77 matches
-
factorul religios nu mai poate fi ridicat la rangul cauzal-explicativ al ansamblului determinării istorice, după cum nici nu poate fi ignorat, când conflictele politice la scară planetară se înveșmântă religios. Să fie oare fiecare epocă istorică un etern Ev Mediu, cu intensiuni diferite, dar de care să nu ne dăm seama? Sau e cazul să facem din sentimentul religios unul dintre acele sentimente superioare, de autocunoaștere și, totodată, de concordie universală, de proiectare în perenitatea condiției umane? Aici cred că putem miza
COMENTARII ASUPRA ARTICOLULUI „CREŞTINISM ŞI CAPITALISM” DE PROF. VIOREL ROMAN de ION HUMĂ în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_huma_1426769302.html [Corola-blog/BlogPost/370240_a_371569]
-
sau, cu alte cuvinte, omul cum ar trebui să fie. Acestea ne permit să considerăm cartea, pe drept cuvânt, ca o mărturisire de credință, cristalizată într-un construct, în care se împletesc și se îmbină poiesis-ul cu poetica virtualității și intensiunea cu extensiunea sufletească ... Configurarea Omului demn și frumos de către artistul Dan Puric are implicit un urcuș spre altitudinea stadiului moral și religios, presărat, nimbat și însoțit de o smerenie și umilință active, fiindcă are de învins vrășmași și dușmani redutabili
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_neam_si_demnitate_in_viziunea_lui_dan_puric_p_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
sau, cu alte cuvinte, omul cum ar trebui să fie. Acestea ne permit să considerăm cartea, pe drept cuvânt, ca o mărturisire de credință, cristalizată într-un construct, în care se împletesc și se îmbină poiesis-ul cu poetica virtualității și intensiunea cu extensiunea sufletească... Configurarea Omului frumos de către artistul Dan Puric are implicit un urcuș spre altitudinea stadiului moral și religios, presărat, nimbat și însoțit de o smerenie și umilință active, fiindcă are de învins vrășmași și dușmani redutabili cum ar
ARTICOL – LA CARTEA MAESTRULUI DAN PURIC DESPRE “OMUL FRUMOS” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Impresii_despre_omul_frumos_al_lui_dan_puric.html [Corola-blog/BlogPost/372266_a_373595]
-
constructe mentale mai economice și mai eficace. 2.Indicarea din ce în ce mai precisă, mai exactă a gradului de cunoaștere a obiectului de către subiectul cunoscător. Nu poți susține că știi ce este un lucru dacă nu îl poți defini riguros atât sub aspectul intensiunii cât și sub aspectul extensiunii, adică atât sub aspectul însușirilor lui esențiale cât și sub aspectul varietății speciilor sub care el există. Clasificarea este operația prin care obiectele unei mulțimi date sunt distribuite în clase după un anumit criteriu. Este
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
adevărate. Logica tradițională distinge trei forme fundamentale ale gândirii: noțiunea, judecata și raționamentul. Noțiunea Noțiunea este formă logică fundamentală care reflectă caracteristicile necesare, generale și repetabile ale unei clase de obiecte. Noțiunea are compoziție duală părțile sale fiind conținutul sau intensiunea și sfera sau extensiunea. Noțiunea se exprimă în cuvânt. Intesiunea sau conținutul noțiunii este mulțimea însușirilor caracteristice clasei de obiecte desemnată de noțiune. Extensiunea sau sfera este mulțimea tuturor obiectelor din clasa reflectată de noțiune ce posedă caracteristicile reunite în
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
Noțiunea se exprimă în cuvânt. Intesiunea sau conținutul noțiunii este mulțimea însușirilor caracteristice clasei de obiecte desemnată de noțiune. Extensiunea sau sfera este mulțimea tuturor obiectelor din clasa reflectată de noțiune ce posedă caracteristicile reunite în intesiune. Caracteristicile prevăzute de intensiune mai poartă numele de note. Raportul de dualitate dintre conținutul și sfera noțiunii se manifestă sub forma variației inverse: o noțiune cu un conținut mai restrâns are o sferă mai largă iar o noțiune cu un conținut mai bogat are
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
O noțiune este individuală atunci când conține in extensiunea ei un singur element sau generală atunci când cuprinde in extensiunea ei cel puțin 2 elemente. Alte chestiuni specifice:"definiția termenilor" ca noțiuni cărora le este atribuit un nume, Legea variației inverse a intensiunii în raport cu extensiunea, "clasificarea" lor după "extensiune"(sferă)--vizi/nevizi, colectivi/divizivi, individuali/generali, vagi/preciși-- și "intensiune"(conținut)--abstracți/concreți, absoluți/relativi, independenți/corelativi, pozitivi/negativi--, "raporturi" între aceștia (identitate, intersecție, ordonare, contrarietate, contradicție); Criterii esențiale de distincție a judecăților
Logică formală () [Corola-website/Science/298008_a_299337]
-
extensiunea ei cel puțin 2 elemente. Alte chestiuni specifice:"definiția termenilor" ca noțiuni cărora le este atribuit un nume, Legea variației inverse a intensiunii în raport cu extensiunea, "clasificarea" lor după "extensiune"(sferă)--vizi/nevizi, colectivi/divizivi, individuali/generali, vagi/preciși-- și "intensiune"(conținut)--abstracți/concreți, absoluți/relativi, independenți/corelativi, pozitivi/negativi--, "raporturi" între aceștia (identitate, intersecție, ordonare, contrarietate, contradicție); Criterii esențiale de distincție a judecăților/propozițiilor. În raport cu forma judecății trebuie ținut cont de criteriul corectitudinii. Judecata trebuie să reflecte apartenența sau neapartenența
Logică formală () [Corola-website/Science/298008_a_299337]
-
generație în urmă. Principiile rămân așadar, aceleași, fie că este vorba despre birocrație sau despre stat, despre egalitate sau libertate, despre muncă, învățare sau timp liber. Instituțiile ce le corespund s-au schimbat însă în privința conținutului sau a formei, a intensiunii sau a extensiunii. Pentru a le evalua sau pentru a stabili propriile cursuri ale acțiunii și interacțiunii, pentru a elabora într-adevăr politici care țin cont de noile instituții, este necesară o nouă cunoaștere și o nouă reflexivitate. În acest
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ușor improprie, cf. „Iată - prin urmare - un mare principiu pedagogic: ochii, urechile, mâinile și coardele vocale trebue să fie căile prin care ortografia va intra în deprinderea elevilor” (Papadopol, 1925: 86), iar când nu-l întrebuințează trimite exact la anumite intensiuni cunoscute ale termenului: cf. „să se plece de la cunoscut la necunoscut” (Papadopol, 1925: 109). Totuși în „încheerea” cursului său, Papadopol îți exprimă clar propriile principii pedagogice: „în predarea acestui studiu de însemnătate nediscutată totul va fi natural și măsurat, nimic
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
dintre aceste elemente și rubricile aferente. Găsim în aceeași unitate temporală de evoluție, utilizat întâmplător, deci fără o teorie care să justifice prima atestare într-o didactică a termenului, pe care îl considerăm tehnic, verbul să proiecteze, întrebuințat fără o intensiune științifică precisă, de către V. Goia (1982: 39), deși termenul tehnic proiectare didactică, este propus de R.M. Gagne (și J.L. Briggs) încă din 1975, (1977), care-l considera(u) o cale simplă de corelare a conținuturilor științifice. Tabloul paradigmatic al evoluției
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
nu se folosesc cu același sens pentru obiecte diferite, așa cum se folosesc numele comune), îl citează pe B. Bosanquet (atunci când spune că fiecare dintre entitățile cărora aceste nume li se aplică "formează în sine o extensiune separată care corespunde unei intensiuni separate și distincte"), precum și pe O. Jesperson (important este nu faptul că Juan sau Roma sunt numele mai multor obiecte, ci "modul în care aceste nume sunt folosite de către vorbitori și sunt înțelese de către ascultători", deoarece aparțin unor momente lingvistice
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
aluzia la o "văduvă care nu este văduvă": "Madonna Intelligenza 544"); de altfel, în acest plan toate supranumele sunt încărcate de simbol (Il Comandante, Sylvia), "fiind semne ale canalului comunicativ dintre dincoace și dincolo"545. Relația de sinonimie - creată prin intensiune - dintre prenume și supranume (Leana-Văduva-Îngerul Morții-Persephona; Adrian-Poetul-Îngerul Morții-Dionysos; asemănarea celor doi cu Îngerul Morții, prin oglindire înseamnă recuperarea stării de androginie) are funcție semnificativă 546. Celălalt supranume al Leanei este Una (Uni, zeița etruscă identică Junonei), menționat de Eliade în
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
îndeplinind setul de proprietăți: este cazul Euridicei, soția doctorului Laurian, actriță, mama lui Laurian, pentru care utilizarea exclusivă a supranumelui relevă identificarea totală cu mitul. În ceea ce privește relațiile dintre nume, pornind de la analiza Sabina Fânaru cu privire la relația de sinonimie - creată prin intensiune - între prenume, supranume și formule de adresare (Leana-Văduva-Îngerul Morții-Persephona; Adrian-Poetul-Îngerul Morții-Dionysos (În curte la Dionis) am extins studiul și la alte proze: Vasile-Împărăteasa-Excelență (Ghicitor în pietre), Brânduș-Măria Ta (Fata căpitanului); Maria da Maria-Străina- Înger al Morții (Uniforme de general). Omonimia
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
274.) preferă traducerea lui Bedeutung ca nominat (după Gh. Enescu și S. Vieru), și nu ca semnificație (după Anton Dumitriu), considerând termenul semnificație "ambiguu în terminologia lingvistică". Astfel, pe linia lui Frege, sensul sau înțelesul semnului verbal este definit ca intensiune, iar nominatul sau denotatul lui ca extensiune. 53 Andrei Pleșu, op. cit., p. 77. 54 Ibidem, p. 67. 55 Ioan S. Cârâc, op. cit., pp. 56-57. 56 Platon, op. cit., p. 306 (Cratylos, 422 e). 57 Ștefan Pașca, apud Domnița Tomescu, Numele de
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
referințelor asiatice, ci unul de exemplificare a unei metodologii implicite - metodologia unei analize structurale care selectează elemente aparținând diferitelor tradiții religioase, subsumabile aceluiași mitologem pe care îl confirmă în modalități particulare, o metodologie ce sustrage prin varietatea acestei omogenități morfologice intensiunea unei semnificații (religioase) independentă de condițiile ocurenței istorice a motivelor-suport6. Chestiunea „influenței sau originii iraniene” este un topos de multe ori folosit de Eliade, traversează literatura sa de specialitate și, decele mai multe ori, acele pagini care racordează elementele de
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
lui Alois Closs către Eliade, Graz, 17 octombrie 1953, cf. Corespondență I, p. 203. 5. Ipoteza „originii” ca vector metodologic poate scufunda cercetarea, printr-o anchetă exhaustivă, într-un demers pozitivist, care câștigă în extensiune și exactitate, dar pierde în intensiunea unui înțeles lăuntric al faptelor eminamente religioase de care se ocupă un istoric al religiilor. A trasa istoria unei religii, a-i cuprinde morfologia mereu estompată de variabila „arheologică” a unui asemenea demers istoric, constant dependent de datele celor mai
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
particularități, avute deja în vedere de gramaticile care consideră numele proprii o subclasă distinctă a substantivului: flexiunea defectivă de gen și de număr, precum și frecvența rădăcinii nominale zero, respectiv raportul invers proporțional dintre conținutul semantic și sfera de întrebuințare (între intensiune și extensiune, cu alți termeni). Nu este de neglijat faptul că specialiștii au stabilit, în funcție de relevanța în plan gramatical, și alte subcategorii lexicosemantice specifice ale clasei substantivului, în afară de numele proprii: substantivele compacte, abstracte, colective, personale, relaționale, postverbale, care prezintă, fiecare
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Crețoiu ș.a., Economie politică, 1993, București, Casa de Editură și Presă „Șansa” SRL, p. 37. footnote> Evoluția economiilor naționale (de tip capitalist) s-a desfășurat și continuă să se realizeze pe două direcții corelate: a) În extensiune și b) În intensiune. Procesul de „extindere” a sensului activității economice are loc prin tot mai larga transformare a „economiei” de către noi și noi tipuri de activități societale. Dacă În epoca „industrialismului clasic”, producția și, În general, economia (serviciile legate de producție sau din afara
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
prof. Mariana Anton Colegiul Național „Vasile Alecsandri”, Galați (Mihai Eminescu) Lumea în sensul său cel mai pur s-a născut dintr-un gând. Acesta a determinat un lung șir de contradicții. Aceeași etapă a urmat și cuvântul: „interdisciplinaritate”. Delimitând o intensiune relativă, abstractă, pozitivă simplă și o extensiune marcată de vid, general, colectiv și vag, a creat o lume, care, la rându-i, a impus o dihotomie: opțiune sau necesitate? Așa s-a creat o istorie a unui sens. Însă pentru
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
că dincolo de simple imagini reprezentaționale (non)verbale, există anumite semnificații sociale, culturale și politice. ÎI.4.b.1. Doi "lupi" politici românești Cele două instanțe metafictive politice constituie reprezentarea nonverbală și verbală a contracandidatului, fiind transferul semiotic de la extensiunea către intensiunea conceptului de lup: * pe de o parte, este imaginea prototipica a lupului politic generic, adaptată la contextul spațial și temporal cultural (campania electorală din 2000 pentru funcția de primar al capitalei; creator Corneliu-Vadim Tudor); * pe de altă parte, este imaginea
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
nu este pacientul/ cel care suferă crucificarea precum Iisus, ci devine agentul procesului de pedepsire, încercând să se răzbune pe acei politicieni care au facut/ fac poliție politică în România. FIG.2, unde principalul protagonist implicat este Ion Iliescu, constituie intensiunea vizuală a conceptului de lup. Pentru a trece dincolo de această piesă politică metafictivă și a intelege procesul creativ pe care se axează metamorfoza narativa a lui Ion Iliescu, vom aplica același sistem semiotic din semiotica socială a lui Kress și
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
câmpurilor conceptuale" (M.T. Cabré, 1998), sisteme noționale organizate. Organizarea conceptelor nu se realizează linear. Există o ierarhie a cunoașterii științifice, teoretizată, printre alții de Loic Depecker 2. Conceptul poate fi raportat și la alte dimensiuni logice de formare: extensiunea și intensiunea. Noțiunea de extensiune este utilizată în semantică și în terminologie. În descrierea sensului, extensiunea presupune enumerarea tuturor elementelor unei clase de obiecte. Extensiunea unui concept precum "salariu" corespunde denotației termenului care desemnează obiectul (obiectele) de care semnul este legat: salariu
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
un verb ca "a merge" desemnează totalitatea obiectelor (reale sau posibile) care intră sub incidența conceptului a merge" (A. Bidu-Vrănceanu, în DSL, 2005: 210). Când termenul este utilizat în enunț, semnificând un obiect prin intermediul unei proprietăți, extensiunea poate corespunde referinței. Intensiunea, opusă extensiunii, definește o categorie de obiecte printr-un ansamblu de proprietăți definitorii. Conceptul "salariu" desemnează suma proprietăților intrinseci și extrinseci prin care se definește contravaloarea muncii prestate: salariul de bază, indemnizații, sporuri, alte adaosuri (caracteristici intrinseci); salariu oferit în
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
desemnează suma proprietăților intrinseci și extrinseci prin care se definește contravaloarea muncii prestate: salariul de bază, indemnizații, sporuri, alte adaosuri (caracteristici intrinseci); salariu oferit în baza unui contract de muncă între angajat și angajator; tipuri/clase de salarii (caracteristici extrinseci). Intensiunea este, așadar, conceptul de "salariu" sub incidența căruia cad toate tipurile de salarii, ce aparțin extensiunii. Există diferențe între modul de exprimare a intensiunii, la nivelul lexicului și la nivelul terminologiei. În terminologie, intensiunea se poate exprima nominal prin substantive-termeni
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]