215 matches
-
obștesc, în favoarea unei intenții de afirmare personală, pe "un drum scris cu majuscule". E la mijloc aspirația de emanciapre a eului feminin care abandonează alcovul convențiilor, gineceul clișeelor, dorindu-se conectat la perspectiva unei înțelegeri speculative a Erosului, a unei intelectualizări a acestuia. Sau, în termeni mai pretențioși, am putea vorbi de năzuința Evei de-a trece de pe poziția lui anima (sufletul feminin) la acea a lui animus (spiritul masculin). Neîndoios, substratul unei atari porniri îl reprezintă un impuls al "egalizării
Feminin versus masculin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14720_a_16045]
-
elaborare a poetului. Voința, disciplina, ca resorturi ale lucidității suverane, au constituit principiile poeticii lui Baudelaire, care i-au fost revelate prin intermediul lui Edgar Poe: "Ea impune intelectualizara creației, chiar dacă poema își trage seva din subconștient sau oniric. Totuși această intelectualizare merge împotriva tiraniei rațiunii, stăpîna absolută a epocii clasiciste. Deși afirmația pare contradictorie, ea corespunde realității. Într-adevăr, inteligența artistică se împacă perfect cu sugerarea stărilor subliminare ale conștiinței, explorate de Poe și de lirica modernă". Cu o remarcabilă larghețe
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
a strigat) o reprezintă, prea puțin convingător, "latura istratiană, neconsolidată, atît de deosebită de vocația nastratinescă a scrisului lui Fănuș Neagu", o "sarcină tragică" pusă în cîrca unui "personaj nevertebrat", "insuficient gîndit". Romanele lui Al. Ivasiuc reclamă, prin ostentativa lor intelectualizare, "un cititor deplin format, dornic să întîrzie pe marginea paginilor", dar, vai, în același timp, "un cititor suficient de îngăduitor și răbdător, capabil să se Ťmobilizeze pentru a trece peste niște slăbiciuni reale ale cărților, care, neînvinse la timp, s-
Un inconformist: Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12208_a_13533]
-
la care au recurs ulterior o serie de autori cooperanți cu regimul comunist precum Petru Dumitriu, A. E. Baconky, Al. Ivasiuc, Marin Preda. Un limbaj menit a scoate din impasul discursului primitiv tendința utilitară a partidului comunist, o tentativă de "intelectualizare", adică de ameliorare a tezelor oficiale. Sub acest aspect, Gherasim Luca se arată un precursor al categoriei de scriitori români din perioada postbelică pe care am menționat-o. Să mai amintim, în direcția variațiunilor poetului pe tema "suprarealismului în slujba
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
acolo se schimbă teoriile din sfert în sfert de oră și mai des. Trebuie să ne conformăm și noi. E cam greu. Am îmbătrînit. Ochii îi sticleau de ironie și dezamăgire". Lui Petru Dumitriu i se recunoaște panașul unei superioare intelectualizări care-l diferenția net de companionul său întru "realism socialist", Zaharia Stancu: "De ce scrisul lui Petru Dumitriu, oricît ar fi de infame tezele lui, are ceva plin de elevație, pe cînd scrisul lui Zaharia Stancu are ceva iremediabil scăzut, ca să
Extraordinarul Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11606_a_12931]
-
consumate (interpretate), sunt debarasate sau, în cel mai fericit caz, stocate, oricum, abandonate și uitate. Or, uitarea este moartea tuturor lucrurilor, inclusiv a muzicii. O muzică savantă ce comportă destule neajunsuri: boala ei incurabilă este uitarea, nefericirea ei profundă este intelectualizarea, irosirea ei iremediabilă este răspîndirea printre cei săraci cu duhul și cu instrucția, iar cel mai mare cusur este acela că nu ajunge aproape niciodată la timp și acolo unde trebuie. Cîndva ethosul muzical dădea seama de starea compozitorului de la
Arhipelaguri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11753_a_13078]
-
de prostul gust de a-ți afișa problemele personale "în piața publică". Aerul acesta curat și rece de intelectualitate pură străbate și poezia philippidiană de la primul pînă la ultimul vers. Este cîștigul, dar și defectul major al stihurilor sale, în măsura în care "intelectualizarea" este socotită cînd "noblețe", cînd "balast". Dar meritul poeziei - atît de "așezată" - în care Ș. Cioculescu descifrează numai "expresii cuvenite", este și acela că ea se mișcă, de fapt, pe terenul minat al celor mai diverse influențe. Explozii din muniția
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11796_a_13121]
-
amplă, ce nu mai sunt în genul poeziei care ne interesează astăzi. Baladescul și colindul se potrivesc dispoziției ludice a versului. Colindul cerbului, din 1965, pare o rescriere palidă a poemului labișian Moartea căprioarei, după un model folcloric cunoscut. O intelectualizare marcată distinge poezia lui George Meniuc după 1969, printr-o reconsiderare fermă și o sincronizare subtilă cu literatura din România. Exotismul (în Africa, poem din 1980) și dorința de călătorie și explorare a lumii (în Columb, Raigardas, Așijderile, tot din
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
lansată în primii ani de domnie a lui Nicolae Ceaușescu (dictatorul mi-a repugnat din prima clipă, ca un concentrat de incultura și viclenie grosiera, de la care nu era de așteptat nimic bun), îi înțelegeam oarecum calculul, vizînd transformarea dinăuntru, "intelectualizarea" - pînă la un punct - a sistemului. Era un experiment inedit, ce se cuvenea urmărit cu atenție. Din păcate n-a reușit, pentru că nu avea cum să reușească, fiind nerealist în nuce. Fenomen aberant în esență să antiumanistă, comunismul nu putea
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
neterminata și instalată artificios în maturitate, consumîndu-se într-un eros castra(n)ț, îmbătrînit și destul de comun... Produs parcă într-un nesănătos cenalcu de provincie, amintind mai degrabă de jurnalele gimnaziale, textul Ralucăi Oancea conturează o feminitate ratată tocmai prin intelectualizarea schimonosita a propriului eros, într-o literatura artificială, cu penibile tonalități consumiste. Raluca Oancea - Jumătate dragoste, Editura Eminescu, 1998, fără preț.
Jumătate literatură by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17863_a_19188]
-
avangarda vădește o mai puternică autoconștiință a textului său. Se "clasicizează" astfel, datorită unei hiperlucidități (o "eliberare" la nivel cerebral), ce pare a compensa, surprinzător, inițiala năzuință de ieșire dramatică din chingile intelectului. Triumful dezintelectualizării trece într-un triumf al intelectualizării. Un avangardist tîrziu este poetul Paul Aretzu. Eminent absolvent al Școlii suprarealiste, d-sa începe prin a-și prezenta semnele de respectuoasă fidelitate față de aceasta, inserțiile în doctrina ce-o specifică. Nu e în cauză etalarea formală a unei diplome
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
au comun, adică irealizabilul în concret. Obișnuitul e îndepărtat, ascuns, surghiunit, e principiul. Ingeniozitatea unor proiecții în imaginar și legăturile „paradoxale” între cuvinte au un reazem aparte în amintirile formulate din preajma Munților Parâng. Bănuiesc că numai așa, Ioan Lascu conștientizând intelectualizarea „prea altfel” a exprimării din prima parte, în partea a doua, cu precădere la „inedite”, textele sunt mai domoale și mai precise în actul de contur al întregului. Încă o departajare, care se substituie concepției de a-și alcătui antologia
În vizorul modernității permanente by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/2753_a_4078]
-
ochii dătătoare de geniu, puterea de a „visa o de-a lungul nuvelei și mai ales în final. întristați din tablou. altă lume pe-astă lume de noroi” se Ironizează pe cei care consideră aceste Personajele mefistofelice din împletesc cu intelectualizarea setei de trăiri ca „simple vise ale unei imaginații realitate, ca anticarul Riven, capătă în absolut. 34
Mihai Eminescu "Sărmanul Dionis". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/87_a_52]
-
române sub comunism, explorat în excepționala sinteză, își arată acum coerența, într-o sistematică mitologică sui-generis. Lucrurile care nu puteau fi întru totul explicate inițial (statura supradimensionată a unor autori, persistența unor clișee, performanțele poeziei neomoderniste în anii minirevoluției culturale, intelectualizarea și rafinarea prozei, într-un context tot mai rigid...) sunt decodate și mai bine justificate. Nu prin axiome și sentențiozități critice, dar prin analiza remarcabilă a distorsionărilor și compensărilor mitologice. Inclusiv scriitorii din alt secol decât cel al comunismului victorios
Iluzii pierdute by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8308_a_9633]
-
au citit mult și au reușit să asimileze cele citite, văzute, trăite și cei "care au citit biblioteci întregi, care au și dulapuri cu fișe, dar sunt funciarmente niște inculți". Mulțimea lecturilor nu e o dovadă peremptorie a gradului de intelectualizare autentică: "Sunt și oameni al căror spirit a căpătat formația, libertatea, penetrația și profunzimea pe care normal le aduce cultura, deși au citit doar cîteva cărți fundamentale". Într-o asemenea perspectivă de necesară "umanizare", e pus într-o situație delicată
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
și fructele timpurii, și roadele coapte pe deplin ale toamnei. Tipul de spunere e însă același. Poezia este, pentru Maria Octavian Pavnotescu, jurnal interior. Confesie. Confesie aproape directă, aproape nudă, în versurile de tinerețe; confesie stilizată, rafinată prin cultură, prin intelectualizare, acum. Confesia încredințată cui? Memorialul numit Viața ca reprezentare include scrisori adresate cuiva, unui amic profesor. Galeria cu antichități adăpostește, așa zicând, scrisori fără adresă. Emițătoarea lor stă de vorbă cu ea însăși. Cu propriul suflet. Și dacă eul nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
Lovinescu. Memoriile lui și multe alte confesiuni stau mărturie. Cine și-ar lua astăzi riscul să spună, așa cum a spus E. Lovinescu la vremea lui, ce ar trebui să facă literatura română pentru a se conecta la Europa? Soluția e intelectualizarea literaturii - decidea el atunci, și intelectualizarea criticii, intelectualizarea în sensul ieșirii dintr-un impresionism fără idei. Deși în tinerețe a detestat critica de direcție, nefericit întruchipată de N. Iorga datorită opțiunii sămănătoriste, după 1919, când iau naștere cenaclul și revista
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
confesiuni stau mărturie. Cine și-ar lua astăzi riscul să spună, așa cum a spus E. Lovinescu la vremea lui, ce ar trebui să facă literatura română pentru a se conecta la Europa? Soluția e intelectualizarea literaturii - decidea el atunci, și intelectualizarea criticii, intelectualizarea în sensul ieșirii dintr-un impresionism fără idei. Deși în tinerețe a detestat critica de direcție, nefericit întruchipată de N. Iorga datorită opțiunii sămănătoriste, după 1919, când iau naștere cenaclul și revista "Sburătorul", E. Lovinescu se simte obligat
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
mărturie. Cine și-ar lua astăzi riscul să spună, așa cum a spus E. Lovinescu la vremea lui, ce ar trebui să facă literatura română pentru a se conecta la Europa? Soluția e intelectualizarea literaturii - decidea el atunci, și intelectualizarea criticii, intelectualizarea în sensul ieșirii dintr-un impresionism fără idei. Deși în tinerețe a detestat critica de direcție, nefericit întruchipată de N. Iorga datorită opțiunii sămănătoriste, după 1919, când iau naștere cenaclul și revista "Sburătorul", E. Lovinescu se simte obligat să-și
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
avea cândva un anumit fior liric, se dovedește în acest volum apatică; ea își confecționează versurile, ca pe niște raționamente. Semnatarul prefeței interpretează involuția ei astfel: „Ceea ce se remarcă în poemele noi ale autoarei este un plus de reflexivitate, o intelectualizare a emoției, trecându-se astfel de la o lirică de notație la viziuni ale sentimentelor.“ Este inexplicabilă insistența cu care Octavian Soviany face din alb negru și din negru alb. Versurile îl contrazic prompt. Imediat după ce citim un poem, întreaga construcție
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ochii mării, / Fă din el, / Castelul adevărului / În care să respire / Doar iubirea. // Adună-mi pașii. Rătăciți pe nisip, / Cu fiecare urmă / Scrisă de trecerea / Zilelor grăbite / S-ajungă la tine“ etc. etc. Ce curaj? Ce știință a surdinelor? Ce intelectualizare a emoției? Nu e vorba decât de versificări banale, care rămân fără ecou în conștiința cititorului. Norocul de -a avea interlocutori amabili... Sunt la modă interviurile. Foarte bine. Orice formă de comunicare merită încurajată. Numai că multe dintre interviurile publicate
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ușuratic!“, ci recurge la următoarea formulă: „Printr-o dăruire fastă, / ai un nod lasciv în coastă, / care-ți zgândără simțirea, / scrutând viciul abitirea.“ Ea traduce fiecare enunț din limba română firească într-o limbă română complicată inutil, cu pretenții de intelectualizare, crezând că astfel face poezie. Nu face. Ceea ce rezultă seamănă cu modul de a vorbi al „prețioaselor ridicole“ satirizate de Molière. Volumul său de Rondeluri (MJM, Craiova, 2001) este în întregime atins - și compromis - de această manie a exprimării sofisticate
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Max Weber, unul dintre cei mai mari gânditori de la începutul secolului XX, într-o conferință în fața studenților universității din München în semestrul dificil din iarna lui 1918-1919, cu titlul Știința ca profesie, explicase: Este destinul epocii noastre, prin raționalizarea și intelectualizarea specifice ei, și mai ales prin descântecul aplicat lumii, ca tocmai valorile ultime și cele mai sublime să se retragă din sfera publică pentru a se refugia în împărăția de dincolo a unei vieți mistice sau în fraternitatea relațiilor imediate
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
-i o creditare a iluziei generalizate: Între iluzie și realitate / doar trupul știe / trupul cu toate păcatele lui / doar el știutorul // poverile pot avea nume învăluite / bunăoară furtună / bunăoară fragilitate // un arc intangibil înconjoară / mecanismele lumii" (Transpunere). Simptomatică este această intelectualizare, semn de timiditate în fața deziluziilor,generatoare, la rîndul său, a unui impas, întrucît: Gîndul doare / lipsit de cuvinte" (ibidem). Deoarece și cuvintele pot fi congelatoare, anestezice ale dureroaselor țesuturi psihice: "iată / ating gerul încremenit al cuvintelor / cu un penel rîvnitor
Un postsimbolism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7889_a_9214]
-
pudoare pentru că nu există nici un moment de vulgaritate sau perversitate. Totul are lejeritatea unui pastel, a unui cântec. De altfel, filmul este așezat în rama celor patru anotimpuri și patru melodii de Françoise Hardy, care atenuează o oarecare tentație a intelectualizării. Francezii au mizat pe Ozon. Ce te faci, însă, că navighează sub pavilionul țării lor iranianul Asghar Farhadi, deținătorul unui Oscar, al unui Urs de Aur și al altor multe premii pentru A Separation, în 2011. Odată cu Le passé, la
Cannes, 2013: La șaptesprezece ani nu ești serios - Corespondență de la Magda Mihăilescu by Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/79346_a_80671]