215 matches
-
care anticipau simbolismul. Adevăratul manifest simbolist al poetului este Poezia viitorului (1892). Al doilea teoretician al simbolismului românesc a fost Ovid Densusianu. Ca poet (Ervin) era un admirator al lui Verhaeren. În coloanele revistei „Viața nouă”, 1905-1925, Densusianu pleda pentru intelectualizarea și urbanizarea poeziei. Lidia Bote, în studiul Simbolismul românesc, identifică particularitățile simbolismului autohton, faptul că este un produs al mediului mic-burghez, că a apărut nu ca o reacție împotriva romantismului și parnasianismului, ca în Franța, ci ca o direcție înnoitoare
Prof. LIVIA PIGULEA: Varianta 2 (rezolvată). Bacalaureat. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/varianta-2-rezolvata-bacalaureat-2012-limba-si-literatura-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339556_a_340885]
-
rămâne Poezia. „Ceea ce izbește din prima clipă la contactul cu această nouă carte este stilul unic, de o rară bogăție lexicală, cu frazarea amplă, retorică și colorată, alternanță de simplitate, rafinament și prețiozitate, fără îndoială o contribuție de seamă la intelectualizarea limbii române, stăpână pe nebănuite nuanțe și capabilă de cele mai subtile asociații, contrastând cu fenomene tot mai îngrijorătoare de argotizare, vulgarizare naturalistă și flux de barbarisme, prezente în beletristica actuală.” (Tudor Opriș) Citind Evanghelia inimii, simțim că multe dintre
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
înfipte solid într-o construcție ciclopică; poezie fără mister,cu largi acorduri împietrite...Și simboliștii l-au folosit uneori ca pe un focar de sugestiune; simbolul nu trebuia însă privit ca un element caracteristic al simbolismului. În urma procesului natural de intelectualizare și de științism al epocii noastre s-ar putea întâmpla ca,sărăcit în izvoarele sale, lirismul să invadeze în domeniile speculației intelectuale, aducând motive noi de inspirație (Lovinescu-Critice..)” Ulterior Lovinescu va reveni asupra reflexelor parnasiene în poezia lui din prima
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1458286617.html [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
povestiri din Nimfa pe nufăr sunt scrise într-o atmosferă epică originală, psihologică, consumatoare de drame sufletești cosmetizate poetic. Între acțiune narată și sugestie, Sorin Coadă alege, rafinat, sugestia, proiect ambițios al imaginarului, rar în literatura de azi și prin intelectualizarea limbajului în redări spirituale sătești. Îi urmăresc evoluția prozatorului profesor de istorie, Sorin Coadă, prieten și “lirist” activ în Cenaclul Lira21 de ani și ani, un tânăr timid, modest dar cu valențe scriitoricești semnificative. Cristina Ștefan, 15 iunie 2015 Referință
SORIN COADĂ, PROZĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1434687078.html [Corola-blog/BlogPost/352941_a_354270]
-
altul se realizează lent, mai ales în trilogia Blestemul, perspectiva narativă în primele două volume rămânând la focalizarea zero, omniscientă, iar ultimul volum trece la focalizare internă, cu o perspectivă „din interior”. Eroii vasilescieni trăiesc în planul conștiinței pure, al intelectualizării raționale a ființei preocupate permanent de obsesia înțelegerii rostului omului pe pământ. Numele personajelor sunt simbolice; ele sunt protretizate in facto cu intenția clară de a ilustra lumea în care se dezvoltă personalitatea fiecăruia. În plan gnoseologic avem de-a
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Maria_Daniela_P%C4%83n%C4%83zan.html [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]
-
iar psihologismul religiei este întemeiat de „Origen al Apusului”. Toma d'Aquino întrerupe monopolul agustinianismului , dar și acest corifeu al scolasticilor nu face altceva decât să aducă în dialog pe teologul Apusului (Augustin) cu filosoful Răsăritului (Aristotel). Caracterul raționalist și intelectualizarea conștiinței morale la Toma d'Aquino O temă importantă la Toma d'Aquino este autoritatea conștiinței. În interiorul rațiunii practice există o cunoaștere a legii naturale - pe cate Toma o definește ca fiind „împărtășirea legii naturale creaturilor, rațiunea”. Prin urmare ființele
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
perioada industrializării când se încerca, și uneori se reușea, distrugerea mașinilor care înlocuiau munca manuală. Poemul Ubicuitate în si bemol** are toate ingredientele unui poem modernist. De la disonanța textual-sugerativă în care eul liric se plasează între ireconciliabile contradictorialități și până la intelectualizarea dezumanizată, aproape, toate compozitele moderniste se pot regăsi. Firesc, fără stridență, aproape natural. Și, cu cât textul pare mai firesc intelectualizat cu atât, probabil, talentul sau efortul de creație vor fi fost mai mari. Iată, exemplificativ, disonanța textuală în care
MODERNISM ŞI UBICUITATE POETICĂ ARTICOL DE ELENA STEFAN de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/angi_cristea_1412751545.html [Corola-blog/BlogPost/353042_a_354371]
-
ochii dătătoare de geniu, puterea de a „visa o de-a lungul nuvelei și mai ales în final. întristați din tablou. altă lume pe-astă lume de noroi” se Ironizează pe cei care consideră aceste Personajele mefistofelice din împletesc cu intelectualizarea setei de trăiri ca „simple vise ale unei imaginații realitate, ca anticarul Riven, capătă în absolut. 34
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/87_a_52]
-
de modul în care psihoterapeutul însuși se descurcă cu anxietatea. Terapeuții care preferă aplicarea intervențiilor de tip comportamental sunt cei care își reprimă sau neagă sentimentele, in timp ce terapeuții care preferă aplicarea intervențiilor orientate spre insight au tendința de intelectualizare. Acesta este motivul pentru care psihoterapia integrativă recomandă calea de mijloc în intervențiile terapeutice . În unele țări ale lumii termenii de consiliere și psihoterapie sunt sinonimi . În România asociațiile profesionale de psihoterapie oferă formare profesională atât pentru psihoterapeuți cât și
Psihoterapie () [Corola-website/Science/303839_a_305168]
-
Agni, zeul focului la indieni, e când un simplu dublet al lui Vâyû purificatorul, când rămășita unui ritual de fecunditate agrară). Considerații antropologice vin să confirme simbolismul intelectual al focului: folosirea focului marchează, într-adevăr, etapa cea mai importantă a intelectualizării cosmosului. Tantrismul asimileză focul cu ascensiunea energiei kundalini de-a lungul centrilor coloanei vertebrale, pe care o mistuie transformând treptat energia seminală într-o trezire a spiritualității. Focul este elementul care a captat încă din preistorie imaginarul oamenilor; atracția luminii
Element clasic () [Corola-website/Science/303941_a_305270]
-
reprezentării artistice. Unul din primii critici, Al. Bădăuță, evidenția evoluția prozei lui Cezar Petrescu de la lirism către epic și de la mediul rural (în "Scrisorile unui răzeș") către mediul urban (în "Drumul cu plopi"), considerând că autorul manifesta o tendință de intelectualizare a personajelor sale. Intelectualii prezentați în nuvelele din "Drumul cu plopi" și în romanul "Întunecare" sunt niște inadaptați sociali în genul personajelor lui I.Al. Brătescu-Voinești. Inadaptarea intelectualilor lui Cezar Petrescu provine din izolarea lor psihologică într-un oraș uniform
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
Noua revistă română", "Flacăra", "Rampa". Volumele Critice III și IV (1915, 1916), în care adună comentariile publicate în acești a se concentrează în jurul a cîtorva idei estetice mai generale. Concepțiile de mai tîrziu ale criticului, privitoare la obiectivarea epică și intelectualizarea poeziei, le aflăm aici. După 1922, Lovinescu trece la lucrări de sinteză, și cea dintîi e Istoria civilizației române moderne (1924 - 1925), în trei volume solid documentate. Criticul explică, aici, procesul de formație și de evoluție a civilizației române, din
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
deliciul secolului XVIII, secolul XIX va prelua un nou dans popular în trei timpi, valsul. Până în secolul XIX, muzica savantă se apropie și depărtează de publicul simplu în câteva ocazii succesive; Romantismul târziu reprezintă desprinderea de ascultătorul neinițiat, prin continua intelectualizare a limbajului muzical (și părăsirea tonalității pentru alte sisteme, create artificial sau pe modelul altor tradiții muzicale); consonanțele pierd numeric în fața disonanțelor. Drept mărturie actuală a procesului în cauză stă așa-numita „muzică contemporană”, foarte pretențioasă cu ascultătorii ei, adesea
Muzică ușoară () [Corola-website/Science/309407_a_310736]
-
au fost radicale din punct de vedere social, rebeliunea subculturală a gotherilor nu conține un mesaj politic clar și nu aduc cu sine un activism social, ci este limitată la portretizarea societății contemporane. În subcultura lor, accentul cade pe creativitate, intelectualizare și respingerea gândirii conservatoare și se poate observa o tendință către cinism. Cu toate acestea, este de reținut că ideologia lor este mai mult bazată pe estetică decât pe etică și politică. Chiar dacă unii membri prezintă înclinații către anarhie sau
Subcultura goth () [Corola-website/Science/314517_a_315846]
-
incizia în una dintre dominantele existențiale ale personajelor, anamorfozele" (p. 104);"De la Thomas Mann sau de la Heinrich Mann, și prin Robert Musil și Hermann Broch, literatura a redescoperit rațiunea de a fi a meditației și a unei înalte și profunde intelectualizări a scrisului. Fără acestea, adevărurile n-ar fi putut fi rostite cu o atât de dramatică forță. Într-o lume atinsă de agenții răului, în spațiul și în timpul unei demonii cuprinse de o frenezie irepresibilă, literatura a avertizat și a
Un alt fel de roman by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10217_a_11542]
-
constructivist apare în alianță și chiar fuziune cu moduri ale altor curente de avangardă, în special cu cel al al futurismului, dar și cu cel expresionist, dadaist sau suprarealist. Orientarea specific constructivistă se exprimă în desentimentalizarea comunicării poetice, obținută prin intelectualizare, prin dezinteriorizare, prin captarea de priveliști ale existenței obiective, mai cu seamă urbane, prin profesarea, în consecință, a poeziei-reportaj, menită să procure nu emoții, ci senzații. Refuzând atât elaborarea după reguli cât și confidența, poeții practică notația de senzații, coerente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
la reveria istorică (Valul și stânca, 1989). Cel dintâi este radiografia unei spaime fizice (Cristian Mireanu se crede bolnav irecuperabil), dublată de „tema autorului” și punctată de o suită de fișe bio-psiho-sociale când pitorești, când crude: privirea poetului și plăcerea intelectualizării concretului produc pagini cu figuri atractive, precum Liviu Gorgota. În Valul și stânca - bine denumit de critică „roman-palimpsest” - protagonistul (Alexandru Bretan) respiră tradiția intelectualului interbelic, a „inadaptabilului camilpetrescian”, dar și a prozei de atmosferă istorică (coborârea în timp, către lumea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286194_a_287523]
-
organizarea socială, procesul de producție, nevoia actuala de retehnologizare solicită cadre cu o pregătire temeinică, de calitate, o pregătire care să permită modelarea priceperilor și deprinderilor în funcție de nevoile social - economice. Progresul în tehnologia mondială evidențiază tot mai mult tendința de intelectualizare a muncii impusă de nevoia de utilizare a tehnicii de vârf, a informației industriale și sociale. Conținuturile și activitățile de învățare realizate în orele de abilități practice pot avea o puternică influență asupra dezvoltării copiilor atât prin câștigarea deprinderilor mânuirii
Abilitati Practice si Educatie Tehnologica-Proiectare by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84042_a_85367]
-
1993, 9; Sebastian Vlad Popa, Charles Bovary sunt eu, TTR, 1995, 3-4; Călin Căliman, Texte, pretexte, subtexte, contexte, Alceste, Aneste..., CC, 1995, 1-2; Dan Silviu Boerescu, Horia Gârbea, personaj și autor, CNT, 1996, 28; Dan Silviu Boerescu, Horia Gârbea sau Intelectualizarea ironică a emoției, LCF, 1997, 7; Ioan Stanomir, Marele teatru al literaturii, LCF, 1997, 28; Florin Lazăr, „Căderea Bastiliei”, ST, 1998, 7-8; Radu Aldulescu, Mila, scârba și încă ceva, „Art-Panorama”, 1998, 8; Ruxandra Cesereanu, „Căderea Bastiliei”, ST, 1998, 10; Glodeanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287166_a_288495]
-
urmează că, în cadrul interacțiunii, este imposibil să nu comunicăm. Viața interioară a adolescentului este una deosebit de intensă și este de ajuns să menționam, în susținerea acestei afirmații, faptul că asistăm la formarea identității de sine, (care înseamnă dorința de independență, intelectualizarea vieții psihice, dezvoltarea capacității de abstractizare și sinteză, pentru a menționa doar câteva din aspectele definitorii ale etapei); devine normală exteriorizarea acestei vieți. Vorbim aici, despre comportamentul nonverbal, si, în mod prioritar, despre cel facial; dintre toate elementele care intră
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
în care se proiectează, în planul comportamentului nonverbal, aspectele definitorii ale procesului. Principalele caracteristici ale etapei prin concursul cărora adolescentul va încerca să-și definească reperele identitare ar putea fi enunțate astfel: A. planul vieții psihice cunoaște un proces de intelectualizare accentuată; B. adolescentul se află într-o căutare permanentă a unor modalități proprii de exprimare a personalității, dar și de a se "înfățișa" celor din jur, într-o manieră pe care il o considera el a fi cât mai favorabilă
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
de o alta persoana (Fretz, 1966). În cercetările lor, Keating și colaboratorii au relevat că există tendința că oamenii care nu au guri zâmbitoare să fie considerați dominanți, mult mai adesea decât cei care nu au181. Parcurgând un proces de intelectualizare a vietii psihice, adolescentul începe să devină conștient de nucleul propriilor sentimente, trăindu-le cu o pro-fundă intensitate. Chipul vesel, adesea zâmbitor al copilului, energic, zgomotos de altădată devine acum serios, grav uneori, alteori disprețuitor. Despre această din urmă expresie
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
acestei vârste obțin succese în acțiuni de protejare a mediului, sprijinirea tineretului, oferirea de asistență celor suprasolicitați. Educația permanentă este un răspuns la provocările, la sfidările determinate de transformările rapide din lumea contemporană. Actualele mutații ale civilizației se caracterizează prin intelectualizarea câmpului muncii, explozia cunoștințelor și o schimbare permanentă a tuturor aspectelor culturii. Replica la această provocare a lumii de azi, cred specialiștii, practicienii cu deosebire, nu poate fi decât dezvoltarea continuă a individului, educația sa permanentă, o politică culturală care
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
sub forma unui fascinans încifrat. Pentru Paul Valéry, opera unui poet e "un fragment perfect constituit dintr-un edificiu imaginar" (Variété, I). Limbaj eminamente codificat tinzând spre completitudine, confesiune cu reverberații specifice vremii, poezia contemporană participă cu mijloacele sale la intelectualizarea emoției; viața și demersul cogitativ se potențează reciproc, deși nu de puține ori rostirea abstractă, frigidă, barează zborurile. Începutul (antisentimental) de nou mileniu, unul marcat de absurd și violențe planetare, început neliniștit și răsturnător, dă probe tot mai dese de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
lui Doinaș aliaj de memorie și prezentificare ține de mentalul unui călător mitic solitar, pornit spre Țara Făgăduinții. Logosul demiurgic (Cuvintele poetului), crede el, vizează un "timp esențial / ce scaldă pulsul unor clipe în strălucire și durată". Izbește la Doinaș intelectualizarea sistematică a emoției de unde o poezie intens gânditoare, un lyrisme à froid, un discurs liniar asumându-și întrebările filozofiei; poetul, un abstractizant lucid, un arhitect, problematizează neîncetat, transgresând din imanent în impalpabil. Preocupă omul interior în perspectiva eternului. În fond
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]