9 matches
-
care avea ca punct de reper locul amplasării receptorilor. Conform cu acest criteriu autorul a stabilit că receptorii de la suprafața corpului adică exteroceptorii produc senzații corespunzătoare însușirilor mediului extern cum ar fi culoarea, , sunetul. De asemenea receptorii plasați în înteriorul corpului interoceptorii produc senzații corspunzătoare proprietăților interne corpului. O altă categorie de receptori, cei plasați în tendoane, articulații, mușchi adică proprioceptorii aduc informații despre poziții, mișcări, concretizate în senzații proprioceptive. Totuși această clasificare are limite; ulterior s-a descoperit că stimulii din
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
etc.), cât și a reflexelor viscerale interoceptive de diferite cauze. În afara zonelor reflexogene implicate în autoreglarea funcțiilor vegetative specifice (cardiovasculare, respiratorii, renale, gastrointestinale), majoritatea organelor efectoare au asigurată sensibilitatea viscerală de către terminațiile nervoase libere din parenchimul sau vasele organelor respective. Interoceptorii ca traductori de informații viscerale realizează prin fenomenele electrochimice de depolarizare membranară conversia acestora în influx nervos transmisibil pe căi ascendente la nivelul centrilor reflecși cerebro-spinali sau ganglionari. Reacțiile reflexe reprezentând principala formă de activitate organo-vegetativă, asigură răspunsurile specifice motorii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a activității organelor efectoare. Activitatea reflexă ca principală formă de răspuns specific, visceral, leagă receptorul de efector prin intermediul centrului reflex, utilizând acetilcolina ca mediator chimic atât la nivelul ganglionilor parasimpatici, cât și a celor simpatici. Aferențele senzoriale plecate de la nivelul interoceptorilor viscerali sunt transmise la centrii de reglare, integrare și coordonare cortico-subcortico-spinală, generatori de reacții neuro-endocrino-metabolice adaptative la necesitățile variabile ale organismului. Majoritatea organelor și țesuturilor prevăzute cu funcții vegetative posedă o dublă inervație reprezentată de filetele postganglionare simpatice și parasimpatice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
se alterează progresiv, evidențiind rolul inervației vegetative în menținerea troficității și funcționalității rinichilor. Un loc nu mai puțin important în reglarea nervoasă a funcțiilor renale revine influențelor reflexe interoceptive cu punct de plecare vascular, respirator, digestiv sau genital. În timp ce excitarea interoceptorilor gastrici provoacă diureză neuroreflexă, distensia vezicii urinare determină, prin același mecanism, oligurie sau chiar anurie. Reflexul, lipsind la animalele hipofizectomizate, pare a fi mediat de hipofiză. Veriga neurohormonală hipofizară intervine atât ca punte de legătură între reglarea nervoasă și cea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
întărire). Shaping - procesul de aproximare succesivă a unui comportament prin tehnici comportamentale (prompting, ghidare, întărire). Stimul - orice influențează, conștient sau inconștient, activitatea unui analizator; trei categorii sunt fundamentale: din afara organismului care acționează asupra exteroceptorilor; din interiorul organismului care acționează asupra interoceptorilor și proprioceptorilor. Stimul necondiționat - un stimul care determină un răspuns necondiționat al organismului uman. Stimul condiționat - un stimul care determină un răspuns condiționat al organismului uman. Stimul discriminativ - stimul în prezența căruia apare un comportament operant. Condiționare clasică - procesul prin
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
lucrului, iar lucrul a început după ce s-a dat comanda "începeți lucrul". S-a constatat o creștere a schimburilor respiratorii chiar în primele zile ale experienței. Reflexele condiționate la stimuli interni se elaborează mai încet decât la stimuli externi, stimularea interoceptorilor conducând la senzații difuze, imprecis localizate. 3.2. Senzațiile kinestezice și de echilibru Senzațiile kinestezice apar ca efect al stimulării proprioceptorilor din mușchi, tendoane și articulații, stimulul fiind un efect mecanic al contractării mușchilor sau al mișcării membrelor. Dacă unui
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
celulare la endotoxină. Dereglările fiziopatologice din evoluția peritonitelor acute difuze sunt sistematizate în 3 faze:de iritație peritoneală (faza de debut) care se extinde pe o perioadă de 6 ore. Este considerată reversibilă. În peritonitele chimice, ca urmare a iritării interoceptorilor peritoneali prin revărsatul digestiv intraperitoneal, printr-o perforație de organ iritant (conținut gastrointestinal, bilă, enzime pancreatice, conținut colic) apare un exsudat abundent bogat în anticorpi și fibrină, ce tind să limiteze procesul inflamator. Excitarea brutală a interoceptorilor peritoneali explică devierea
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
urmare a iritării interoceptorilor peritoneali prin revărsatul digestiv intraperitoneal, printr-o perforație de organ iritant (conținut gastrointestinal, bilă, enzime pancreatice, conținut colic) apare un exsudat abundent bogat în anticorpi și fibrină, ce tind să limiteze procesul inflamator. Excitarea brutală a interoceptorilor peritoneali explică devierea și apariția inflamației, concomitent cu contractura musculară și paralizia musculaturii digestive. Marele epiploon, adevărat „jandarm” al cavității peritoneale, este atras de chimiotactism spre locul iritației și aderă de perforație; - peritonita declarată se caracterizează prin peritonită purulentă cu
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
T. Ardelean, 1979) 2.4.2. Rolul factorilor senzoriali și perceptivi în învățarea exercițiilor din atletism. După T. Ardelean, „învățarea exercițiilor de atletism, ca de altfel învățarea motrică în general, urmează calea integrării de la interior spre exterior, de la exteroceptori la interoceptori, respectiv proprioceptori.” Învățarea exercițiilor de atletism presupune implicarea majoritatea analizatorilor, importanța lor fiind însă diferită în raport cu stadiul învățării și particularitățile exercițiului. Legătura dintre factorii senzoriali cu învățarea exercițiilor de atletism este cu atât mai importantă cu cât pe planul proceselor
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]