359 matches
-
polarizează fluxurile turistice pe crestele stâncoase și sălbatice din Piatra Cloșani și Culmea Domogled, dar și în Cheile Motrului (Motru Sec, Coșuștea), ale Cernei (Corcoaiei, Ciucevelor) și în Peștera Cloșani. Carpații Occidentali se remarcăm, mai ales, prin prezența carstului de interfluviu, unde s-au dezvoltat platouri cu câmpuri de lapiezuri, doline, avene, polii, chei și peșteri. Varietatea și originalitatea reliefului carstic sunt rezultatul extinderii și grosimii mari a rocilor carstice corelate cu precipitațiile bogate (1000 - 1400 mm/an). În Munții Banatului
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
rezultat Turnurile Mălăiești și Țigănești, Acele Morarului, Colții Pietrei Arse, Sfinxul și Babele ș.a.; - relief glaciar reprezentat de: circuri complexe, dezvoltate în jurul nodului orografic Vârful Omu; văi glaciare ce pornesc radiar din jurul aceluiași nod (Văile Cerbului, Morarului, Țigănești, Mălăiești, Găuri); interfluvii sub formă de custuri (creste zimțate), cum este Creasta Padina Crucii (dintre Văile Țigănești și Mălăiești); morene (pe Valea Ialomiței); - praguri structural-litologice în care s-au dezvoltat cascade, de ex. Urlătoarea ș.a.. Clima este condiționată de marea dezvoltare pe verticală
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de Nord, ciclonii de iarnă de pe Marea Mediterană și cei de vară din Asia Mică și din depresiunea Aralo - Caspică. Local, circulația generală suferă modificări importante, datorită prezenței culoarului larg al văii Prutului în est, cu orientare generală NNV - SSE, orientării interfluviilor de la NV la SE la est de culmea principală a Lohanului și N -S sau NE - SV la vest de această culme, care contribuie la intensificarea vânturilor din N, N - NV și NV; apoi prezenței cuestelor care, în anumite sectoare
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
apele din șesuri se infiltrează lateral și când calitatea apelor lasă mult de dorit. Același lucru se întâmplă și cu apele din glacisuri când, în perioadele inundabile, apa din fântâni ajunge până la suprafață. • pânzele de apă de la nivelul superior al interfluviilor. Grosimea mare a stratelor ce alcătuiesc complexul superior nisipos explică adâncimea mare a pânzelor de apă ce se găsesc la suprafața interfluviilor înguste dintre văi. Aici, drenarea se face în mod normal, datorită permeabilității rocilor. Dacă, în general, pânzele acestea
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
glacisuri când, în perioadele inundabile, apa din fântâni ajunge până la suprafață. • pânzele de apă de la nivelul superior al interfluviilor. Grosimea mare a stratelor ce alcătuiesc complexul superior nisipos explică adâncimea mare a pânzelor de apă ce se găsesc la suprafața interfluviilor înguste dintre văi. Aici, drenarea se face în mod normal, datorită permeabilității rocilor. Dacă, în general, pânzele acestea se găsesc la adâncimi mari, sunt totuși și cazuri unde acestea se semnalează aproape de suprafață. Exemplu, la est de satul Tăbălăești, la
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
sunt două șiruri de dealuri subcarpatice ce constituie o prelungire spre sud a munților. În est dealurile: Podu Corbului, Nistorești, Orădiei, Frăsinet și Sinoiu formează hotarul cu localitatea Șotrile, iar în vest dealurile: Lazului, Vrăbiești, Strajiștea, Gurga și Răgman formează interfluviul dintre Prahova și Provița, în timp ce culmile dealurilor Surdești, Borungoci și Corneanca îi determină hotarul, în vest, față de comuna Adunați și satul Fricoasa. Această unitate subcarpatică prezintă aspectul unui ansamblu de culmi deluroase cu înălțimi ce variază între 300-400m și 800-900m
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
structurale. Asfel, linia marilor înălțimi este extrem de variată, în unele locuri fiind formată din creste, iar în altele din adevărate coame netezite de altitudinea care oscilează între 880 și 300-400m. Desfășurarea spațiilor interfluviale este sinuoasă și uneori întreruptă. - Pe unele interfluvii, plăcile mai dure de conglomerate și gresii au păstrat mai bine înălțimile, în timp ce argilele și marnele au construit la coborârea rapidă a înălțimilor. Conglomeratele de Brebu pot fi considerate ca fiind rocile cele mai dure din această regiune, ele apar
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
păstrat mai bine înălțimile, în timp ce argilele și marnele au construit la coborârea rapidă a înălțimilor. Conglomeratele de Brebu pot fi considerate ca fiind rocile cele mai dure din această regiune, ele apar în vf. Gurga (741m), Fața Radului, Pietriș (732m). Interfluviul între Prahova și Provița coboară cu cât înaintăm spre sud, păstrându-și totuși supremația asupra văii. Așa de exemplu, în nord, deasupra Beliei, depășește 750m, la vest de Breaza de Jos se menține la 743m, mai la sud, la Poiana
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Băicoi, 120m; T4 - terasa Câmpina, 65m; T5 - terasa Bănești, 5 - 10m. Terasa Străjștea (T0ă trădează evoluția atât de înaintată a văii. Ea apare în Dl. Orădia (780mă și Dl. Străjiștea ( Sinoiu 742m). Terasa Ciobi este mai slab conservată, apărând pe interfluviul Prahova - Provița pe unele vârfuri sau pe șei mai înalte. Terasa Pițigaia este bine dezvoltată la Voila, pe interfluviul Prahova - Doftana. La Breaza apare fragmentar, sub forma unor tăpșane netede pe cumpăna spre valea Târsei. Terasa Băicoi se întâlnește mai
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
a văii. Ea apare în Dl. Orădia (780mă și Dl. Străjiștea ( Sinoiu 742m). Terasa Ciobi este mai slab conservată, apărând pe interfluviul Prahova - Provița pe unele vârfuri sau pe șei mai înalte. Terasa Pițigaia este bine dezvoltată la Voila, pe interfluviul Prahova - Doftana. La Breaza apare fragmentar, sub forma unor tăpșane netede pe cumpăna spre valea Târsei. Terasa Băicoi se întâlnește mai bine conservată la Frăsinet. Terasa Câmpina este cea mai larg dezvoltată, având la Breaza o altitudine relativă de 5m
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
puțin favorabile culturilor agricole, orașul Breaza reprezintă o regiune ce nu a cunoscut cooperativizarea, agricultura propriu-zisă făcându-se în intravilan, între străzi și între funduri de locuri. Așadar, se poate vorbi pe ansamblu de o utilizare destul de mozaicată în raport cu extinderea interfluviilor și a teraselor și cu gradul de fragmentare a reliefului. Terenurile agricole sunt afectate parțial de procese de versant determinate de formațiuni geografice mai puțin dure. După 1989, mai exact după 1991 s-au diminuat suprafețele arabile cu cca 130
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Câmpa Moldovei, mai exact în extremitatea de sud-vest a Câmpiei Jijiei Inferioare și Bahluiului. Pe valea Bahluiețului înălțimile sunt cuprinse între 80 și 100 m., iar la nord-vest acestea ajung la 200-250 metri. La nord de valea Bahluiețului se desfășoară interfluvii largi, separate de văi cu direcție nord-vest - sudest, iar la sud de această vale relieful prezintă o fragmentare mai accentuată, suprafețele plane lipsesc și interfluviile sunt reduse la culmi înguste de 50-100 metri. Versanții sunt mai puternic afectați de alunecări
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
iar la nord-vest acestea ajung la 200-250 metri. La nord de valea Bahluiețului se desfășoară interfluvii largi, separate de văi cu direcție nord-vest - sudest, iar la sud de această vale relieful prezintă o fragmentare mai accentuată, suprafețele plane lipsesc și interfluviile sunt reduse la culmi înguste de 50-100 metri. Versanții sunt mai puternic afectați de alunecări de teren, iar eroziunea intensă a făcut ca marnele și argilele să apară la zi. Dealurile din acest sector au o înălțime medie de 140-160
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
din acest sector au o înălțime medie de 140-160 metri, mai mari fiind Dealul Gănești (198 metri), Dealul Podiș (200 metri) și Dealul Rediu (194 metri). Situată tot în Câmpia Jijiei Inferioare, comuna Focuri are un relief sub forma unor interfluvii ce nu depășesc 200 metri, fragmentate de văi secundare cu orientare generală spre sud-vest. Versanții sunt în cea mai mare parte afectați de degradări (eroziune, alunecări). Teritoriul comunei Lespezi face parte din subunitatea geomorfologică Podișul Sucevei, în sudestul acestuia, care
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de degradări (eroziune, alunecări). Teritoriul comunei Lespezi face parte din subunitatea geomorfologică Podișul Sucevei, în sudestul acestuia, care este parte integrantă a unității geografice Podișul Moldovei. Acest teritoriu acoperă patea sudică a Dealului Mare -Hârlău și o mică parte din interfluviul Moldova Siret (Dealul Moțcăi) și Valea Siretului, care le desparte. Valea Siretului în acest sector are altitudinea medie de 220 metri. Teritoriul comunei este aproape lipsit de vegetație arborescentă, fapt care a favorizat dezvoltarea proceselor geomorfologice. În lucrarea Dealul Mare
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
și Cibin și prezintă o structură generală formată din depozite/ formațiuni mio-pliocene, cu structură monoclinală locală sau de domuri, Ielenicz și Pătru, 2005. În acest podiș domină văi foarte lungi orinetate est-vest, Mureșul, Târnavele și Hârtibaciu și ca urmare apar interfluvii principale foarte alungite, retezate de o suprafață de eroziune, dar și cu mici suprafețe și înșeuări structurale, mărginite uneori de abrupturi impunătoare semistructurale, Posea 2005. Ca structură, Podișul Hârtibaciului are domuri poziționate nord-central - sud-estic, monoclin pe latura sudică și în
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264029]
-
încadrează și Colinele Tutovei. Relieful actual care s-a format treptat prin retragerea apelor mărilor neo-pliocene spre actualul bazin al Mării Negre, fiind derivat din vechile câmpii sarmato-pliocene, înălțate spre sfârșitul pliocenului și în cuaternar, având o structură monoclinală a litologiei. Interfluviile deluroase, colinare sau sub formă de platouri, se repetă pe spații întinse, cu altitudini între 200 și 500m. în structura solului predomină gresiile și nisipurile, în alternanță cu argilele și marnele, fapt care explică succesiunea aproape regulată de interfluvii prelungi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
litologiei. Interfluviile deluroase, colinare sau sub formă de platouri, se repetă pe spații întinse, cu altitudini între 200 și 500m. în structura solului predomină gresiile și nisipurile, în alternanță cu argilele și marnele, fapt care explică succesiunea aproape regulată de interfluvii prelungi și nu prea înalte. în acest sens, obcinile pornind din zarea Mărăștilor se dirijează spre sud până la Piscul Scaunului (la est de Petrești), unde caracterul de obcină este mai șters, din cauză că separă pâraie mai puțin importante, având aspect de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mediului au condiționat o mare varietate de ape subterane - sub presiune și libere - și de suprafață - râuri și lacuri. Cercetările efectuate asupra Colinelor Tutovei arată că pe Valea Gloduri, din bazinul Berheci, linia de izvoare apare la 60m sub nivelul interfluviilor, situație valabilă și pentru Valea Dunavățului și a comunei Filipeni. Colinele din comuna Filipeni se încadrează în zona hidrografică a colinelor pliocene (Colinele Tutovei, Dealurile și Câmpia Fălciului și partea de nord a Podișului Covurluiului), în subunitatea culmilor interfluviale care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ridicat decât cele anterioare. ... – treapta 4, cuprinsă între altitudinile de 165-182 m reprezintă nivelul celor mai înalte porțiuni ale ariei protejate, având un procent de ocupare de 25.56% din totalul ariei protejate. Se suprapune în cea mai mare parte pe interfluviul ocupat de Pădurea Secuieni, cu o extensie spre nord-est dar și la vest de Valea Pucioasa. Are valori ale unghiului de pantă reduse, principalele procese de modelare fiind legate doar de infiltrațiile apei provenite din precipitații. ... Tabel 5. Intervalele hipsometrice
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
Silvică, București. Doniță, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriș, I.-A., 2006, Habitatele Din România. Modificări Conform Amendamentelor Propuse De România Și Bulgaria La Directiva Habitate (92/43/Eec), Ed. Tehnică Silvică, București. Grigore, S., 1970, Asociații praticole de luncă din interfluviul Timiș-Bega, Lucr. Șt. Inst. Agron. Timișoara, 13, 221-229 Mountford, O., Gafta, D., Anastasiu, P., Bărbos, M., Nicolin, A., Niculescu, M., Oprea, A., 2008, Natura 2000 în România: Habitats Fact Sheet, EU Phare Project on Implementation of Natura 2000 Network in
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
Pe interfluviile Prutului sunt prezente cernoziomuri levigate, iar pe versanți cernoziomuri propriu - zise. ... – Soluri cenușii (silvestre) apar pe versanți și sunt formate pe depozite loessoide, nisipuri sau marne. ... – Podzolurile sunt cernoziomuri degradate și ocupă suprafețe reduse pe versanți și pe interfluviul Prutului. Lacoviștile de luncă și solonețul de luncă se întâlnesc pe conurile de dejecție ale afluenților cu aport de săruri aduse din substratul de marne salifere. ... Prin așezarea în partea de est a țării, Podișul Moldovei are un climat temperat-continental
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
valori de 500 m. Câmpia Someșului este amplasată în partea de vest a spațiului hidrografic și are o ușoară înclinare de la sud-est la nord-vest; este alcătuită dintr-o porțiune mai înaltă (180-200 m), de fapt o câmpie piemontană cu interfluvii largi și terase în evantai și o porțiune mai joasă (115-125 m), reprezentată printr-o câmpie eluvială, inundabilă, cu văi puțin adânci și albii părăsite. ... Din punct de vedere geologic spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Someș-Tisa înglobează nordul și nord-vestul
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
prezența rocilor calcaroase pentru a se dezvolta. Harta geologică a ariei naturale protejate se regăsește în Anexa 3.5 . la Planul de management. ... ... 2.2. Hidrografie 2.2.1. Caracterizarea hidrografică a zonei Rețeaua hidrografică din Podișul Hârtibaciului se caracterizează printr-o alternanță de interfluvii și văi înguste, dispuse aproape paralel, rezultate în urma eroziunii regresive a afluenților Târnavei Mari. Pe latura nordică a interfluviului dintre Târnava Mare și Hârtibaciu, afluenții Târnavei Mari au tăiat în stratele cvasiorizontale văi cu profil de canion, alternând cu
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
și văi înguste, dispuse aproape paralel, rezultate în urma eroziunii regresive a afluenților Târnavei Mari. Pe latura nordică a interfluviului dintre Târnava Mare și Hârtibaciu, afluenții Târnavei Mari au tăiat în stratele cvasiorizontale văi cu profil de canion, alternând cu interfluvii secundare cu profil trapezoidal, conform Șoneriu și Grecu, 1987. În Podișul Hârtibaciului, rețeaua hidrografică este structurată pe două bazine hidrografice, cea a Oltului și cea a Mureșului. O suprafață restrânsă din nord-vestul podișului, care corespunde cu zona studiată, aferent bazinului
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]