37 matches
-
privind răspunsul la întrebarea: în cazul că LENR (Low Energy Nuclear Reaction, în engleză, tradusă Reacție Nucleară la Energie Joasă, numită în folclor Fuziunea la Rece), este reală această reacție, cum s-ar explica din punctul de vedere al reacțiunii interatomice? La 23 martie 1989, Martin Fleischmann, din Marea Britanie, și Stanley Pons, din SUA, ambii cercetători la Universita-tea (publică) „Utah” din Salt Lake City, statul federal Utah, Statele Unite, au anunțat c-au observat fuziune nucleară controlată la temperatura camerei - timp de
LA CALTECH, CU „NEMATERIA” PRINTRE FIZICIENI de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_la_caltech_cu_florentin_smarandache_1354852772.html [Corola-blog/BlogPost/365749_a_367078]
-
de raza van der Waals. Acesta este volumul ocupate de un atom (sau moleculă) individual(ă). Volumul van der Waals poate fi calculat în cazul în care sunt cunoscute razele van der Waals (și, în cazul moleculelor, distanțele și unghiurile interatomice). Pentru un atom sferic, volumul van der Waals este: Pentru o moleculă, acesta este volumul delimitat de de suprafața van der Waals a moleculei. Volumul van der Waals al unei molecule este mereu mai mic decât suma volumelor van der
Rază van der Waals () [Corola-website/Science/320609_a_321938]
-
-butillitiu , iar apoi în prezența dicloro-di(trifenilfosfino) nickel formează un complex în care carborinul leagă coordinativ nichelul.Compusul astfel format reacționează cu 3-hexina printr-o reacție de trimerizare formând benzocarborane. Prin cristalografia în raze X s-a demostrat că legăturile interatomice au valori cuprinse între 164.8 ppm și 133.8 ppm ceea ce demonstrează ca acești compuși nu au caracter aromatic!
Carboran () [Corola-website/Science/317521_a_318850]
-
că încearcă să atingă capul lebedei, fără a o face. Dali însuși a descris tabloul în modul următor: ""Dali ne arată o ierarhizare a emoțiilor libidoului său, care sunt suspendate ca și cum ar pluti în aer, în conformitate cu teoria modernă a fizicii interatomice, în care nimic nu se atinge. Leda nu atinge lebăda; Leda nu atinge piedestalul; piedestalul nu atinge baza; baza nu atinge marea; marea nu atinge țărmul. Mâna dreaptă a Ledei caută să exprime o dorință, pe care nici ea însăși
Leda atomica () [Corola-website/Science/313444_a_314773]
-
raze X - principii generale Difracția de raze X este o metodă nedistructivă, ce permite obținerea de informații detaliate despre structura cristalografică și compoziția chimică a materialelor naturale sau fabricate. Difracția de raze X oferă o bună precizie la măsurarea spațiilor interatomice și este metoda dedicată determinării stărilor de deformație în straturile subțiri. Fiind o metodă nedistructivă și nepresupunând contactul direct cu proba studiată, este ideală pentru studiile in situ. Intensitățile măsurate pot furniza informații precise privind aranjamentul atomic la interfețe (de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
că lungimea de undă a radiației X este comparabilă cu dimensiunile atomilor și moleculelor unui domeniu larg de materiale permite determinarea aranjamentului atomic pe care acestea îl prezintă. Picurile într-un model de difracție sunt în directă legătură cu distanțele interatomice. Considerând un fascicol incident de raze X care interacționează cu atomi aranjați într-o structură ordonată (Fig. 6.3), atomii, reprezentați prin sfere de culoare verde, pot fi imaginați ca formând diferite seturi de plane în cristal. Pentru un set
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
probei. Astfel, GIXD completează acele metode în care informațiile sunt obținute de pe planele paralele cu suprafața (BraggBrentano și DCD). 6.4. Identificarea tensiunilor interne pe baza datelor experimentale 6.4.1. Considerații generale Pozițiile maximelor de difracție și deci spațiile interatomice pot fi precis măsurate prin difracție de raze X, metoda fiind astfel cea mai bună cale de caracterizare a deformațiilor omogene sau neomogene ce apar în structura materialului investigat [147-149, 151, 152]. Deformațiile omogene sau uniforme schimbă pozițiile maximelor de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
X pentru proba inscripționată nanolaser cu o singură trecere a fasciculului laser; 3 trasarea picurilor de difracție de raze X pentru proba inscripționată nanolaser cu două treceri suprapuse ale fasciculului laser Pozițiile maximelor de difracție și prin urmare a spațiilor interatomice pot fi precis măsurate prin metoda de difracție de raze X. Metoda este una dintre cele mai bune căi de caracterizare a deformațiilor omogene sau neomogene ce ar putea să apară în structura materialului de titan investigat. Deformațiile omogene sau
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de ori mai mică decât lungimea de undă a luminii, rețeaua cristalină nu poate fi folosită ca rețea de difracție naturală pentru lumină, ci doar pentru 35 radiații care au lungimea de undă de același ordin de mărime cu distanța interatomică. La sugestia lui Laue, experimentul de difracție reușește mai întâi în cazul radiațiilor X, dovedind astfel natura lor ondulatorie. Aceeași analogie este utilizată mai târziu în interpretarea rezultatelor obținute de către Davisson și Germer la reflexia electronilor pe suprafețe de nichel
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
în cazul cristalelor atomice un drum invers cristalelor ionice. Atomii care înconjoară particula depusă vor fi învecinați cu acesta pe trei direcții: pe direcția muchiei cubului, pe direcția diagonalei feței de cub și pe direcția diagonalei spațiale a cubului. Considerând interatomică pe direcția muchiei egală cu d , distanța interatomică pe direcția diagonalei feței va fi 2d , iar după direcția diagonalei spațiale a cubului 3d . Forța de atracție, invers proporțională cu distanța, va fi direct proporțională cu numărul de particule astfel învecinate
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
ionice. Atomii care înconjoară particula depusă vor fi învecinați cu acesta pe trei direcții: pe direcția muchiei cubului, pe direcția diagonalei feței de cub și pe direcția diagonalei spațiale a cubului. Considerând interatomică pe direcția muchiei egală cu d , distanța interatomică pe direcția diagonalei feței va fi 2d , iar după direcția diagonalei spațiale a cubului 3d . Forța de atracție, invers proporțională cu distanța, va fi direct proporțională cu numărul de particule astfel învecinate pe diferitele direcții. Pasul energetic va fi egal
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
descrie și viteza reținerii, care la rândul ei controlează timpul de stabilire a echilibrului pentru adsorbția solutului la interfața solid-soluție. Pentru dezvoltarea unui studiu cinetic al sorbției sunt necesare: -cunoașterea detaliilor moleculare ale reacției, incluzând informații energetice și stereochimice; -distanțele interatomice și unghiurile în cursul reacției; -etapele individuale implicate în mecanism. Pentru procesele de adsorbție în literatură se utilizează trei modele cinetice: modelul Lagergren (modelul cinetic de pseudo-ordin unu), modelul Ho (modelul cinetic de pseudo-ordin doi) și modelul Webber-Morris (difuzia intraparticule
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
în cazul cristalelor atomice un drum invers cristalelor ionice. Atomii care înconjoară particula depusă vor fi învecinați cu acesta pe trei direcții: pe direcția muchiei cubului, pe direcția diagonalei feței de cub și pe direcția diagonalei spațiale a cubului. Considerând interatomică pe direcția muchiei egală cu d , distanța interatomică pe direcția diagonalei feței va fi 2d , iar după direcția diagonalei spațiale a cubului 3d . Forța de atracție, invers proporțională cu distanța, va fi direct proporțională cu numărul de particule astfel învecinate
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
ionice. Atomii care înconjoară particula depusă vor fi învecinați cu acesta pe trei direcții: pe direcția muchiei cubului, pe direcția diagonalei feței de cub și pe direcția diagonalei spațiale a cubului. Considerând interatomică pe direcția muchiei egală cu d , distanța interatomică pe direcția diagonalei feței va fi 2d , iar după direcția diagonalei spațiale a cubului 3d . Forța de atracție, invers proporțională cu distanța, va fi direct proporțională cu numărul de particule astfel învecinate pe diferitele direcții. Pasul energetic va fi egal
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
nivelului energetic să crească considerabil. Deci, atunci când atomii erau izolați, nivelul energetic al atomului era foarte îngust, iar când s-a apropiat de alt atom, nivelul energetic al electronului se lărgește. În cazul când N atomi se găsesc la distanțe interatomice, fiecare nivel energetic discret al atomului, în cristal se transformă într-o bandă energetică, ce are N subnivele. Dacă nivelul energetic al atomului are degenerarea 2? + 1, atunci banda energetică corespunzătoare va fi formată din N (2?+1) subnivele. Benzile
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
permanganatului de potasiu, în funcție de valoarea pH-lui. 3 CLASIFICAREA REACȚIILOR REDOX Reacțiile redox se clasifică după două criterii de bază: natura particulelor care participă la schimbul electronic din procesul redox; natura mediului de reacție: acid, bazic sau neutru: I. Reacții redox-interionice, interatomice și intermoleculare Majoritatea reacțiilor redox se încadrează în această categorie și au loc în soluție. În acest caz, schimbul de electroni are loc între ioni, atomi sau molecule, în diferite medii de reacție ( acid, bazic sau neutru ). II. Reacții de
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
cavitate. Colimatorul ce joacă rolul unei diafragme și contribuie la paralelizarea fluxului de particule α; Ținta sau foița metalică subțire, confecționată din aluminiu sau aur ce are o grosime de 500nm ce cuprinde aproximativ 1000 atomi, dacă se consideră distanța interatomică de 0,5nm; Ecranul de sticlă fluorescent datorită ZnS care are proprietatea de a deveni luminescentă în locul în care a fost lovită de particula α, unde apare o scânteie denumită „scintilație” ce poate fi observată la microscop; Întreaga instalație a
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
plan nodal care cuprinde legătura σ existentă în moleculă fiind perpendicular pe aceasta și are o energie mai ridicată decât a legăturii simple. Prezența ei nu influențează forma spațială a moleculei dată de orientarea covalențelor simple ci doar reduce distanțele interatomice și mărește unghiul de valență conferind rigiditate moleculei. Suprapunerea lobilor orbitalilor este mai redusă în cazul covalențelor duble față de covalențele simple și de aceea covalența dublă are o energie de legătură mai redusă față de covalența simplă, fiind mai reactivă decât
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
care la rândul său conține protoni și neutroni iar electronii gravitează în jurul nucleului aflându-se în orice punct din spațiu cu o anumită probabilitate. O schiță simplă a atomului de sodiu este dată în Fig. I.4 I.2. FORȚE INTERATOMICE ȘI INTERMOLECULARE Forțele care acționează între atomi se numesc forțe interatomice sau intramoleculare iar cele care acționează între biomolecule se numesc forțe intermoleculare Forțele interatomice și intermoleculare derivă din faptul că atomii conțin sarcini electrice de semne contrare: nucleul pozitiv
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
în jurul nucleului aflându-se în orice punct din spațiu cu o anumită probabilitate. O schiță simplă a atomului de sodiu este dată în Fig. I.4 I.2. FORȚE INTERATOMICE ȘI INTERMOLECULARE Forțele care acționează între atomi se numesc forțe interatomice sau intramoleculare iar cele care acționează între biomolecule se numesc forțe intermoleculare Forțele interatomice și intermoleculare derivă din faptul că atomii conțin sarcini electrice de semne contrare: nucleul pozitiv și învelișul electronic, încărcat negativ. Atomii sunt neutri din punct de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
schiță simplă a atomului de sodiu este dată în Fig. I.4 I.2. FORȚE INTERATOMICE ȘI INTERMOLECULARE Forțele care acționează între atomi se numesc forțe interatomice sau intramoleculare iar cele care acționează între biomolecule se numesc forțe intermoleculare Forțele interatomice și intermoleculare derivă din faptul că atomii conțin sarcini electrice de semne contrare: nucleul pozitiv și învelișul electronic, încărcat negativ. Atomii sunt neutri din punct de vedere electric, între nucleu și electroni exercitându-se interacțiuni de atracție electrostatică (Coulombiană). In
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Pe măsură ce distanța dintre atomi scade, forțele de atracție dintre atomi cresc, energia potențială scade. Dacă distanța se micșorează în continuare, forțele de atracție încep să scadă, apoi se anulează și apar forțele de repulsie. Configurația la care la care forțele interatomice se echilibrează, iar energia potențială este minimă, reprezintă starea stabilă ce corespunde formării unei molecule. Molecula este o grupare de atomi ce formează o configurație stabilă datorită forțelor de interacțiune interatomice. Structura moleculelor este determinată de distanța dintre atomi și
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
forțele de repulsie. Configurația la care la care forțele interatomice se echilibrează, iar energia potențială este minimă, reprezintă starea stabilă ce corespunde formării unei molecule. Molecula este o grupare de atomi ce formează o configurație stabilă datorită forțelor de interacțiune interatomice. Structura moleculelor este determinată de distanța dintre atomi și orientarea în spațiu a legăturii, gradul de rotație în jurul unei anumite direcție a unor atomi, energia de legătură dintre atomi, etc. Posibilitatea legării atomilor este dată de faptul că sarcinile lor
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
sunt mult apropiați, au loc modificări în distribuția electronilor exteriori, în urma cărora se creează legătura chimică dintre atomi. Natura și intensitatea forțelor de interacțiune depind de masa partenerilor, sarcina lor electrică, structura electronică, dimensiunile și geometria partenerilor etc. Atât forțele interatomice cât și cele intermoleculare pot fi forțe: • forțe de atracție(de legătură) • forțe de respingere. I.2.1. Forțe interatomice de legătură (de atracție) Forțele interatomice de legătură (de atracție) se împart în patru categorii, trei dintre ele sunt puternice
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
intensitatea forțelor de interacțiune depind de masa partenerilor, sarcina lor electrică, structura electronică, dimensiunile și geometria partenerilor etc. Atât forțele interatomice cât și cele intermoleculare pot fi forțe: • forțe de atracție(de legătură) • forțe de respingere. I.2.1. Forțe interatomice de legătură (de atracție) Forțele interatomice de legătură (de atracție) se împart în patru categorii, trei dintre ele sunt puternice (sunt denumite și legături chimice) iar a patra este o legătură mai slabă (numită uneori și legătură fizică) Legăturile chimice
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]