8 matches
-
Cazanelor Mari îți taie, cu adevărat, răsuflarea. Este locul în care stai pe calcare de 140 milioane ani, pe lapiezuri („sculpturi” naturale în calcar), unde terțiare asociații vegetale alcătuite preponderent din liliac, cărpiniță, mojdrean, scumpie provin din perioadele mai calde interglaciare Este locul de unde laleaua de Cazane „îți spune” că aici, în Cazanele Mari ale Dunării este singurul loc din lume în care trăiește. Da, este zona despre care îmi place sa spun, că „Dunărea a bătut și Porțile de Fier
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_dunarea_a_batut_si_portile_de_fier_elisabeta_iosif_1336638457.html [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
are originea în Africa aproximativ 250.000 de ani în urmă. Tendința la mărirea volumului cranian și elaborarea de unelte de piatră (tehnologia acheuleană) care au avut loc între aproximativ 400.000 de ani în urmă și a doua perioadă interglaciare în Pleistocenului Mijlociu (aproximativ 250.000 de ani în urmă) oferă dovezi în favoarea unei tranziții de la "Homo erectus" la "Homo sapiens". [Citare ] Conform modelului originii africane recente, migrația în interiorul și în afara Africii a înlocuit în cele din urmă populațiile de
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
interglaciare și atunci și câmpia litoralului se îngustă din nou. Contrar opiniilor dinainte se considera că Zona Nahal Mearot a fost populată de omul preistoric în ultima jumătate de milion de ani, atât în epocile glaciare cât și în cele interglaciare. Date noi geologice și geocronologice au arătat că nivelul mării în timpul așezărilor preistorice în peșterile din lume nu a crescut mai mult de 5-10 metri față de nivelul actual. Locuitorii peșterilor puteau să exploateze câmpia lărgita a litoralului, cu crestele ei
Nahal Mearot () [Corola-website/Science/332899_a_334228]
-
asupra reliefului când acesta era emers și s-au manifestat în principal prin eroziunea torențială și transportul materialelor pe versanți sau prin descompunere chimică a rocilor. În Pleistocen sistemul morfoclimatic a permis formarea teraselor datorită alternanței perioadelor glaciare cu cele interglaciare iar în perioada actuală (Holocen) predomină pluviodenudația în defavoarea alterării chimice sau fizice. Caracteristica principală a culmilor subcarpatice argeșene este paralelismul lor pe direcția nord-sud, cu înălțimi ce urcă și coboară între 600 și 1200m. Sistemul de culmi interfluviale este complementar
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
și mai rar verzuie. HELIOTERMIE Fenomen de încălzire a apei lacurilor datorită căldurii solare, gradului de mineralizare a apei și stratului dulce de la suprafață ce împiedică pierderea căldurii în atmosferă. INSULĂ Porțiune de uscat înconjurată din toate părțile de apă. INTERGLACIAR Fază care separă două glaciațiuni, din cronologia timpului geologo-geomorfologic, în care ghețarii dispar sau se retrag foarte mult datorită încălzirii climatului. IZVOARE Izvoare termale a căror temperatură se situiază MEZOTERMALE între 37 și 42 0C. JURASIC A doua perioadă a
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
de răspândire a uneia dintre ramurile desprinse din trunchiul acestui genotip (Hg I2). Să îndrăznim a gândi chiar că ținuturile noastre au fost leagănul nașterii acestei populații căreia, pe filieră bărbătească, i-a fost predestinat să moștenească Europa. În ultimul interglaciar, nord vestul Mării Negre, cu o concentrație în interfluviul pruto nistrean, a constituit unul dintre cele trei refugii de pe continent ale omului paleolitic. Și nu era vorba, în acele vremuri grele, de niște locuri total izolate față de restul lumii. Nivelul Mării Negre
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
incerte în acest sens și face implauzibilă ipoteza lui Chester Chard 2. Cultura abbevilliană atestă însă că la jumătatea Paleoliticului inferior aceste practici erau răspândite, ele devenind oarecum „universale” spre sfârșitul acestei perioade, odată cu cultura levalloisiană (apărută la sfârșitul perioadei interglaciare Mindel-Riss și stinsă în Paleoliticul mijlociu, în urmă cu circa 100000 de ani)3. În perioada interglaciară amintită, lumea a fost cucerită de primul homo autentic: „Omul de Neanderthal”, Homo sapiens fossilis 4. El a creat cultura musteriană (răspândită în
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
divinității creierul și măduva animalului, adică părțile cele mai apreciate de către vânător. Această interpretare a fost acceptată, între alții, de către Wilhelm Schmidt și W. Koppers; pentru acești etnologi, aceasta constituia o dovadă că vânătorii de urși ai peșterilor din ultimul interglaciar credeau într-o Ființă Supremă sau un Stăpân al Animalelor. Alți autori au comparat osuarele din cultul ursului, așa cum este sau a fost practicat acesta în emisfera nordică, până în secolul al XlX-lea; acest cult comportă conservarea craniului și a
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]