142 matches
-
Poliuretanul format prin policondensarea în două etape a politilenglicolului cu diisocianatul duce la obținerea unor segmente grele hidrofobice și segmente ușoare hidrofilice ce structurează matricea în care se fixează segmentele grele. Segmentele grele ranforsează structura finală prin legături de hidrogen intermoleculare. Poliuretanii utilizați medical sunt din clasele: Polieteruretani, Poliesteruretani și Policarbonaturetani. În lucrarea de față sunt prezentate rezultatele cercetării caracteristicilor membranelor Poliuretanice tubulare obținute prin procedeul inversiei de faza. Etapele experimentului cuprind: obținerea soluției omogene de Poliesteruretan de concentrație optimă, manufacturarea
STUDIUL COMPORTARII MECANICE A MEMBRANELOR TUBULARE DE POLIURETAN LA SOLICITARI DE PRESIUNE HIDROSTATICA TRANSMURALA by VIOREL HODIS () [Corola-journal/Science/84132_a_85457]
-
de apă nu mai au existență independentă, ci se asociază prin legături de hidrogen. Natura acestora a fost presupusă în 1930 de către chimistul american Linus Pauling și confirmată ulterior experimental. Legătura de hidrogen este cel mai puternic tip de interacție intermoleculară. în cazul apei, ea se realizează între un atom de hidrogen al unei molecule și un atom de oxigen al unei molecule vecine datorită dubletelor de electroni neparticipanți ai acestuia din urmă. Legătura de hidrogen nu este deci, numai de
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
Gânduri în flăcări, o pastișă în manieră avangardistă. În numărul următor Sașa Pană figurează și el cu un fel de manifest, unde declară: „Dilatați-vă patima pătrunderii până la portalul îndoliat al resemnării și în ritmul nebuniei colective acidulați-vă coeziunea intermoleculară a spiritului”. Odată cu trecerea la avangardism, rămân fideli grupării Teodor Scarlat (Strofe pentru Otilia Cazimir, Confratelui Quaternar), Virgil Carianopol, F. Didulescu, I. N. Copoiu (mai iscălește incopoiu) - în poezie, Mihail Sabini (Vitriolul, Uciderea iubirii), Gh. Tăbăcaru (Iluzii curbe), T.I. Ștefănescu
VRAJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290649_a_291978]
-
mare distanță, și rezonează la aceeași frecvență. Aceste două molecule care rezonează creează apoi o altă frecvență și rezonează cu următoarea moleculă sau cu următorul grup de molecule, În stadiul următor al reacției biologice... Atât moleculele specifice, cât și legăturile intermoleculare emit frecvențe specifice, care pot fi detectate la miliarde de ani lumină distanță cu ajutorul celor mai sensibile telescoape moderne. Aceste frecvențe au fost acceptate de către fizicieni, Însă, nimeni din comunitatea biologică” . Concluzia inevitabilă este că moleculele vorbesc unele cu altele
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
prin sablare sau chiar din faza de machetare-microretenții pozitive sau negative, care sunt azi utilizate mult în tehnica coroanelor metalo-polimerice. Mulți autori le contestă valoarea și chiar le contraindică. b)Ipoteza legăturii fizice: prin forțe Van der Waals = de atracție intermoleculară, prin fluctuațiile spontane ale sarcinilor electrice care apar numai la distanțe extrem de mici, până la 5 Å (Angströmi). c)Ipoteza legăturii chimice, bazată pe schimb de ioni și electroni și atracție între ioni, între oxizii din ceramică și cei ai metalului
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
galacturonic. Acționează la un pH slab bazic (8,5-9,4) și la temperatura optimă de +350C. În funcție de proveniență, unele exo PAL sunt activate diferențiat de cationii de Ca2+, în timp ce altele nu necesită Ca2+. B) Izomerazele sunt enzime care catalizează rearanjări intermoleculare, de tipul izomerizărilor, racemizărilor sau epimerizărilor. Glucozoizomerazele diferă ca masă moleculară și cofactori, în funcție de microorganismele care le produc (Streptomyces, Bacillus sp., Actinoplanes sp.). Masa moleculară oscilează între 80.000-160.000, iar cofactori sunt fie Mg2+ (imprimă activitate), fie Ca2+ (imprimă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
factori chimici și performanțelor instrumentelor de măsură, printre care: citirea valorilor mari ale absorbției nu este posibilă. Absorbția tinde către infinit, dacă transmitanța tinde către zero. În practică, trebuie setate condițile experimentale, astfel încât absorbția să nu depășească 1,5; interacțiunile intermoleculare care apar la concentrații mari (c > ~ 25 mM) și care pot afecta răspunsul cromoforilor la energia radiației; prezența particulelor suspendate, care pot determina împrăștierea luminii, reducând astfel, intensitatea luminii transmise prin probă; fluorescența sau fosforescența probei; deplasarea echilibrului chimic, datorită
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
100% gradientul presional nu este exact zero din cauza pierderilor adiționale de energie. Vâscozitatea sângelui alături de inerția acestuia determină pierderile de energie în circulația periferică. Vâscozitatea poate fi definită ca frecarea apărută între straturile contigui de fluid, fiind consecința puternicelor atracții intermoleculare care tind să reziste la deformare (vezi mai sus). Influența inerției este dependentă de masa (densitatea) sângelui și de velocitatea fluxului: și deoarece densitatea este constantă, ceea ce se modifică în această ecuație este velocitatea cum se întâmplă în cazul curgerii
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
este de roșu, bordo, violet, albastru. Pigmenții chinacridinici se caracterizează printr-o foarte bună stabilitate la temperatură și insolubilitate totală în solvenți organici, fiind alături de ftalocianine, pigmenții cu cele mai bune rezistențe. Rezistențele deosebite ale acestor pigmenți se datorează asocierilor intermoleculare, prin legături de hidrogen, care se stabilesc între grupele CO și NH ale pigmentului. Pigmenții ftalocianinici prezintă nuanțe albastre strălucitoare cu însușiri tinctoriale superioare și rezistențe foarte bune. Derivații clorurați ai ftalocianinei de cupru prezintă nuanțe din ce în ce mai verzi (prin creșterea
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
acizi pe semințe de guava necarbonizate, activate termic prin carbonizare la 600șC și 1000șC, arată o mai mare reținere pe semințele necarbonizate, cu aciditate similară altor materiale, cum ar fi coaja de Pistacia (Elizalde-González și Hernández-Montoya, 2009). Aceasta subliniază interacțiunile intermoleculare între suprafața încărcată negativ a adsorbentului în soluție și speciile cationice generate de coloranții antrachinonici. Toți coloranții antrachinonici investigați au fost 1,4-diaminoantrachinone cu grupe aminice secundare, ale căror substituenți în pozițiile 1 și 4 sunt capabili să formeze legături
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
controlează, de asemenea, fracțiunea de grupări aminice disponibile pentru interacțiunea cu colorantul. Guibal și al. (2005) au arătat că legăturile de hidrogen între unitățile monomere ale aceluiași lanț polimeric (legături intramoleculare) și/sau între unitățile monomere ale lanțurilor diferite (legături intermoleculare) scad reactivitatea acestora. Structura slab poroasă a polimerului și cristalinitatea sa reziduală sunt parametri critici pentru hidratare și accesibilitatea la situsurile de adsorbție. Există un număr relativ limitat de studii în care este interpretată variația de pH în timpul procesului de
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
repede și cât de ritmic să tai apa cu ele pentru a mă menține la suprafață. Surprindeam Încercarea supranaturală a creierului de a declanșa acele energii de rezervă care să-mi vină În ajutor, acea precizie În acțiune a mecanismului intermolecular de autoapărare În acest moment când proiecții tridimensionale Îmi turbionau vederea vizionară, Înșurubând-o În vârtejul amețitor al apei, al sălciilor de pe mal Înspăimântător de concrete, al brațelor Înfigându-se adânc În materia vâscoasă, alunecoasă, grea, ce mă trăgea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
rândul său conține protoni și neutroni iar electronii gravitează în jurul nucleului aflându-se în orice punct din spațiu cu o anumită probabilitate. O schiță simplă a atomului de sodiu este dată în Fig. I.4 I.2. FORȚE INTERATOMICE ȘI INTERMOLECULARE Forțele care acționează între atomi se numesc forțe interatomice sau intramoleculare iar cele care acționează între biomolecule se numesc forțe intermoleculare Forțele interatomice și intermoleculare derivă din faptul că atomii conțin sarcini electrice de semne contrare: nucleul pozitiv și învelișul
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
probabilitate. O schiță simplă a atomului de sodiu este dată în Fig. I.4 I.2. FORȚE INTERATOMICE ȘI INTERMOLECULARE Forțele care acționează între atomi se numesc forțe interatomice sau intramoleculare iar cele care acționează între biomolecule se numesc forțe intermoleculare Forțele interatomice și intermoleculare derivă din faptul că atomii conțin sarcini electrice de semne contrare: nucleul pozitiv și învelișul electronic, încărcat negativ. Atomii sunt neutri din punct de vedere electric, între nucleu și electroni exercitându-se interacțiuni de atracție electrostatică
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
a atomului de sodiu este dată în Fig. I.4 I.2. FORȚE INTERATOMICE ȘI INTERMOLECULARE Forțele care acționează între atomi se numesc forțe interatomice sau intramoleculare iar cele care acționează între biomolecule se numesc forțe intermoleculare Forțele interatomice și intermoleculare derivă din faptul că atomii conțin sarcini electrice de semne contrare: nucleul pozitiv și învelișul electronic, încărcat negativ. Atomii sunt neutri din punct de vedere electric, între nucleu și electroni exercitându-se interacțiuni de atracție electrostatică (Coulombiană). In cazul atomilor
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
loc modificări în distribuția electronilor exteriori, în urma cărora se creează legătura chimică dintre atomi. Natura și intensitatea forțelor de interacțiune depind de masa partenerilor, sarcina lor electrică, structura electronică, dimensiunile și geometria partenerilor etc. Atât forțele interatomice cât și cele intermoleculare pot fi forțe: • forțe de atracție(de legătură) • forțe de respingere. I.2.1. Forțe interatomice de legătură (de atracție) Forțele interatomice de legătură (de atracție) se împart în patru categorii, trei dintre ele sunt puternice (sunt denumite și legături
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
molecula de acid fluorhidric, face trecerea dintre legătura ionică și cea covalentă, etc. Facem observația că molecula își păstrează semnificația strictă numai în stare gazoasă, unde într-adevăr se poate vorbi de o entitate fizică independentă. I.2.5.Forțe intermoleculare Forțele care se exercită între moleculele ce formează un compus biologic sunt forțele intermoleculare. Deși aceste forțe sunt mai mici decât cele intramoleculare, efectul lor devine semnificativ datorită numărului mare de interacțiuni. Energia mică ce corespunde acestor interacțiuni permite formarea
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
observația că molecula își păstrează semnificația strictă numai în stare gazoasă, unde într-adevăr se poate vorbi de o entitate fizică independentă. I.2.5.Forțe intermoleculare Forțele care se exercită între moleculele ce formează un compus biologic sunt forțele intermoleculare. Deși aceste forțe sunt mai mici decât cele intramoleculare, efectul lor devine semnificativ datorită numărului mare de interacțiuni. Energia mică ce corespunde acestor interacțiuni permite formarea și ruperea lor destul de ușor, fapt care condiționează funcțiile biomacromoleculelor. Forțe intermoleculare de atracție
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
sunt forțele intermoleculare. Deși aceste forțe sunt mai mici decât cele intramoleculare, efectul lor devine semnificativ datorită numărului mare de interacțiuni. Energia mică ce corespunde acestor interacțiuni permite formarea și ruperea lor destul de ușor, fapt care condiționează funcțiile biomacromoleculelor. Forțe intermoleculare de atracție dunt de două tipuri: • forțe de distanță mare cum sunt forțele Van der Waals • forțe de distanță medie care cuprind legăturile de hidrogen I.2.5.1. Legăturile de tip Van der Waals Legăturile de tip Van der
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
determinat doar prin trei parametri: presiune, temperatură și număr de molecule. Menținând constanți unii dintre parametri, se obțin relații numite legile gazelor. Principalele caracteristici ale stării gazoase sunt: mișcarea foarte intensă a moleculelor care determină o variație continuă a distanțelor intermoleculare; difuzia foarte mare, cu tendința de a ocupa întreg volumul (gazele iau forma și volumul vasului în care se găsesc); variația pronunțată a volumului cu presiunea și temperatura;densitatea extrem de mică; compresibilitatea ridicată. Gazele, pure sau în amestec, sunt sisteme
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
compresibilitatea ridicată. Gazele, pure sau în amestec, sunt sisteme termodinamice cu legi relativ bine stabilite. Pentru raportatea proprietăților sistemelor gazoase la un sistem gazos de referință s-a introdus noțiunea de gaz perfect (ideal). Proprietățile acestui gaz sunt: ◦ inexistența interacțiunilor intermoleculare; ◦ moleculele nu se atrag reciproc și nici nu se resping; ◦ moleculele nu sunt atrase sau respinse de pereții vasului cu care vin în contact; ◦ moleculele au dimensiuni neglijabile. Aceste ipoteze sunt ideale. Sistemul „gaz perfect" este un sistem idealizat, dar
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
densitatea gazului. 1.1.1.2. Gaze reale Aplicând legile anterioare gazelor reale, se constată abateri cu atât mai mari cu cât presiunea la care se lucreează este mai mare. Gazele reale se deosebesc de cele perfecte prin existența forțelor intermoleculare și a volumului molecular propriu. Pentru un gaz ideal, p·V = R·T, deci : Pentru gazele reale, 16 unde z este un factor de compresibilitate, care variază și el în funcție de presiunea aplicată. Dacă se reprezintă grafic p·V / R·T
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
parțiale, puncte de fierbere diferite de cele ale unui amestec ideal. Aceste abateri de la cazul ideal constau într-o mărire sau o micșorare a presiunilor de vapori, respectiv a punctelor de fierbere față de componentele pure și sunt datorate naturii forțelor intermoleculare dintre moleculele componentelor ce formează amestecul. Amestecurile de lichide ce prezintă la o anumită compoziție puncte de fierbere mai scăzute decât componentele pure sunt amestecuri azeotrope cu punct de fierbere minim, iar cele ce prezintă puncte de fierbere mai ridicate
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
simetric după toate direcțiile, a căror rezultantă este nulă. În schimb, moleculele situate pe suprafața AB vor fi atrase numai lateral, de către vecinele lor și spre interiorul lichidului. Atracțiile suferite din partea moleculelor din faza gazoasă pot fi neglijate din cauza distanțelor intermoleculare mari. Astfel, în stratul AB, forțele intermoleculare nu sunt total compensate și apare o rezultantă a acestor forțe care este orientată către interiorul lichidului. Această rezultantă a forțelor intermoleculare, raportată la unitatea de suprafață, este egală cu presiunea internă din
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
este nulă. În schimb, moleculele situate pe suprafața AB vor fi atrase numai lateral, de către vecinele lor și spre interiorul lichidului. Atracțiile suferite din partea moleculelor din faza gazoasă pot fi neglijate din cauza distanțelor intermoleculare mari. Astfel, în stratul AB, forțele intermoleculare nu sunt total compensate și apare o rezultantă a acestor forțe care este orientată către interiorul lichidului. Această rezultantă a forțelor intermoleculare, raportată la unitatea de suprafață, este egală cu presiunea internă din lichid. Ea poate fi exprimată prin ecuația
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]