853 matches
-
Camerei chinezești argument împotriva intelligenței artificiale care spune că din moment ce mințile posedă intenționalitate, dar computerele nu, computerele nu pot fi minți . Searle a generalizat mai apoi această descriere a forței ilocuționare și a tratat-o că un caz specific al intenționalității. Făcând asta el a identificat o proprietate a fenomenelor intenționalității și a numit-o direcție de suprapunere( direction of fit). De exemplu, daca cineva vede o floare starea lui mentală se mulează pe starea lumii. Direcția de suprapunere este dinspre
John R. Searle () [Corola-website/Science/298877_a_300206]
-
mințile posedă intenționalitate, dar computerele nu, computerele nu pot fi minți . Searle a generalizat mai apoi această descriere a forței ilocuționare și a tratat-o că un caz specific al intenționalității. Făcând asta el a identificat o proprietate a fenomenelor intenționalității și a numit-o direcție de suprapunere( direction of fit). De exemplu, daca cineva vede o floare starea lui mentală se mulează pe starea lumii. Direcția de suprapunere este dinspre minte către lume. Dar daca altcineva ridică mâna și vrea
John R. Searle () [Corola-website/Science/298877_a_300206]
-
în care actul intențional se petrece. E foarte important faptul că el include înțelegerea lumii de către actor, (subiect), inclusiv a modului în care ceilalți pot lua parte la activitățile intenționale. Searle furnizează o bază teoretică puternică pentru utilizarea noțiunii de intenționalitate în contexte sociale ceva mai largi. Intenționalitatea e un termen tehnic care înseamnă "proprietate". Intenționalitatea indică faptul că cineva a atașat un anume sens unui obiect, l-a încărcat cu o credință anume, o proprietate și așa mai departe. E
John R. Searle () [Corola-website/Science/298877_a_300206]
-
foarte important faptul că el include înțelegerea lumii de către actor, (subiect), inclusiv a modului în care ceilalți pot lua parte la activitățile intenționale. Searle furnizează o bază teoretică puternică pentru utilizarea noțiunii de intenționalitate în contexte sociale ceva mai largi. Intenționalitatea e un termen tehnic care înseamnă "proprietate". Intenționalitatea indică faptul că cineva a atașat un anume sens unui obiect, l-a încărcat cu o credință anume, o proprietate și așa mai departe. E un sens ceva mai larg decât cel
John R. Searle () [Corola-website/Science/298877_a_300206]
-
de către actor, (subiect), inclusiv a modului în care ceilalți pot lua parte la activitățile intenționale. Searle furnizează o bază teoretică puternică pentru utilizarea noțiunii de intenționalitate în contexte sociale ceva mai largi. Intenționalitatea e un termen tehnic care înseamnă "proprietate". Intenționalitatea indică faptul că cineva a atașat un anume sens unui obiect, l-a încărcat cu o credință anume, o proprietate și așa mai departe. E un sens ceva mai larg decât cel al intenției înțeleasă în sens comun . În tratatul
John R. Searle () [Corola-website/Science/298877_a_300206]
-
o credință anume, o proprietate și așa mai departe. E un sens ceva mai larg decât cel al intenției înțeleasă în sens comun . În tratatul "Collective intentions and actions" Searle caută să explice intențiile colective că o formă distinctă de intenționalitate. Searle dezvolta o notație a intenției colective care le leagă pe cele două dar le ține în același timo distincte. De aceea: În final toate acestea la un loc conduc la concluzia că: Searle a aplicat recent analiza intenționalității la
John R. Searle () [Corola-website/Science/298877_a_300206]
-
de intenționalitate. Searle dezvolta o notație a intenției colective care le leagă pe cele două dar le ține în același timo distincte. De aceea: În final toate acestea la un loc conduc la concluzia că: Searle a aplicat recent analiza intenționalității la constructe sociale. Interesul său merge în direcția în care anumite aspecte ale lumii noastre se nasc ca rezultat a intenționalității combinate a celor care se folosesc de ele. De exemplu, o bacnotă de zece lei "este" o bacnotă de
John R. Searle () [Corola-website/Science/298877_a_300206]
-
distincte. De aceea: În final toate acestea la un loc conduc la concluzia că: Searle a aplicat recent analiza intenționalității la constructe sociale. Interesul său merge în direcția în care anumite aspecte ale lumii noastre se nasc ca rezultat a intenționalității combinate a celor care se folosesc de ele. De exemplu, o bacnotă de zece lei "este" o bacnotă de zece lei doar în virtutea acestei "intenționalități colective " . Și asta pentru că cei care o folosesc cred în valoarea ei economică. asta în ciuda
John R. Searle () [Corola-website/Science/298877_a_300206]
-
merge în direcția în care anumite aspecte ale lumii noastre se nasc ca rezultat a intenționalității combinate a celor care se folosesc de ele. De exemplu, o bacnotă de zece lei "este" o bacnotă de zece lei doar în virtutea acestei "intenționalități colective " . Și asta pentru că cei care o folosesc cred în valoarea ei economică. asta în ciuda faptului că guvernul român se străduiește să-i dea valoare. Imaginați-vă că vreți să cumpărați ceva de la cineva care nu-i recunoaște valoarea. Pînă
John R. Searle () [Corola-website/Science/298877_a_300206]
-
valoarea. Pînă nu-l convingeți că are valoarea, bacnota nu e decât o bucată de hârtie colorată. Asemenea obiecte constructe sociale ne fac viețile mai ușoare. Chiar limba pe care o folosim, proprietatea sau relațiile cu ceilalți depinde de asemenea intenționalități. Spre finalul cărții "The Construction of Social Reality"(Construcția realității sociale) Searle prezintă argumente în favoarea unui realism în filozofia modern . All by John Searle:
John R. Searle () [Corola-website/Science/298877_a_300206]
-
etică și filosofie politică, toate derivate din „modelul ontologic” original. A fost influențat de Péguy, Pascal, scolastici și Husserl. Șora s-a caracterizat pe el însuși chiar în prima carte ca cartezian de însemnătate maximă, adică fenomenolog. Conceptul să de intenționalitate, crucial pentru înțelegerea filosofiei, nu a fost cel al lui Brentano, nici cel al lui Husserl, ci unul original cu rădăcini adânci în filosofia scolastică. In-tentio, derivat din "IN aliud TENDERE" este actul penetrant al spiritului, care merge dincolo de lucruri
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
adânci în filosofia scolastică. In-tentio, derivat din "IN aliud TENDERE" este actul penetrant al spiritului, care merge dincolo de lucruri la originea lor, care este Unul cu cei trei transcendentali ai săi: "Bonum, Verum" și "Pulchrum". Așadar, sunt trei forme de intenționalitate, morală, teoretică și estetică, ce caracterizează trei tipuri de atitudini umane față de lume. "Unul" nu este văzut dar ca actus purus, ci mai degrabă ca o potențialitate universală a existenței. Ca atare, este plasat, în modelul metaforic al lui Șora
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
From Non-Intervention to Political Conditionality”, în "Central European Journal for Internațional and Security Studies", 5:3, 2011 Dan D. Lazea , "Filosofia lui Pareyson: personalism existențial, hermeneutica, ontologia libertății", Editura Universității de Vest, Timișoara, 2009 Dan D. Lazea, Cristian Ciocan (editori), "Intenționalitatea de la Plotin la Lévinas: Metamorfozele unei idei", Editura Universității București: București, 2005, reeditare la Zeta Books, București, 2007 Dan D. Lazea, „The Ontological Personalism of Luigi Pareyson: From Existențialism to the Ontology of Liberty”, în "Appraisal. The Journal of the
Dan Lazea () [Corola-website/Science/333382_a_334711]
-
München și Köln. Discipol a lui Rudolf Eucken, a simpatizat teoriile vitaliste ale lui Bergson, și este, alături de Heidegger, unul dintre primii fenomenologi care au supus criticii metoda lui Husserl. Scheler a utilizat fenomenologia pentru a studia fenomenele emoționale și intenționalitatea lor respectivă (valorile). Scheler distinge trei modalități de cunoaștere : cea inductivă, cea a structurii esențiale și cea metafizică. Cunoașterea "inductivă" este cea a științelor pozitive. Se bazează pe dominarea mediului înconjurător. Obiectul ei este realitatea și are drept obiectiv să
Max Scheler () [Corola-website/Science/308189_a_309518]
-
aserțiune contează exact pe prezumția că acel ceva se întâmplă cu adevarat. O intrebare contează doar ca o încercare de a obține o informație suplimentară. A mulțumi cuiva contează doar ca o exprimare a gratitudinii. Asta asumă intenția vorbitorului sau "intenționalitatea" propoziției, idee care a devenit un focus în operele de maturitate ale lui Searle. Argumentul împotriva a ceea ce el numește " AI puternic" este parte a unei poziții ceva mai largi, ce cuprinde relația dintre minte și corp. Searle se opune
John R. Searle () [Corola-website/Science/298973_a_300302]
-
care o numește " naturalism biologic." Punctul său de vedere caracterizează conștiința drept un fenomen emergent al organismului care are doar proprietăți fizice (analog modului în care presiunea unui gaz e o proprietate emergentă a milioanelor de molecule care se ciocnesc). Intenționalitatea stă în inima teoriei lui Searle' a Camerei chinezești argument împotriva intelligenței artificiale care spune că din moment ce mințile posedă intenționalitate, dar computerele nu, computerele nu pot fi minți . Searle a generalizat mai apoi această descriere a forței ilocuționare și a
John R. Searle () [Corola-website/Science/298973_a_300302]
-
proprietăți fizice (analog modului în care presiunea unui gaz e o proprietate emergentă a milioanelor de molecule care se ciocnesc). Intenționalitatea stă în inima teoriei lui Searle' a Camerei chinezești argument împotriva intelligenței artificiale care spune că din moment ce mințile posedă intenționalitate, dar computerele nu, computerele nu pot fi minți . Searle a generalizat mai apoi această descriere a forței ilocuționare și a tratat-o că un caz specific al intenționalității. Făcând asta el a identificat o proprietate a fenomenelor intenționalității și a
John R. Searle () [Corola-website/Science/298973_a_300302]
-
Camerei chinezești argument împotriva intelligenței artificiale care spune că din moment ce mințile posedă intenționalitate, dar computerele nu, computerele nu pot fi minți . Searle a generalizat mai apoi această descriere a forței ilocuționare și a tratat-o că un caz specific al intenționalității. Făcând asta el a identificat o proprietate a fenomenelor intenționalității și a numit-o direcție de suprapunere( direction of fit). De exemplu, daca cineva vede o floare starea lui mentală se mulează pe starea lumii. Direcția de suprapunere este dinspre
John R. Searle () [Corola-website/Science/298973_a_300302]
-
mințile posedă intenționalitate, dar computerele nu, computerele nu pot fi minți . Searle a generalizat mai apoi această descriere a forței ilocuționare și a tratat-o că un caz specific al intenționalității. Făcând asta el a identificat o proprietate a fenomenelor intenționalității și a numit-o direcție de suprapunere( direction of fit). De exemplu, daca cineva vede o floare starea lui mentală se mulează pe starea lumii. Direcția de suprapunere este dinspre minte către lume. Dar daca altcineva ridică mâna și vrea
John R. Searle () [Corola-website/Science/298973_a_300302]
-
în care actul intențional se petrece. E foarte important faptul că el include înțelegerea lumii de către actor, (subiect), inclusiv a modului în care ceilalți pot lua parte la activitățile intenționale. Searle furnizează o bază teoretică puternică pentru utilizarea noțiunii de intenționalitate în contexte sociale ceva mai largi. Intenționalitatea e un termen tehnic care înseamnă "proprietate". Intenționalitatea indică faptul că cineva a atașat un anume sens unui obiect, l-a încărcat cu o credință anume, o proprietate și așa mai departe. E
John R. Searle () [Corola-website/Science/298973_a_300302]
-
foarte important faptul că el include înțelegerea lumii de către actor, (subiect), inclusiv a modului în care ceilalți pot lua parte la activitățile intenționale. Searle furnizează o bază teoretică puternică pentru utilizarea noțiunii de intenționalitate în contexte sociale ceva mai largi. Intenționalitatea e un termen tehnic care înseamnă "proprietate". Intenționalitatea indică faptul că cineva a atașat un anume sens unui obiect, l-a încărcat cu o credință anume, o proprietate și așa mai departe. E un sens ceva mai larg decât cel
John R. Searle () [Corola-website/Science/298973_a_300302]
-
de către actor, (subiect), inclusiv a modului în care ceilalți pot lua parte la activitățile intenționale. Searle furnizează o bază teoretică puternică pentru utilizarea noțiunii de intenționalitate în contexte sociale ceva mai largi. Intenționalitatea e un termen tehnic care înseamnă "proprietate". Intenționalitatea indică faptul că cineva a atașat un anume sens unui obiect, l-a încărcat cu o credință anume, o proprietate și așa mai departe. E un sens ceva mai larg decât cel al intenției înțeleasă în sens comun . În tratatul
John R. Searle () [Corola-website/Science/298973_a_300302]
-
o credință anume, o proprietate și așa mai departe. E un sens ceva mai larg decât cel al intenției înțeleasă în sens comun . În tratatul "Collective intentions and actions" Searle caută să explice intențiile colective că o formă distinctă de intenționalitate. Searle dezvolta o notație a intenției colective care le leagă pe cele două dar le ține în același timo distincte. De aceea: În final toate acestea la un loc conduc la concluzia că: Searle a aplicat recent analiza intenționalității la
John R. Searle () [Corola-website/Science/298973_a_300302]
-
de intenționalitate. Searle dezvolta o notație a intenției colective care le leagă pe cele două dar le ține în același timo distincte. De aceea: În final toate acestea la un loc conduc la concluzia că: Searle a aplicat recent analiza intenționalității la constructe sociale. Interesul său merge în direcția în care anumite aspecte ale lumii noastre se nasc ca rezultat a intenționalității combinate a celor care se folosesc de ele. De exemplu, o bacnotă de zece lei "este" o bacnotă de
John R. Searle () [Corola-website/Science/298973_a_300302]
-
distincte. De aceea: În final toate acestea la un loc conduc la concluzia că: Searle a aplicat recent analiza intenționalității la constructe sociale. Interesul său merge în direcția în care anumite aspecte ale lumii noastre se nasc ca rezultat a intenționalității combinate a celor care se folosesc de ele. De exemplu, o bacnotă de zece lei "este" o bacnotă de zece lei doar în virtutea acestei "intenționalități colective " . Și asta pentru că cei care o folosesc cred în valoarea ei economică. asta în ciuda
John R. Searle () [Corola-website/Science/298973_a_300302]