordare în lumina lingvisticii integrale, Editura Clusium, Cluj, 2001, pp. 49-59. Volumul Fundamentele tipologiei textuale, a cărui prima versiune a constituit teza de doctorat a autoarei, reprezintă una dintre primele realizări importante ale școlii integraliste românești. Lucrarea se remarcă prin cîteva calități dintre care amintim forță de sinteză, rigoarea demonstrației, introducerea unor evaluări proprii, preluarea și dezvoltarea creatoare a unor idei coșeriene, subtile analize pe text etc. 132 V. Fundamentele..., pp. 49-55. 133 Emma Tămâianu
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de discurs și o retorică cu puternice accente naționaliste și antisemite. O intervenție precum aceea a lui Mihail Kogălniceanu, din 12 noiembrie 1857, de la tribuna Adunăriii Moldovei arăta, dincolo de exprimarea unei preocupări privind statutul evreilor în România, existența unei viziuni integraliste, unificatoare a diferențelor din spațiul românesc și nu una care să permită păstrarea elementelor distinctive ale fiecărei etnii. Sub aparenta respectare a libertății de conștiință și a neluării în calcul a diferențelor religioase, se ascundea aceeași incapacitate de percepere a
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de a participa la încercările de a realiza schimbările necesare. Față de acest proiect filosofic au fost formulate obiecții și critici foarte puternice. O sinteză a lor este oferită de Luc Ferry 276: • Ecologia profundă conține o ideologie totalitaristă, fundamentalistă și integralistă care pune în pericol libertatea și democrația. • Ecologia profundă propune o revoluție, iar nu o schimbare prin reformă. Această revoluție este îndreptată împotriva valorilor iluministe și a umanismului, împotriva Occidentului în general. • Conceptul de valoare intrinsecă și ideea de drepturi
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
o solidaritate de vase comunicante cu dinamica fenomenului creator contemporan, asimilează, În propriul proces de coagulare, ideile-forță ce o susțin, Îi urmează diagrama sinuoasă, imprimîndu-i accente individuale tot mai ușor de recunoscut, pe măsură ce Înaintăm În timp. Chiar și energetismul „șefului integralist”, privit cu o oarecare suspiciune de Lovinescu, Întrucît ar contrazice dominanta sensibilității lui Voronca, nu se mai Înfățișează, considerat În acest context, ca o simplă atitudine mimetică, veleitară, ci se așează organic În ansamblul căutărilor neliniștite ale unor soluții de
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
cubismul, futurismul), constructivismul Îi apare drept „a patra dimensiune”, „stilul epocei, expresia secolului”. Semnificativă sub acest unghi este și categorica respingere a suprarealismului, orientare foarte recentă, totuși, chiar În plină desfășurare, al cărei program este, evident, incompatibil cu al constructivismului integralist, dar care e repudiat În primul rînd cu argumentul necorespondenței cu actualitatea. Căci, după ce i se minimalizează forța Înnoitoare („suprarealismul nu cuprinde nici un aport propriu”) și după ce este redus, În fapt, la un soi de epigonism („realizările de artă suprarealiste
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
acesteia, În Înțelesul dat termenului de Angelo Guglielmi; experimentalism explicabil prin momentul apariției și datele ambianței socio-culturale specifice În care se manifestă avangarda românească, În calitatea sa de fenomen de „sinteză modernă”3, cum se definește ea În reprezentativa etapă „integralistă”. „Elogiul bătrîneții” (e titlul unui articol publicat de Ilarie Voronca În ziarul Adevărul În 1935), al „artei simplicității”, recunoașterea faptului că arta are „o misiune a orei sale”, că „poezia nu mai e [...] o plantă cu rădăcinile În aer”, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
a reține Însă elemente ale energetismului futurist și ale radicalismului, În negație, dadaist. Participarea la revistele Punct și Integral aduce, inevitabil, amprenta mai puternică și mai limpede conturată a doctrinei constructiviste, scoțînd În relief ceea ce s-ar putea numi disponibilitatea integralistă, În sensul (valabil, cum s-a observat, pentru Întreaga avangardă românească) unei deschideri plurale a sensibilității spre acea „sinteză modernă”, de natură să fructifice - acum, Într-o viziune predominant constructivistă - toate ideile novatoare difuzate În spațiul avangardist internațional. În cadrul grupării
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
lumière de l’image” sau de mult căutatul „merveilleux” ale lui André Breton, vizînd o nouă, romantică deschidere a ființei spre Totul cosmic. Afirmă și Voronca: „În fulgerul unei imagini, toate fîntînile universului reînnoite”. Opțiunea pentru imagism fusese și a „integralistului” Voronca, ce așeza poemul sub semnul vizualității: „Fiecare poem o pupilă”. De data aceasta Însă, accentul se mută de pe vedere pe viziune, spectacolul exteriorului ca excitant al sensibilității poetice se anunță ca spectacol interior sau zonă de interferență Între vis
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
unei practici a poeziei ca o construcție În limbaj, ca și indiferentă față de „idee” și față de „natură”; sugestie radicalizată de avangardă În direcția de-simbolizării cuvîntului, a exploatării la maximum a concreteții verbului și, ca atare, a evadării, cum ziceau „integraliștii”, din „pastișul etern natural”. Experiența din Invitație la bal urmează, În linii mari, acestor exigențe. Dacă „artistul nu imită, artistul creează”, căutînd „linia cuvîntul culoarea pe care n-o găsești În dicționar” și forțînd tiparele gramaticii și logicii, eliberîndu-se, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]