16 matches
-
Diadoh al Foticeei este important pentru noi datorită modului în care tradițiile aparent divergente ale evagrianismului și mesalianismului (Omiliilor Macariene) converg în gândirea lui: „Spiritualitatea lui este una a inimii, fără a fi materialistă, și a minții, fără a fi intelectualistă” (Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine. De la Platon la Dionisie Areopagitul, Editura Deisis, Sibiu 2002, p. 172). [4] D. Stăniloae, Spiritualitate și comuniune în Liturghia ortodoxă., EIBMBOR, București 2004, p. 7-8. [5] Ibid., pp. 9-10, 16 [6] Ibid., pp. 663-665
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
St.Mill). Există și definiții unilaterale: senzualistă („eul” este constituit din ansamblul senzațiilor actuale, cinestezice sau altele, interne și chiar externe); emoțională („eul” este o rezultantă sintetică a plăcerii și a durerii, a atracției și a repulsiei, o sinteză afectivă); intelectualistă („eul” este condiționat de formarea concepției asupra timpului și prin recunoașterea faptelor de memorie, unitatea sau simplitatea în multiplicitatea spațiului, identitatea în schimbare și în timp, constantul printre constanți); voluntaristă („eul” este un aspect al voinței și al sentimentului efortului
EUL DINTR-O NARAŢIUNE NU SE CONFUNDĂ CU AUTORUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 by http://confluente.ro/_eul_dintr_o_naratiune_nu_se_al_florin_tene_1387201506.html [Corola-blog/BlogPost/363338_a_364667]
-
reprezenta realitatea, ridicând totodată și ștacheta unei noi calități a presei. Presa devine un reper intelectual mai mult decât o sursă de informare și amuzament. Umorul devine mai puțin bufonic orientându-se spre o fațetă mai mult implicată în problematici intelectualiste. Spiritul civic devine mai conștient și mai implicat în viata cetății. Această atmosferă a constituit fundamentul apariției faimoaselor publicații "Vanity Fair" și "The New Yorker". Revista "The New Yorker" a reprezentat indiscutabil nucleul și locul de lansare a noilor tendințe
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
Șerban Cioculescu În volumul Dialoguri literare (Editura "Minerva", Buc., 1987) , Șerban Cioculescu preciza că generația din care făcea parte Mircea Eliade era mai degrabă existențialistă, în timp ce a lui însuși era una intelectualistă. Și tot acolo, în dialogul intitulat Mircea Elaide - Homo duplex preciza, cu luciditatea-i caracteristică, împrejurarea că generația sa "n-a dat valori planetare ca aceea a lui Mircea Eliade, dar, precedând-o, a contribuit la omologarea talentelor celeilalte". Comentase
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
nume ale "literelor" județene. în final s-a depus o coroană de flori la statuia lui Mihai Eminescu, din părculețul din centru. Bine !, inclusiv pentru vorbitori, care s-au întrecut în expresii alese cu termeni bombastici, sau formulări cât mai "intelectualiste". Foarte bine că s-a organizat manifestarea și atât Mancaș cât și Teodorescu sunt aleșii meritului (esențial) pentru bătălia lor pentru LIMBA ȘI CULTURA ROM+N|! Duminică am dialogat, în emisiunea directă la TV.V., cu telespectatorii despre Eminescu cel de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
celelalte rele de care lumea suferise atît de mult în secolele anterioare. Rousseau se asociază contemporanilor săi în ceea ce privește tendința revoluționară, dar e împotriva mijloacelor întrebuințate de ei pentru a combate și înlătura răul existent. El se ridică împotriva culturii unilateral intelectualiste și materialiste, susținută de contemporanii săi, cu mai multă înverșunare decît se ridicase, alături de ei, împotriva organizării oficiale existente a vieții sociale. "Rousseau poate fi considerat ca mergînd alături, dar și în contra contimporanilor săi."8 Mult mai avansat în previziuni
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Artur Gorovei ș.a. Participă, ca plutonier t.r., la război, implicându-se intens În activități administrativ organizatorice. După război face din plin publicistică, scrie două broșuri adresate tinerilor - Ce vrem. Catehism pentru suflete nehotărâte și Glossa spiritului cărturăresc. Încercare anti intelectualistă -, pe care le publică În Colecția Cărților Galbene, inițiată de el. Devine, Între 1919 și 1928, secretarul de redacție al altei reviste conduse de Rădulescu-Motru, Ideea Europeană, unde Îi are drept colaboratori, Între alții, pe Dan Barbilian, Emanoil Bucuța, Ion
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
omenește important nu poate exista cu ignorarea sufletului (nici Platon, nici Hegel). Spunând aceasta, nu mă raliez deloc punctului de vedere romantic din Der Geist als Widersacher der Seele a lui Ludwig Klages. Absolut deloc. Poziția lui Klages e anti intelectualistă, acel Geist pe care-l denunță e de fapt intelectul, inteligența adică, rău văzută de curentele vitalisto-iraționaliste ale epocii. Pentru mine, sufletul nu poate veni în conflict cu inteligența, asemenea antiteză îmi pare o aberație și o poartă deschisă barbariei
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
doctrina lui a fost respinsă totdeauna de teologia catolică, fie pentru că aceasta era influențată de raționalismul scolastic simplificator, fie pentru că opoziția față de doctrina palamită, inaugurată de Varlaam poate cu prea puțină reflexiune, a Întărit teologia catolică În atitudinea ei scolastică intelectualistă față de Palamas. Din această cauză adversarii ulteriori ai lui Palamas dintre greci au fost mai Întotdeauna catolicizanți, sau catolicizați, pentru că teologia catolică Îi Încuraja la această opoziție. Acesta a fost Încă un motiv pentru care sfântul Grigore a fost considerat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
personal-emoționale (capriciul, dependența și conformismul, teama de risc și incapacitatea de a tolera ambiguitatea de obicei ne simțim în siguranță când avem certitudini etc.), bariere de mediu (lipsa sprijinului, neacceptarea criticii, " Șefii care știu tot" etc.), bariere culturale (tabuurile, presupozițiile intelectualiste etc.). O perspectivă interesantă de analiză a rezistențelor în calea schimbării ne oferă K. Lewin (1989, p. 193) care încearcă să explice problematica schimbării prin analiza unui "câmp de forțe". Orice încercare de introducere a unei inovații atrage după sine
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Partidului, apare un vers emblematic pentru întreaga lucrare poetică a lui N.S.: Spre trilobiți o lume veche se cufundă. Asezonarea cântării comunismului cu trilobiții - așa înțelegea să-și justifice prostituția artistică N.S., plasând lângă propaganda ordinară cuvinte, fraze, concepte, poezii „intelectualiste”, „savante”, „nobile”, „înalte”, „nepătrunse”. La început, pesemne că tovarășii se vor fi temut ca trilobiții ăia să nu fie un soi de troțkiști, apoi, după ce i-au prins metoda lui N.S., au zis: „Just, tovarășe poet!”. Mai târziu, N.S. n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
doctrina lui a fost respinsă totdeauna de teologia catolică, fie pentru că aceasta era influențată de raționalismul scolastic simplificator, fie pentru că opoziția față de doctrina palamită, inaugurată de Varlaam poate cu prea puțină reflexiune, a întărit teologia catolică în atitudinea ei scolastică intelectualistă față de Palamas. Din această cauză, adversarii ulteriori ai lui Palamas dintre greci au fost mai întotdeauna catolicizanți sau catolicizați, pentru că teologia catolică îi încuraja la această opoziție. Acesta a fost încă un motiv pentru care sfântul Grigore a fost considerat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
uitam la ea ca țăranul la girafa de la zoo. Am fost o puștoaică al naibii de zbânțuită. Îmi răzuiam blugii cu cărămida, aveam plete care-mi atingeau fundul, umblam în pânze de la țară, învățasem ideologia marcouseiană, ca să zic așa, eram o hipiotă intelectualistă (struțo-cămilă), ca mulți alții din generația mea. Și eu fugeam în pădure, acolo era colonia noastră de puștime protestatară. Mai trăgeam un Camel, un cântec și un Martini cu Dana, Co și Jeni, mai fugeam că aveam olimpiade județene (o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
notiță de subsol a istoriei literare. Într-adevăr, modelul „renardian” din Histoires naturelles e vădit pentru volumul din 1931, așa cum umbra volumului Bucoliques (1896) prezidează Plăcerile cîmpului. Nu „personalitatea” este cea care lipsește însă (cum credea G. Călinescu); discreția, finețea „intelectualistă”, în fine livrescul, alexandrinismul lor extrem au fost cele care le-au împins în „minoratul” receptării critice („vignete grațioase, realizate cu migală și artă”, cf. Perpessicius). Lăsînd la o parte experimentele tipografice „lettriste” (bazate pe împerecheri grafice constructiviste sau futuriste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a nonsensului. Punând împreună elemente eterogene și obligându-le să intre în „combinație”, creează senzația ineditului, a descoperirii senzaționale. Pe scurt, pe egocentricul M. Săucan nu îl preocupă prea mult ce filmează, fie că e vorba de colectivizare, de „trăiri” intelectualiste, pentru el important e cum filmează. Actorii sunt adesea doar niște elemente de compunere a cadrului. M. Săucan redescoperea și el „formalismul” de care erau acuzați marii regizori ruși ai anilor ’20, lipsindu-i însă determinarea sinceră a acestora de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a lui Eminescu, Ardealul se deosebește de Principate din nou, radical, ca și în epoca lui Conachi. În Ardeal (Slavici, Coșbuc etc.), literatura e obiectivă, clasică, optimistă, cu caracter țărănesc, pe când în Regat (Eminescu, Vlahuță, Caragiale, Delavrancea: "proletari intelectuali"), e intelectualistă, criticistă, antiburgheză și în genere pesimistă și romantică; ori (Duiliu Zamfirescu, Brătescu-Voinești: boierinașii), cu caracterele înșirate mai sus, minus pesimismul și romantismul. Cauza deosebirii dintre Ardeal și Regat este, credem, următoarea: în Regat se introduseseră formele noi, care distruseseră ori
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]