86 matches
-
supraimplantară - piesele de mână (turbine, piesa contra-unghi, piesa dreaptă, piesa aparat detartraj, piesa de mână a laserului dentar etc.); - instrumentar de consultație (oglinda, pensa dentară, sonda); - instrumente de izolare a câmpului de lucru (cleme, diga, cleștele aplicator cleme digă, icuri interdentare, mătase dentară etc.); - instrumentar folosit în odontoterapia restauratoare (spatule, excavatoare, linguri Black, obturator/fuloare, instrumentarul pentru aplicarea și modelarea materialelor de obturație, portmatrici, polipant pentru finisaj, discuri de finisaj, periuțe dentare etc.); - instrumentar, dispozitive și echipamente utilizate în protetica supraimplantară; - instrumentar
DECIZIE nr. 9/2CN din 15 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255895]
-
Cavitatea orală propriu-zisă este cuprinsă între fețele interne ale arcadelor dento-alveolare și istmul buco-faringian. Separația dintre cele două compartimente (vestibul și cavitate orală propriu-zisă) este incompletă, deoarece: -chiar când arcadele dento-alveolare sunt în contact ele comunică prin spațiile retromolare și interdentare; -pe măsură ce se instalează edentația, caracterul delimitativ se tulbură, ajungându-se ca în edentație extinsă, atrofia crestei edentate să modifice definitiv această demarcație. Această separare a interiorului cavității orale are importanță mai mult descriptivă. Toate elementele morfo-structurale situate în
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
unde resorbția osoasă este mai accentuată. Osul alveolar (13-d) - dentar, după Beltrami - Fig. 14 - este situat la nivelul apofizelor dento-alveolare ale maxilarului și mandibulei, conformând alveolele dentare care adăpostesc și sprijină rădăcinile dinților. Alveolele sunt separate între ele prin septuri interdentare. Osul alveolar este un os spongios delimitat la exterior de “corticala externă” comună cu a oaselor maxilare. La interior, căptușind suprafața alveolei, este “corticala internă” sau “compacta internă” sau “lamina dura”, care servește ca inserție pentru ligamentele Scharpey. Lamina dura
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
prin fascicule fibroase gingivo-periostale și cementul dentar în zona cervicală, de care aderă prin fibre gingivo-cementare. În continuarea gingiei aderente, înconjurând dinții ca un guleraș la colet, se găsește gingia marginală, care se împarte în gingia marginală liberă și gingia interdentară. Gingia marginală liberă este situată vestibular și oral de dinte. Pe secțiune are un aspect triunghiular, laturile triunghiului constituind versantele intern și respectiv extern ale gingiei libere. Versantul intern constituie peretele moale (extern) al sulcusului gingival. Gingia interdentară este partea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și gingia interdentară. Gingia marginală liberă este situată vestibular și oral de dinte. Pe secțiune are un aspect triunghiular, laturile triunghiului constituind versantele intern și respectiv extern ale gingiei libere. Versantul intern constituie peretele moale (extern) al sulcusului gingival. Gingia interdentară este partea interdentară a gingiei marginale, formând langheta gingivală situată între doi dinți vecini. Constituie peretele moale al sulcusului gingival la nivel interdentar. Păstrează aceleași caracteristici morfo-structurale ca și la nivelul gingiei libere și închide astfel sulcusul gingival. Langheta gingivală
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Gingia marginală liberă este situată vestibular și oral de dinte. Pe secțiune are un aspect triunghiular, laturile triunghiului constituind versantele intern și respectiv extern ale gingiei libere. Versantul intern constituie peretele moale (extern) al sulcusului gingival. Gingia interdentară este partea interdentară a gingiei marginale, formând langheta gingivală situată între doi dinți vecini. Constituie peretele moale al sulcusului gingival la nivel interdentar. Păstrează aceleași caracteristici morfo-structurale ca și la nivelul gingiei libere și închide astfel sulcusul gingival. Langheta gingivală este formată din
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
intern și respectiv extern ale gingiei libere. Versantul intern constituie peretele moale (extern) al sulcusului gingival. Gingia interdentară este partea interdentară a gingiei marginale, formând langheta gingivală situată între doi dinți vecini. Constituie peretele moale al sulcusului gingival la nivel interdentar. Păstrează aceleași caracteristici morfo-structurale ca și la nivelul gingiei libere și închide astfel sulcusul gingival. Langheta gingivală este formată din papila vestibulară și orală, unite între ele printr-un col, ceea ce-i conferă formă de clepsidră culcată. Papila interdentară are
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
nivel interdentar. Păstrează aceleași caracteristici morfo-structurale ca și la nivelul gingiei libere și închide astfel sulcusul gingival. Langheta gingivală este formată din papila vestibulară și orală, unite între ele printr-un col, ceea ce-i conferă formă de clepsidră culcată. Papila interdentară are formă de piramidă triunghiulară cu un versant oral, respectiv vestibular, și două versante proximale concave (mezial și distal) în raport cu dinții limitrofi papilei. Sub mucoasă există un sept fibros de consolidare, identic cu cel al gingiei libere. Sulcusul gingival (Fig
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
oral, și ocluzal la nivel proximal. Exprimarea convexității scade spre distal, cele vestibulare fiind mai bine exprimate decât cele orale. Clinic, coletul este exprimat de inserția epitelială. În jurul coletului se dispun cele două sectoare gingivale - gingia marginală liberă și gingia interdentară. 6.4. Spațiul pulpar, format din camera pulpară și canalele radiculare, constituie o caracteristică comună a dinților, dar și o caracteristică de diferențiere. Dimensiunea camerei pul pare respectă de obicei pe cele ale coroanei dentare (fig. 35). Canalele radiculare sunt
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
a dinților se modifică rapid datorită efectuării funcțiilor globale ale sistemului stomatognat. Se produce uzura dentară care asigură posibilitatea de proglisare a mandibulei și se realizează a doua mezializare a mandibulei. Tot în această perioadă, oasele maxilare cresc determinând spațieri interdentare: treme și diasteme. Această întrerupere a continuității arcadei este considerată normală în cazul arcadei tempoare și este necesară pentru a crea spațiul de erupție al dinților permanenți, mai voluminoși. Distal de ultimul molar temporar se formează, prin creșterea maxilarului, un
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
formează, prin creșterea maxilarului, un spațiu liber, denumit “câmp retromolar” necesar erupției primului molar definitiv. Arcadele dento-alveolare mixte se consideră din momentul în care primul molar definitiv, de 6 ani, a realizat contactul ocluzal cu antagonistul său. Acest nou contact interdentar determină un nou nivel al planului de ocluzie, fenomen denumit “a doua înălțare fiziologică a ocluziei”. Arcadele dentare vor avea caracteristici de arcadă mixtă până la 12-13 ani, când șirul dinților temporari este perfect înlocuit de cel al dinților permanenți. În
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
care cuantifică rapoartele dento-dentare din cadrul arcadei și parametrii interarcadici, care cuantifică rapoartele dentare dintre cele două arcade în raport de ocluzie. 11.2. Parametrii intraarcadici sunt (Fig. 57): a) forma-arcadei în ansamblu, b) axele de implantare ale dinților, c) contactele interdentare proximale, d) conturul liniei coletelor dentare, e) simetria reliefurilor coronare. a) Forma de ansamblu a arcadei dentare are caracteristici individuale și se admite existența corelației cu forma feței. Au fost efectuate mai multe încercări de sistematizare a posibilităților în ceea ce privește forma
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
încă o adaptare morfologică capabilă să facă față forțelor de solicitare ocluzală. Se realizează în acest mod o dispersie a rezultantelor forțelor astfel încât rezultanta totală ajunsă la nivelul parodonțiului are valori mici, realizând protecția la solicitare a parodonțiului. c) Contactele interdentare proximale Se analizează conturul ariilor de contact și ambrazurile care înconjoară ariile de contact. Ariile de contact (fig. 62) sunt zone ale suprafețelor proximale prin care se realizează contactul între dinții vecini și în ansamblu, continuitatea șirului dentar dintr-o
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
între dinții vecini și în ansamblu, continuitatea șirului dentar dintr-o arcadă. Au ca rol funcțional dispersia rezultantei orizontale a forțelor ocluzale în lungul arcadei, asigurându-se astfel protecția la suprasolicitare a parodonțiului. Au și rolul de a proteja papila interdentară de impactul cu fragmentele alimentare. Ariile de contact sunt situate la nivelul maximei convexități a fețelor proximale ale celor doi dinți vecini. Trebuie să fie mici în suprafață, netede și în contact strâns, pentru a nu permite trecerea fragmentelor alimentare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
acest contact interproximal poate avea orice dimensiune. Când reconstituim terapeutic aria de contact o vom face individualizat ca o contraimagine a ariei de contact a dintelui vecin și în raport cu situația reală din cadrul arcadei. Ideal, suma suprafețelor tuturor ariilor de contact interdentar este de 0,064 cm2. In ceea ce privește plasamentul, conform situării maximului de convexitate a fețelor proximale, ariile de contact se deplasează de la frontali spre laterali, din treimea incizală și vestibulară spre treimea medie, în sens vestibulo-oral și cervico-incizal astfel
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
spre treimea medie (fig. 63). Ambrazura cervicală este situată sub aria de contact. Are tot formă de triunghi dar cu baza la nivelul cervical, vârful la nivelul ariei de contact. Unghiul format de fețele proximale este mai ascuțit. Adăpostește langheta interdentară. Uzura proximală micșorează spațiul interdentar și, ca reacție compensatorie, langheta se atrofiază. Ambrazura vestibulară este cea mai puțin profundă și realizează vestibular un unghi de peste 90°. Ambrazura orală este mai profundă decât cea vestibulară și creează spre oral un unghi
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Ambrazura cervicală este situată sub aria de contact. Are tot formă de triunghi dar cu baza la nivelul cervical, vârful la nivelul ariei de contact. Unghiul format de fețele proximale este mai ascuțit. Adăpostește langheta interdentară. Uzura proximală micșorează spațiul interdentar și, ca reacție compensatorie, langheta se atrofiază. Ambrazura vestibulară este cea mai puțin profundă și realizează vestibular un unghi de peste 90°. Ambrazura orală este mai profundă decât cea vestibulară și creează spre oral un unghi mai ascuțit. d) Conturul liniei
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
vestibular un unghi de peste 90°. Ambrazura orală este mai profundă decât cea vestibulară și creează spre oral un unghi mai ascuțit. d) Conturul liniei coletelor dentare Coletul dentar este înconjurat vestibular și oral de gingiamarginală liberă și proximal de gingia interdentară sub formă de langheta. Unirea gingiei cu dintele se realizează prin joncțiunea epitelială (fig.65). Ideal, în cazul morfologiei primare, este ca plasamentul joncțiunii epiteliale să fie la nivelul coletului anatomic reprezentat de joncțiunea smalț-cement. Linia coletelor este sinuoasă și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
prin joncțiunea epitelială (fig.65). Ideal, în cazul morfologiei primare, este ca plasamentul joncțiunii epiteliale să fie la nivelul coletului anatomic reprezentat de joncțiunea smalț-cement. Linia coletelor este sinuoasă și rezultă din continuitatea contururilor gingiei marginale cu cele ale gingiei interdentare. Gingia marginală este concavă spre ocluzal iar gingia interdentară este convexă spre ocluzal. ]n ansamblul arcadei, linia coletelor prezintă caracteristicile (fig. 66): -sinuozitatea sa scade spre distal; -curbura de pe fața mezială a unui dinte este mai exprimată decât curbura de pe
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
primare, este ca plasamentul joncțiunii epiteliale să fie la nivelul coletului anatomic reprezentat de joncțiunea smalț-cement. Linia coletelor este sinuoasă și rezultă din continuitatea contururilor gingiei marginale cu cele ale gingiei interdentare. Gingia marginală este concavă spre ocluzal iar gingia interdentară este convexă spre ocluzal. ]n ansamblul arcadei, linia coletelor prezintă caracteristicile (fig. 66): -sinuozitatea sa scade spre distal; -curbura de pe fața mezială a unui dinte este mai exprimată decât curbura de pe fața distală a dintelui vecin, mezial; -curbura de pe fața
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
vestibulare maxilare. În plan transversal - în zona laterală, arcada maxilară circumscrie vestibular arcada mandibulară cu diametrul maxim orizontal al cuspidului vestibular (fig. 80). Lingual, arcada mandibulară o circumscrie pe cea maxilară cu diametrul maxim orizontal al cuspidului mandibular lingual. Contactele interdentare se realizează astfel: cuspizii vestibulari mandibulari vin în contact cu șanțul intercuspidian mezio-distal principal al premolarilor și molarilor maxilari; la nivel canin fata palatinală a caninului maxilar contactează fața vestibulară a caninului mandibular; la nivel incisiv, liniile interincisive se continuă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
a incisivilor mandibulari de cei maxilari. Se admite ca normală și situația în care marginile incizale ale frontalilor mandibulari vin în contact cu marginile incizale ale frontalilor maxilari, realizând ocluzia cap la cap. Când realizăm arcadele dentare artificiale urmărim rapoartele interdentare în cele trei planuri conform celor trei principii: mezializare, circumscriere și acoperire. Ocluzia statică trebuie să asigure stabilitatea contactului interarcadic realizând maximum de contacte în relație de intercuspidare maximă și maximum posibil în relație ocluzală centrică, mandibula fiind în relație
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
față de verticală) și revine spre IM unde ajunge după ce a sfărâmat sau triturat alimentul. Parametrii medii ai mișcărilor de masticație pentru un stereotip de masticație intermediar sunt: -durata medie - 0,7 s din care 0,15 s sunt cu contact interdentar; -unghiul realizat de traiectoria de revenire cu verticala - 1 5 grade; -numărul ciclurilor de masticație diferă în funcție de individ și de consistența alimentului; -amplitudinea mișcărilor scade treptat pe măsura executării triturării; -normalitatea în masticație implică desfășurarea ei bilaterală. Unilateralitatea denotă un
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
nemetalice (ceramice, polimeri și rășini compozite), de culoare identică sau foarte apropiată cu a dinților adiacenți. Se mai numesc și coroane fizionomice. Obiective: -reabilitarea fizionomiei, -asigurarea rezistenței bontului (consolidarea lui) și a protezei fixe unidentare, -adaptarea perfectă pe dinte, -rapoarte interdentare corecte cu dinții adiacenți și antagoniști. Indicații Coroana estetică se recomandă aproape exclusiv ca element unitar, în unele afecțiuni coronare din zona frontală: -discromii, distrofii, displazii; -nanism dentar sau alte dismorfii; -obturații inestetice sau neretentive; -unele malpoziții (ex. oropoziție); -fracturi
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
și incizală. Când stratul de opac folosit (sau fațeta) este mai gros, se dublează timpul și se poate completa 40-60 de secunde și dinspre oral. -Finisarea este necesară pentru a preveni interferențele cu cele adiacente ce urmează a se fixa. Interdentar, se face cu benzi abrazive fine, iar gingival, cu freze diamantate efilate, cu granulație fină și foarte fină. Scoaterea șnurului care a fost aplicat intrasulcular pentru izolare și dilatare, va permite ca manopera să nu lezeze parodonțiul. Freza se va
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]