323 matches
-
evidența contabilă la nivel de balanță de verificare. Ariile geografico-funcționale în cadrul cărora sucursalele teritoriale exploatează, întrețin și repară amenajările de îmbunătățiri funciare și coordonează și controlează întreaga activitate a acestora se stabilesc pe baza unor limite naturale, respectiv limite de interfluvii și limite de bazin hidrografic, și cuprind amenajări sau părți de amenajare de îmbunătățiri funciare ce pot funcționa autonom, luate în totalitate, fără a ține seama de limitele administrativ-teritoriale. Lista sucursalelor teritoriale și a sediilor acestora se aprobă prin ordin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214292_a_215621]
-
a imperiului său. Ultima sa bătălie, Sveatoslav a dat-o în anul 971 împotriva bazileului Ioan I Tzimiskes la Durostor (astăzi Silistra). Toți istoricii se unesc în părerea că Sveatoslav ar fi trebuit mai întîi să-și întărească pozițiile în interfluviul Pruto-Nistrean (pentru a-și asigura spatele frontului) și mai apoi să înainteze în adîncul peninsulei Balcanice. Acest fapt demonstrează că nici nu poate fi vorba de o prezență stabilă a slavilor de Răsărit în Bugeac. Greșeala lui Sveatoslav a fost
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
evidența contabilă la nivel de balanță de verificare. Ariile geografico-funcționale în cadrul cărora sucursalele teritoriale exploatează, întrețin și repară amenajările de îmbunătățiri funciare și coordonează și controlează întreaga activitate a acestora se stabilesc pe baza unor limite naturale, respectiv limite de interfluvii și limite de bazin hidrografic, și cuprind amenajări sau părți de amenajare de îmbunătățiri funciare ce pot funcționa autonom, luate în totalitate, fără a ține seama de limitele administrativ-teritoriale. Lista sucursalelor teritoriale și a sediilor acestora se aprobă prin ordin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214290_a_215619]
-
836, 838), urcă apoi spre sud-est pe culme (bornele 887, 901) și iar coboară la pârâul Niculeștilor (bornele 902, 930). În continuare urcă pe culmea secundară, trecând prin bornele 931, 927, 919, ajungând în pășunea de pe culme, și coboară pe interfluviul dintre pârâul Bor��a și pârâul Zebrac până la talvegul acestuia (bornele 13, 9, 351, 340). Din acest loc limita urcă și urmărește culmea secundară ce urmărește valea Mureșului trecând prin vârful Leu (1.147 m), coborând apoi spre sud-est pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191632_a_192961]
-
Corbului la borna 2, la pârâul Pescoasa Mare (borna 3), urcă pe culmea Pescoaselor și coboară la pârâul Pescoasa Mică (bornele 28, 38, 39), urcă la vârful Plaiul Borții (1.082 m) (bornele 43, 42). Limita continuă spre nord-vest pe interfluviul dintre bazinul Mureșului și bazinul Iodului, vârful Listeș - 1.062 m, și pe plaiul Iodului până în valea Iodului (bornele 122, 99, 105). Din acest punct limita urcă pe valea Iodului, urmează o culme secundară pe interfluviul stâng Lespedea (bornele 233
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191632_a_192961]
-
continuă spre nord-vest pe interfluviul dintre bazinul Mureșului și bazinul Iodului, vârful Listeș - 1.062 m, și pe plaiul Iodului până în valea Iodului (bornele 122, 99, 105). Din acest punct limita urcă pe valea Iodului, urmează o culme secundară pe interfluviul stâng Lespedea (bornele 233, 241) și coboară până la pădurea mare (borna 237), de aici la pârâul Costeasa (borna 246). În continuare urcă spre vest pe culme, cotește la sud-vest și urcă la cota 766 m (borna 250), în continuare pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191632_a_192961]
-
silvică 59 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români). Limita continuă 500 m pe pârâul din dreapta (S), până la confluența a două pâraie (borna silvică 60 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români), de unde urcă pe limita fondului silvic, pe muchia interfluviului, până când atinge Plaiul Lespezi (borna silvică 61 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români). De aici direcția se schimbă și limita continuă înspre sud-est, pe culme, pe limita fondului silvic, trece prin cota 1602 (borna silvică 305 UP II Olănești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
borna silvică 305 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești) și ajunge în șaua Comarnice. De aici se reia direcția nord-est, limita coboară pe muchia versantului stâng al văii Comarnice, trece prin poiana Comarnice și pe limita fondului silvic de pe interfluviu coboară spre Valea Cheia, trece prin borna silvică 315 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești, cota 1365 și borna silică 314 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești și ajunge deasupra văii Cheia, la borna silvică 313 UP II
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Silvic Olănești). Limita sud-estică. De la confluența pârâului Valea Neagră cu râul Cheia, limita urcă înspre nord-vest, la început pe drumul forestier de pe Valea Neagră (200 m), până la borna silvică 188 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olănești, apoi pe muchia interfluviului nordic al acesteia, până când iese într-o șa, în nordul poienii de la est de mănăstirea Pahomie (borna silvică 189 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olănești). De aici coboară pe limita silvică, până în drumul forestier de pe valea Comarnice, de unde, după
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
bornele silvice 213 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români - într-o mică șa în dreapta drumului forestier ce coboară pe valea Pârâul Sec (valea Morii) și 133 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români, de unde coboară înspre sud-vest, pe muchia interfluviului sud-vestic al Pârâului Sec, pe limita fondului silvic, trece prin borna silvică 134 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români, până la nord-est de satul Pietreni (borna silvică 135 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români). Apoi coboară înspre nord ocolind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Limita vestică. Din nord-vestul incintei mănăstirii Bistrița (borna silvică 25 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români), limita urcă înspre nord, pe limita fondului silvic, prin stânga unei gospodării, traversează o șa deasupra Peșterii Liliecilor, și ajunge în capătul muchiei interfluviului vestic al Cheilor Bistriței. De aici limita continuă pe muchie (Culmea Fetelor) înspre nord-vest, pe limita fondului silvic, urcă în Vârful La Clae (898 m) (borna silvică 27 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români), coboară spre vest într-o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
confluentă limita urcă pe o culme secundară la borna silvică 258 UP VI. OS Pui de la care coboară în Valea Mălăeștilor din care urcă pe un afluent al acesteia până în vârful. Mic (1634,0). În continuare limita coboară pe un interfluviu secundar, prin locul numit Coliba iancului în pârâul Păros (borna silvică 185 UP VI, OS Pui), apoi urmărește aval malul stâng al acestuia până la borna 160 UP VI,OS PUL De la aceasta, urcă pe un bot de deal la borna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
în culmea Întâlnicioara (borna silvică 137 UP VI,OS Pui), în continuare limita de sud coboară în Valea Râul Alb (borna silvică 134 UP, OS Pui), apoi urcă în culmea Coroeștilor (borna silvică 79 UP VI, OS Pui), situată pe interfluviul dintre Râul Alb și Pârâul Poienii, trece prin vârful. Brădetului (1861,3m) și cota 1862,7 m după care urmărește interfluviul dintre Râul Alb și Râul Bărbat, până în vârful Capul Găierului (1846,5 m), trecând prin cotele 1862,7 m
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
silvică 134 UP, OS Pui), apoi urcă în culmea Coroeștilor (borna silvică 79 UP VI, OS Pui), situată pe interfluviul dintre Râul Alb și Pârâul Poienii, trece prin vârful. Brădetului (1861,3m) și cota 1862,7 m după care urmărește interfluviul dintre Râul Alb și Râul Bărbat, până în vârful Capul Găierului (1846,5 m), trecând prin cotele 1862,7 m și 1834,0 m. Din vârful Capul Găierului limita coboară pe o culme secundară în valea Râul Bărbat și urmărește spre
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
cota 944,2 m, pe la partea superioară a abruptului, iar de la extremitatea sudică a acestuia coboară în Valea Strei [IV-1.117], în partea de nord a localității Petros. În continuare limita traversează Streini și urcă pe o culme secundară pe interfluviul dintre Strei și Pârâul lui Balmoș. Urmează spre sud acest interfluviu și coboară în localitatea Crivadia la podul peste Pârâul lui Balmoș. Din acest punct limita se constituie între comunele Baru Mare și Banița pe direcția N-S astfel: după
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
extremitatea sudică a acestuia coboară în Valea Strei [IV-1.117], în partea de nord a localității Petros. În continuare limita traversează Streini și urcă pe o culme secundară pe interfluviul dintre Strei și Pârâul lui Balmoș. Urmează spre sud acest interfluviu și coboară în localitatea Crivadia la podul peste Pârâul lui Balmoș. Din acest punct limita se constituie între comunele Baru Mare și Banița pe direcția N-S astfel: după traversarea CF. se urcă în dealul Malului și în continuare în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Din acest punct limita se constituie între comunele Baru Mare și Banița pe direcția N-S astfel: după traversarea CF. se urcă în dealul Malului și în continuare în dealul Bran, cota 736,5 m. după care se continuă pe interfluviul dintre valea Muncelului și valea Răchitii, trecând prin culmile cu cotele 718,8 m. și 956,6 m, se ajunge în Vârful. Muncelul, cota 1360,1 m. Creasta se continuă spre sud formând cumpăna între văile Pietrosului și Zănoagei peste
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
spre sud și apoi spre est, pe măsură ce ocolește baza pantei Dâmbului Ocolișului pe latura stângă a Văii Șicului (relativ la direcția de scurgere) până la intersecția acestui drum cu drumul care urmărește cursul Văii Bistriței și cu drumul care urcă versantul pe interfluviu spre N V, situată la aproximativ 288 m altitudine. Limita urmărește apoi cursul Văii Bistrița spre NV, apoi cotind spre V pe firul văii, la o distantă de 50 m de aceasta (la dreapta), urcând până la cota de 300 m
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Nst.) 2527 (la interior) de (Pș.) 2520 (la exterior) până unde se intersectează cu poteca ce urcă pe culmea Dealului Bisericii, urmând traseul acesteia până la intersecția cu drumul de culme (cod cadastral De. 2641). Din acest punct, limita rezervației urmează interfluviul, urcând până în punctul de maximă altitudine al Dealului Bisericii (796 m) și coborând apoi tot pe interfluviu până la stâlpul de marcaj turistic cu triunghi roșu; Limita sudică: pornește de la stâlpul de marcaj turistic și urmează poteca (marcaj cu triunghi roșu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
pe culmea Dealului Bisericii, urmând traseul acesteia până la intersecția cu drumul de culme (cod cadastral De. 2641). Din acest punct, limita rezervației urmează interfluviul, urcând până în punctul de maximă altitudine al Dealului Bisericii (796 m) și coborând apoi tot pe interfluviu până la stâlpul de marcaj turistic cu triunghi roșu; Limita sudică: pornește de la stâlpul de marcaj turistic și urmează poteca (marcaj cu triunghi roșu) care se continuă prin pădure (parcela 116C - Tr. Turzii) până la intersecția cu capătul Văii Feredeului, apoi coboară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
coboară perpendicular pe curbele de nivel până la terasa din dreptul drumului ce mărginește terasamentele fostelor vii (cota 410 m). Fânațele Suatu II Limita nordică: de la colțul pădurii situate pe vârful versantului, limita coboară pe direcția est-vest, perpendicular pe pantă (pe interfluviu), spre drumul comunal de la baza versantului până la aproximativ 30 m de stâlpul electric de la marginea drumului comunal; Limita vestică: de la punctul situat la 30 m SE de stâlpul electric, limita pornește în unghi drept până la poteca din spatele proprietăților, ocolind baza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
evidența contabilă la nivel de balanță de verificare. Ariile geografico-funcționale în cadrul cărora sucursalele teritoriale exploatează, întrețin și repară amenajările de îmbunătățiri funciare și coordonează și controlează întreaga activitate a acestora se stabilesc pe baza unor limite naturale, respectiv limite de interfluvii și limite de bazin hidrografic, și cuprind amenajări sau părți de amenajare de îmbunătățiri funciare ce pot funcționa autonom, luate în totalitate, fără a ține seama de limitele administrativ-teritoriale. Lista sucursalelor teritoriale și a sediilor acestora se aprobă prin ordin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174417_a_175746]
-
de apă, cu debitele caracteristice de calcul. ... b) Calculul hidraulic al debușeelor traversărilor apelor de suprafață, traseele căilor de comunicație cu amplasarea șanțurilor de gardă, podețelor și a altor lucrări destinate asigurării scurgerii apelor de pe versanți sau din zona de interfluviu. Influență lucrărilor propuse asupra obiectivelor existente sau proiectate din zonă. ... c) La traseele care traversează amplasamente reținute pentru lacuri de acumulare ce se vor realiza în viitor (potrivit schemei cadru de amenajare), documentația tehnică va trebui să prezinte și variante
EUR-Lex () [Corola-website/Law/118350_a_119679]
-
evidența contabilă la nivel de balanță de verificare. Ariile geografico-funcționale în cadrul cărora sucursalele teritoriale exploatează, întrețin și repară amenajările de îmbunătățiri funciare și coordonează și controlează întreaga activitate a acestora se stabilesc pe baza unor limite naturale, respectiv limite de interfluvii și limite de bazin hidrografic, și cuprind amenajări sau părți de amenajare de îmbunătățiri funciare ce pot funcționa autonom, luate în totalitate, fără a ține seama de limitele administrativ-teritoriale. Lista sucursalelor teritoriale și a sediilor acestora se aprobă prin ordin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160822_a_162151]
-
de administrația bazinală de apă sau INHGA; b) calculul hidraulic al debușeelor traversărilor apelor de suprafață, traseele căilor de comunicație cu amplasarea șanțurilor de gardă, podețelor și a altor lucrări destinate asigurării scurgerii apelor de pe versanți sau din zona de interfluviu. Influența lucrărilor propuse asupra obiectivelor existente sau proiectate din zonă; ... c) la traseele care traversează amplasamente reținute pentru lacuri de acumulare ce se vor realiza în viitor (potrivit schemei directoare de amenajare și management), documentația tehnică va trebui să prezinte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239601_a_240930]