14 matches
-
un număr relativ mare de componente (operații și faze); -posedă o structură "ierarhică" : în cazul general, orice PT poate fi considerat ca o totalitate de sub-sisteme (operațiile), iar fiecare dintre acestea se subdivide în sub-sisteme și mai simple (fazele); -prezintă "intercorelații multiple" care se exprimă printr-un număr mare de legături între sub-sisteme la același nivel ierarhic și prin interdependențe între diferitele niveluri ierarhice ale sistemului-proces tehnologic; -sunt "multicriteriale": pentru unele sub-sisteme componente, soluțiile optime se pot adopta pe baza mai
Proces tehnologic () [Corola-website/Science/314305_a_315634]
-
consumul de substanțe cu scop anxiolitic, cele două diagnostice putând constitui singure un factor de risc pentru tentativa de suicid. De altfel, pentru Beautrais (1996), rolul tulburărilor anxioase ca factor de risc suicidar dispare atunci când se ține cont de aceste intercorelații. TULBURĂRI DE CONDUITĂ În studiul lui Shaffer deja citat (1996), 50% dintre sinucigași prezentau un comportament perturbator (după criteriile DSM-IV) și, mai precis, 46% prezentau tulburări de conduită. Procente similare au fost constatate și la populațiile de adolescenți cu tentativă
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
că în planul operațional al gândirii, după abstractizare și generalizare trebuie să urmeze concretizarea bazată pe analiză, comparație și generalizare de data aceasta a datelor puse în mintea copilului. În planul cunoașterii, noțiunile asimilate de micul școlar intră în anumite intercorelații. Spre sfârșitul vârstei mici, cititscrisul devine treptat instrument intelectual important, care ridică la un nivel superior posibilitatea de autoinstruire și duce la transformări importante în sfera intereselor. Gândirea lor angajează continuu procesul instructiv educativ, în activitatea mintală are loc o
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
media estimărilor făcute de cei trei experți evaluatori menționați mai sus, și anume Cox, Terman și Merrill. Diferențele între evaluatori au fost de 0,90 la estimarea pentru perioada copilăriei și 0,89 la estimarea pentru perioada tinereții (calculate din intercorelații în Cox, 1926, pp. 67-68). Un exemplu de factori care au contribuit la estimările lor poate fi găsit într-o descriere a lui Francis Galton (nu se află pe listă; s-a născut în 1822 și a publicat Hereditary Genius
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
educației are însă și metode de prelucrare și interpretare a datelor care nu aparțin domeniului metodologiei generale a științei sau logicii formale, metode care îi sînt proprii, de la metoda interpretativă strict aplicată faptelor educative la metoda biografică sau la metoda intercorelației psihologice sau psihopedagogice dintre probe sau dintre probe, comportamente și/sau performanțe. Primele două vor fi tratate în acest capitol, iar cealaltă în capitolul final al lucrării. 4.2.1. Ce înseamnă a interpreta? A interpreta înseamnă, în primă și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
studiat, fie că este vorba despre personalitatea unui subiect anume, activitatea unui grup ori structura unui fenomen educațional. Prin aceste operații reușim să construim un model al fenomenului pe care îl avem de studiat, unul care încearcă să surprindă imaginea intercorelațiilor semnificative din interiorul respectivului obiect sau fenomen. Indiferent de natura fenomenului investigat, acest fapt presupune operații de mare finețe în ordonarea și subordonarea faptelor; descifrarea relațiilor dintre ele și a dinamismului propriu și clasificarea lor în funcție de potențialul explicativ pe care
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
dedicate doar metodei biografice 14. Uneori, simplul calcul al corelațiilor statistice nu este suficient pentru explicarea unei structuri de personalitate sau a configurației unui fenomen educativ. Pentru aceste situații, logicianul Petre Botezatu, împreună cu marele metodolog Ion Holban au propus metoda intercorelației calitative dintre probe (numită și metoda Botezatu-Holban), care încearcă să explice felul în care din două trăsături psihologice separate se constituie una nouă sau invers. Autorii au ajuns la ipoteza „corelațiilor calitative” atunci cînd lucrau la Laboratorul de Psihologie al
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
Înțelegerea aprofundată a unui conținut nou, este necesară stabilirea unor legături cu cunoștințele anterioare, cu care tema nouă poate corela. În acest sens, este bine ca În studiul unei teme noi să se pornească de la recapitularea unor cunoștințe anterioare, pentru ca intercorelațiile necesare să se stabilească mai reușit. Menționez, astfel, relatarea unui elev cu un mod corespunzător de a-și organiza studiul individual: “De fiecare dată fac o mică recapitulare a celor Învățate până atunci, În cadrul unui capitol; apoi Învăț lecția de
Învăţământul românesc în context european by Coman Marian () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2354]
-
Tinca Crețu s-au orientat spre abordarea sistemică a personalității (concepția structural sistematică). Autorii desprind următoarele structuri ale personalități: subsistemul de orientare - concepția despre lume și viață, idealul de viață, imaginea de sine, sistemul motivelor și al intereselor; subsistemul bioenergetic - intercorelațiile neuro-hormonale, tipul de activitate nervoasă superioară, temperamentul; subsistemul instrumental al personalității - particularitățile manifestării și gradul de dezvoltare a diverselor procese psihice senzoriale, motrice, intelectuale, afective, volitive, precum și informațiile, operațiile, structurile operaționale, nivelul de cultură generală și profesională, nivelul dezvoltării priceperilor
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
competențele discursive ale locutorilor, pe de altă parte. Pentru punctul de plecare metodologic general, reținem sublinierea calității de sistem a obiectului cercetat și dispunerea palierelor analizei în analogie cu triada lui Charles Morris sintaxă, semantică, pragmatică -, dar și într-o intercorelație, care să facă însăși cercetarea să funcționeze după modelul sistemic. Odată cu cel de-al treilea capitol, Publicistica eminesciană în orizontul receptării, demersul analitic se situează la nivelul mizei sale principale, începând prin a tranșa cadrul general al obiectului cercetării. Constatarea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și r sunt numere întregi pozitive. Distanța Minkovski este un caz particular al distanței putere, când t=r, iar distanța euclidiană este cazul său particular pentru t=r=2. Distanța Mahalanobis este o generalizare care încorporează standardizarea variabilelor și ajustează intercorelațiile dintre variabile. Această distanță este importantă, pentru că rezolvă două dintre problemele analizei de grupare, și anume lipsa de unitate a scalelor pe care sunt măsurate variabilele și supraponderarea unui anumit set de variabile strâns corelate. Coeficienți de asocieretc "Coeficienți de
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
educației are însă și metode de prelucrare și interpretare a datelor care nu aparțin domeniului metodologiei generale a științei sau logicii formale, metode care îi sînt proprii, de la metoda interpretativă strict aplicată faptelor educative la metoda biografică sau la metoda intercorelației psihologice sau psihopedagogice dintre probe sau dintre probe, comportamente și/sau performanțe. Primele două vor fi tratate în acest capitol, iar cealaltă în capitolul final al lucrării. 4.2.1. Ce înseamnă a interpreta? A interpreta înseamnă, în primă și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
studiat, fie că este vorba despre personalitatea unui subiect anume, activitatea unui grup ori structura unui fenomen educațional. Prin aceste operații reușim să construim un model al fenomenului pe care îl avem de studiat, unul care încearcă să surprindă imaginea intercorelațiilor semnificative din interiorul respectivului obiect sau fenomen. Indiferent de natura fenomenului investigat, acest fapt presupune operații de mare finețe în ordonarea și subordonarea faptelor; descifrarea relațiilor dintre ele și a dinamismului propriu și clasificarea lor în funcție de potențialul explicativ pe care
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
dedicate doar metodei biografice 14. Uneori, simplul calcul al corelațiilor statistice nu este suficient pentru explicarea unei structuri de personalitate sau a configurației unui fenomen educativ. Pentru aceste situații, logicianul Petre Botezatu, împreună cu marele metodolog Ion Holban au propus metoda intercorelației calitative dintre probe (numită și metoda Botezatu-Holban), care încearcă să explice felul în care din două trăsături psihologice separate se constituie una nouă sau invers. Autorii au ajuns la ipoteza „corelațiilor calitative” atunci cînd lucrau la Laboratorul de Psihologie al
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]