1,806 matches
-
sunt incapabili să trăiască altfel decît într-o comuniune adîncă și indestructibilă. În al patrulea, al cincilea, al etc., etc? rînd, Paula Ribariu nu are nici o îndoială că adevărata existență este aceea a spiritului, că funcția majoră a acestuia este interogația căreia i se răspunde prin fapte, că arta este un regulator al existenței și un argument decisiv în negocierea cu eternitatea, că ființa noastră nu este pasageră și că esența ei nu este alterabilă. Și pentru a susține toate astea
Paula Ribariu, între Nazca și Baikonur by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11240_a_12565]
-
Rodica Zafiu Explicînd, acum cîtva timp, unor studenți care învățau româna ca limbă străină, diferența dintre Ce mai faci? - întrebarea tipică de politețe, în care mai funcționează ca un fel de atenuator, iar obiectul interogației, mai puțin precis, e starea generală a celui vizat - și Ce faci? - întrebarea directă, concretă, neritualizată, asupra acțiunilor desfășurate de cineva - mi s-a atras atenția că, de fapt, formula actuală de politețe este în mare măsură tocmai Ce faci
Ce (mai) faci? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11302_a_12627]
-
o comedie. Căci, într-adevăr, ce îi este mai străin filosofiei decât râsul? (Să precizăm aici excepția lui Nietzsche!) Dragomir are însă acest curaj de a aborda cu armele filosofiei o piesă care, principial, este refractară la o astfel de interogație. Dragomir însă crede că orice lucru, dacă e privit cu atenție și cu concentrare, își destăinuie sensul său profund, semnificația sa non-aparentă. Chiar și o comedie precum Scrisoarea lui Caragiale. Am putea presupune de altfel că intenția lui Dragomir de
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
bazează pe adăugarea de valoare și pe crearea de noi resurse prin implementarea concepției lui Friedrich August von Hayek (1899-1992) despre economia de piață (vezi o sinteză în studiul său din 1945 intitulat “The Use of Knowledge în Society”). Reamintim interogația de la începutul studiului ‚Folosirea cunoașterii în societate’ : „Care este problema pe care vrem sa o rezolvăm atunci cînd încercăm construirea unei ordini economice raționale ?” Noi abordăm chestiunea dezvoltării durabile exact în spiritul acestei întrebări. Frederick August von Hayek, laureat al
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
scriitorul din zilele vieții sale e gratuit, estet, eterat, livresc sau ludic. Pentru că există în aceste jurnale un ecou al vieții reale, istorice, pe care cititorul atent îl poate auzi și care poate spune mai mult decît toate considerațiile și interogațiile scriitorilor "realiști" ai epocii. Avem așadar în față jurnalul uneia dintre cele mai teribile perioade ale istoriei României, anii 1946-1956. Nu doar norii fac obiectul observației scriitorului, ci și oamenii, lipsurile, sărăcia, degradarea. în 1946 mai ales se fac obsesive
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
în stare un obervator să supună examenului obiectiv fluxul de imagini depănate pe ecranul său interior cînd doarme, dacă înainte nu s-ar smulge din succesiunea aparent haotică, adică ar întrerupe vraja visului abia trăit? Derrida susține că la această interogație un filosof ar răspunde cu un "Nu!" hotărît, ar nega că se poate dezlega taina prădat de uneltele explicației discursive. În schimb, un scriitor n-ar tăgădui atît de ferm, ar fi înclinat să zică: "Poate!", "Parcă!" sau "Cîteodată da
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
vorbește într-o frază de "munca multilaterală" pentru făurirea socialismului, în alta de felul în care același socialism prețuiește cultura. Cum mai rămîne cu lipsa de concesii, cu citarea insistentă din Soljenițîn pentru înfierarea minciunii?". Într-adevăr, "cum mai rămîne"? Interogație ce se poate adresa nu doar regretatului și, să recunoaștem, înzestratului critic (cu toate că nu o dată cu atitudini deconcertante, de "sucit", chiar la spartul tîrgului!), ci și multor altora...
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
încercări și îndurări poate mai mult chiar decît din cărți și din cunoștințe puse cap la cap, deși nici acestea nu lipseau". Opțiunea proximă care-i stătea în față era, bineînțeles, opțiunea politică. Ea comporta însă o dificultate. În măsura în care, la interogația negativă: "Ce nu vrei", răspunsul se arăta lesnicios, la cea pozitivă: "Ce anume vrei? Pe ce drum s-o apuci?", răspunsul apărea, în schimb, problematic. Propensiunea lui Mihai Șora spre soluția comunistă (deloc exclusivistă, ci într-un context creștin și
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
XX este secolul recitirii moștenirii, a tradiției. Proiectul meu pleacă de la această constatare. Ionescu, el însuși avangardist, care voia să facă tabula rasa din trecut, se întoarce la o capodoperă pentru a căuta sprijin pentru această destabilizare. Regăsim aici o interogație asupra celei mai bune maniere de a ne defini în privința trecutului, a moștenirii, a legilor. Astfel, noi nu suntem nici prizonieri, nici incendiatori. De aceea, doresc să caut echivalentul scenic al acestei operații de scriere și spectacolul se va prezenta
Un spectacol autobiografic: Macbett - Caramitru by Ludmila Patlanjoglu () [Corola-journal/Journalistic/14630_a_15955]
-
De aici și presiunea unor structuri ale imaginarului asupra codului etic al românilor. Fatalmente, sîntem judecați astfel prin ceea ce avem negativ. Personalități ca Enescu, Brâncuși, Eliade sînt cunoscute în cercuri extrem de restrînse, superspecializate". Gabriel Stănescu " Unde am fugit de acasă? Interogație asupra exilului, Criterion Publishing, USA, 2001, 246 pag.
Românii din Lumea Nouă (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14086_a_15411]
-
însăși mișcarea monastică a fost greu de condus sub puterea comunistă, pentru un întreg ansamblu de motive, unul, fundamental, fiind dificultatea recrutării. Mănăstirile erau populate de călugări îmbătrâniți, unele mănăstiri fuseseră chiar închise, și de aici a apărut o vie interogație privind șansele de menținere și perpetuare ale mișcării monastice. E o interogație cu atât mai vie după căderea regimului comunist, cu cât însăși ierarhia mișcării monastice fusese pusă sub controlul autorităților religioase și chiar iarahia acestei mișcări n-a scăpat
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
un întreg ansamblu de motive, unul, fundamental, fiind dificultatea recrutării. Mănăstirile erau populate de călugări îmbătrâniți, unele mănăstiri fuseseră chiar închise, și de aici a apărut o vie interogație privind șansele de menținere și perpetuare ale mișcării monastice. E o interogație cu atât mai vie după căderea regimului comunist, cu cât însăși ierarhia mișcării monastice fusese pusă sub controlul autorităților religioase și chiar iarahia acestei mișcări n-a scăpat complet de presiunile ideologice venind de la partidul comunist. De unde, o mișcare cu
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
fi astăzi un etnolog angajat în cercetarea sa specifică... întâi de toate, m-aș feri să le dau lecții colegilor mei români. Ei sunt destul de mari, și au toate capacitățile de a decide ei înșiși cu privire la ceea ce au de făcut. Interogația pe care o trag astăzi și care sugerează în același timp misiunea pe care o avem de îndeplinit unii împreună cu alții, provine din faptul că ne aflăm în conjunctura unor țări din Europa occidentală și din cea de Răsărit, adică
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
Roxana Racaru Dacă "nici un mare scriitor nu a murit la bloc", cum se poate împăca poetul cu civilizația urbană (și materialele care "prevestesc ruina")? Acesta pare a fi punctul din care pornește interogația poetică a lui Emil Nicolae. Ruina pe care o provoacă betonul și cimentul ne îndepărtează de visul grădinii interzise, iar cetatea își pierde sufletul: "harșt/ se aude la marginea cimitirului de sus/ harșt/ se aude la marginea cimitirului de jos
Poezia și asfaltul by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15128_a_16453]
-
Cît de actual ar mai putea fi "paseistul", "anacronicul", "reacționarul" Nae Ionescu, integrat, orice s-ar spune, unei viziuni ce-i cuprinde în bună măsură pe Eminescu, N. Iorga, Lucian Blaga, ca și pe tradiționaliști și pe ortodoxiști? La aceste interogații încearcă a da un răspuns Dan Ciachir, în paginile întrunite sub titlul Gînduri despre Nae Ionescu. D-sa pornește de la raportarea celebrului profesor la "generația interbelică" sau "criterionistă", care a reprezentat rodul său cel mai de seamă. E o generație
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
gîndire creatoare. Și cum Bata Marianov s-a întors la Caransebeș încărcat de toate semnele vremurilor de astăzi, semnele trecerii sale și a celorlalți patru artiști prin parcul Timiș descarcă și ele, așa cum se poate, nenumărate provocări și tot atîtea interogații. Iar dacă totul este în regulă, răspunsurile vor veni singure!
Bata Marianov se întoarce by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13388_a_14713]
-
apărute (cu ilustrații amuzante) este faptul că, deși Richard Proctor afirmă că “aproape fiecare proverb își are echivalentul în Anglia și România deopotrivă”, ei aleg metodă literalizării. Să fie o demonstrație a unui posibil dialog într-un viitor “global village”? Interogația rămîne deschisă, în spiritul proverbului: “I cannot be your friend and your flatterer too”, adică, “Nu-ți pot fi și prieten și lingușitor”. Proverbe românești - Romanian Proverbs, Călin Manilici (selecție antologie), Michaela Mudure & Richard Proctor (traducere în limba engleză), Cluj-Napoca
Despre cai, oale și vin by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13450_a_14775]
-
din pricina acestui sever proces de conversiune. Retorica exterioară, fie ea și legată strict de buna funcționare a formei, a fost lăsată undeva în urmă, imaginea, expurgată de orice descriptivism, a devenit mai degrabă rezultatul unei concentrări maxime și al unei interogații mentale decît consecința unui dialog nemijlocit cu lumea din jur, iar materia și tonul cromatic s-au convertit în semn imponderabil și în urmă crepusculară. Cele două categorii de lucrări, cel puțin pînă la plecarea sa la Roma, identificate astfel
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]
-
și dezvoltă sens, într-un mod care nu este reglat nici de logică, nici de știință. De aceea, cred, imaginarul a devenit un termen care merge dincolo de artă, de creația artistică, dincolo de lumea romanului sau a poeziei și ne permite interogații asupra credințelor în general, asupra proceselor prin care indivizi sau grupuri fabrică, produc sens și valoare. Imaginarul permite așadar progresiv să fie raportat la un mare număr de probleme nu doar estetice, ci și epistemologice și axiologice, atingînd norme și
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
a trezit suspiciuni când m-a prevenit Peter o sa moara fără să-și dezvăluie secretele. Acum, după ce am întors ultima pagina, precumpănitor nu este sentimentul umbrei și al disimulării, ci cel al luminii mereu sporite, dobândite prin efort, prin permanentă interogație la care Brook își supune propria viață. Pe parcurs, el ne împărtășește observațiile lui despre teatru, despre interpretare, asupra fluidității o virtute cardinala pentru teatrul sau, tehnici de repetiții pe care cititorul și le poate însuși, extinzandu-si astfel propriul
Georges Banu - Itinerar formativ by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13749_a_15074]
-
etnic În originea sa tracă, este parte ontologică a etnogenezei lor traco-romano-creștine”. La rândul său, Richard GRALLO, profesor asociat de psihologie aplicată la Colegiul Metropolitan din New York și un constant colaborator al comunității cultural-științifice românești din SUA, a vorbit despre: interogația ca proces cognitiv: implicații pentru Învățământ și cultură. Pornind de la cele mai recente cercetări științifice de strictă specialitate, autorul aduce clarificări importante, inclusiv În ceea ce privește unele din „funcțiile Întrebărilor și introspecțiilor”, dar și legate de „implicarea acestora pentru Învățarea individuală”, fără
Adevărații ambasadori ai culturii Românești. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]
-
postmodernă". Ceea ce insinuează totuși o minimalizare a valorii Același Cărtărescu ia distanțe față de poezia lui Nichita Stănescu, declarînd decepționat că nu e postmodernistă, ca și cum acest element și nu altele ar constitui scăderea sa intrinsecă Într-o astfel de conjunctură, o interogație a lui Mircea A. Diaconu ni se pare penetrantă: "Ce cîștigă o operă precum Don Quijote de la Mancha dacă spunem despre ea că aparține structural postmodernismului? Ce pierde ea dacă o astfel de asociere, posibilă, nu este făcută?". Să revenim însă
Subistorie și supraistorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13981_a_15306]
-
celor ușor de făcut. Pe de o parte, e de înțeles, actrița și-a avut partea de necazuri cu presa. Așa că întoarce pe toate fețele orice întrebare pe care i-o pui, iar riscul de a te alege cu trei interogații în loc de un răspuns te pîndește la fiecare pas, ceea ce generează, la rîndul său, tensiune din partea intervievatorului. Pe de altă parte, dispoziția lui Redgrave e la fel de stabilă precum mercurul. Am avut nu o dată sentimentul unui duel verbal, complet diferit de prima
O artistă veterană by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10524_a_11849]
-
a autorilor și a creațiilor din plămada realității și adevărului, nu ușor de obținut, dnii Doru Dinu Glăvan și Benone Neagoe, referindu-se la articolele, emisiunile, cărțile premiate au conturat un tablou încurajator al rolului jucat de presă în surprinderea interogațiilor și problemelor actualității, în zugrăvirea tabloului complex al lumii noastre de azi. Înmânate de Domniile Lor, împreună cu dna Adriana Frăteanu, o voce de aur în istoria nouă a Radio România, Premiile UZPR au fost însoțite și de multe alte bucurii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94360_a_95652]
-
Florin Costinescu Prin numele nostru, Interogația Prin numele nostru - un tunel subțire de aer ca interiorul fragil al unei trestii - se-ncumetă cu mersul ei imponderabil Interogația, îi simțim pașii călcând peste sunetele numelui nostru, câteodată se oprește în loc și atunci nu mai putem respira, De unde
Poezie by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/4525_a_5850]