1,803 matches
-
context existențial cu tentă luciferică distinctă, stau și mă întreb în chip firesc, dacă mai stă cineva să cugete, oare, la vorbele personajului gorkian din piesa „Azilul de noapte”, Satin, cel care se tot întreba cu atâta sinceritate la masa interogațiilor plesnite cu pumnul în masă, vag creionând cu mâna prin aer coordonatele raționamentului său filozofic adânc, urrmătoarele: „Ce va să zică: omul?... Nici tu, nici eu, nici ei... nu! ci tu, eu, ei, bătrânul, Napoleon, Mahomed... toți laolaltă!” Iar discursul lui Satin
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A NEMUNCII ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_ziua_interna_magdalena_albu_1368836919.html [Corola-blog/BlogPost/354885_a_356214]
-
este căutarea adevărului și înseamnă „a fi pe cale”. Această comunicare este o comunicare filosofică și are două caracteristici: de a fi cunoaștere și de a fi iluminare (Kant a scris chiar un studiu„Ce este iluminarea?”). Câmpul activității reflexive, orizontul interogației, perimetrul gândirii filosofice îl constituie esența lumii, sensul vieții, locul omului în comunitate, relația lui cu semenii și cu universul. Cunoașterea se definitivează în iluminare. Drumul uimirii lui Platon și al îndoielii lui Descartes, transformarea Ideii Absolute la Hegel, trăirea
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
care el n-o știa și nici n-o fredonase vreodată. I se părea din nou că era întrerupt de acea hălăduială feerică care-i întreținuse atâtea aprinderi suave și că o voce calmă, egală, revine, puțin afectată de interesul interogației, poate chiar disimulată de un rost anume. „ Băiete, zicea „moș” Dâră, acolo pe unde vei fi călcat tu cu gândul, n-ăi fi văst' acul cu care împungi chimirul, cojocul și opincile lu' unchiu'?! Neprimind un răspuns, repetă întrebarea dar
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
său - actorul central al lucrării - dar și un foarte bun narator, care dă cititorului un important punct de sprijin în înțelegerea acelor evenimente traumatizante și pentru contemporaneitate. Ca scriitor cu experiență, îmbină în mod fericit în acțiunea narativă descrierea, dialogul, interogația, povestirea, proverbele, faptele istorice, judecățile de valoare și adecvate figuri de stil pentru a da scrierii nerv și susținere logică, încât în final, romanul își atinge scopul și, urmând firul logicii putem spune că plecând cu succes de la Quod erat
AUTOR MIHAI PASTRAGUS de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_regasirea_instrainarii_autor_mihai_pastragus.html [Corola-blog/BlogPost/345713_a_347042]
-
culturală a umanității. Uneori mai conceptuale, alteori mai poetice, gândurile dumiene par niște încercări de fixare în scris a unor stări comune tuturor oamenilor. Până să găsească acele cuvinte care exprimă adevărul ființei, se trece printr-o suită de dibuiri, interogații, contraziceri, chiar și reduceri la absurd, pentru ca, în cele din urmă, să se întrezărească și adevărul ființei. S-ar spune, la o primă vedere, că totul este atât de limpede spus, încât n-ar mai fi nimic de adăugat, ideile
GEORGE PAŞA DESPRE CARTEA;VITRALII PE UN INTERIOR SCOROJIT, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/teodor_dume_1459697413.html [Corola-blog/BlogPost/381086_a_382415]
-
în poemele acestea, exprimându-mă în verbul lor, „Parcă din ceruri se adună / Și îngerii cu Tatăl Bun”. CEZARINA ADAMESCU. Versuri care ar impune interpretări semiotice pentru a dezlega „Spusul de Nespusul”. Versuri de sugestie, clădite ele însele pe magică interogație. Accent prin întrebare. „Sunt eu, ești tu cel așteptat / În rana mea nevindecat, / În rana mea, tămăduit / De neiubit, de preaiubit?” Talent care își poate permite licențe pe care le preface în figură de stil. „Din el băut-au marii
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
păcatul / în iertare albește!” Optație de un patetism rezonabil: „TOAMNĂ, / Cumsecade, / anunță-mă-n cercul tău! // Onest, / dă-mi un loc pe măsura culorii! // Chibzuit, / potolește-mi sau ascute-mi ritmurile! // Iertând, / înveșmântă-mă cu sărutul tău! // Simplu, / numește-mă!” Interogație cu retorică bătaie departe: „Și trandafirul din vaza mea / cântă și leapădă petale... În numele cărui adevăr?” Epanalepsă exemplară. „O frunză galbenă, / strălucitor de galbenă, / pe tină. / O stea galbenă, / strălucitor de galbenă, / într-un ochi”. Tema predominantă - presiunea timpului oxidat
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
copilărie, vatra satului natal. Unele versuri au aroma imaginilor idilic-paseiste, valorificate în creațiile lor de către sămănătoriștii Alexandru Vlahuță, George Coșbuc, Ștefan O. Iosif, altele tind spre imagistica tradiționalismului interbelic din creațiile lui Ion Pillat. Începând cu secțiunea pusă sub semnul interogației, ...Viața?, pașii poetei conduc cititorul către marginile liricii. Subiectivitatea surprinde cromatici lirice iar stilistica iese în câștig: „Doar timpul/ își pierde secundele/ în genele răsfirate de catifea,/ într-o zare/ de lumină tăinuită,/ ca o naiadă/ ce-și poartă/ tumultul
LINA CODREANU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1454254960.html [Corola-blog/BlogPost/384067_a_385396]
-
fâșia îngustă/a nonsensului/mereu va exista o fântână/ la jumătatea drumului/tu vei bea însetat/și vei coborî - treaptă cu treaptă -/ spre infernul nedumeririlor... nedumeririlor.... » Uneori se pare ca singurătatea amplifica angoasele. Nimic de zis - sunt utilizate metafore, comparații, interogații și alte figuri de stil potrivite stării de spirit, frumoase că stil de gândire, născute din trăirile unei vieți paradoxale care sunt eclerate mai optimist pe axa cognitivului. De exemplu, printre primele poeme se afirma : caut lumină la umbră ruinelor
TREI APARIŢII EDITORIALE ÎNTR-UN AN( 2011). VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Trei_aparitii_editoriale_intr_un_an_2011_valentina_becart.html [Corola-blog/BlogPost/361673_a_363002]
-
comod si materialist. Omul recent este o meditație despre lumea de azi a unui modern nesatisfăcut de propria sa modernitate. Este o critică a modernității care nu se mulțumește nici cu proclamațiile suficiente ale postmodernității, nici cu regretele tradiționalismului - o interogație asupra modernității suscitată de presimțirea dureroasă că ori de cate ori ți se deschide în față un drum, altele ți se închid în spate ori în laterală. Când ne închinăm bigot la minunile modernității, cum ne îndeamnă zelatorii modernității și delatorii tradiției, în
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/Horia_roman_patapievici_omul_recent_o_critica_a_normalitatii_din_perspectiva_intrebarii_ce_se_pierede_atunci_cand_ceva_se_castiga_.html [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]
-
adevărat durerea interioară, care covârșește, de nenumărate ori, sufletul, cuantificând atunci cu obiectivitate, așa cum se cuvine, de fapt, privarea de respect și demnitate umană, în urma încadrării sale nefirești într-o anumită categorie socială?!... Nu credeam să fie necesare vreodată asemenea interogații în raport cu un iubitor de înțelepciune, slujitor devotat, practic, al filozofiei ca știință!... ------------------------ Magdalena ALBU 26 februarie 2017 București Referință Bibliografică: Magdalena ALBU - HIPERBOLA INDUSĂ. METAFORĂ FĂRĂ FILOZOF SAU LIBERTATEA ȘTIRBĂ DE EXPRIMARE / Magdalena Albu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
HIPERBOLA INDUSĂ. METAFORĂ FĂRĂ FILOZOF SAU LIBERTATEA ŞTIRBĂ DE EXPRIMARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1488271280.html [Corola-blog/BlogPost/380926_a_382255]
-
cu marele filosof Petre Țuțea. În lucrarea Credința ca filosofie. Marginalii la gândirea Tradiției, cercetătorul Nicolae Turcan abordează o structură formală și stilistică foarte apropiată genului filosofic, mixează discursul teologic, însă urmărește cu precădere să ofere răspunsuri complete la multiplele interogații pe care și le pun teologii și filosofii, deopotrivă, raportate la coabitarea dintre credință și filosofie. Întrezăresc în spusele domniei-sale o constantă revenire înspre zona “întru ascuns”, locul unde are loc fuziunea între credință și rațiune, între minte și inimă
CREDINŢA ŞI FILOSOFIA – DOUĂ LUMINI, ÎNTR-O NOUĂ CARTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Credinta_si_filosofia_do_stefan_popa_1385810910.html [Corola-blog/BlogPost/344622_a_345951]
-
dar este și un rai în care amurgul este veșnic: „Dedic această carte bunicilor mei: Ioana și Ion Mureș, cei care mi-au transformat copilăria într-un vis etern” Poemele doamnei Emilia Țuțuianu, delicate și gingașe, sunt imnurile, lamentațiile, uimirile, interogațiile sufletului îngerului care se întoarce acasă, în copilărie , unde o așteaptă casa bunicilor ei, dar și Acasă, la Domnul. Căci ce este viața omului decât o întoarcere acasă, în lumea din care am venit, la Domnul? Întoarcerea este în același
O CARTE DE POEZIE CA UN AMURG ÎNFLORIT PE DINĂUNTRU de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1424745757.html [Corola-blog/BlogPost/368468_a_369797]
-
puncte 4. Menționează tipul de perspectivă narativă din textul citat. 4 puncte 5. Transcrie două cuvinte din text care aparțin câmpului semantic al artelor. 4 puncte 6. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 4 puncte 7. Prezintă rolul interogațiilor retorice din ultimul paragraf. 4 puncte 8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului epic. 4 puncte 9. Comentează, în șase-zece rânduri (60-100 de cuvinte), următoarea secvență din textul dat: Poate că povestesc aceste gânduri sau scene din
Prof. LIVIA PIGULEA: Varianta 2 (rezolvată). Bacalaureat. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/varianta-2-rezolvata-bacalaureat-2012-limba-si-literatura-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339556_a_340885]
-
cuvinte diferite. 3. Decât un car de minte, mai bine un dram de noroc. 4. Perspectivă subiectivă, acțiunea se relatează la persoana întâi. 5. Sunete, educația. 6. Cele două motive literare identificate în textul dat sunt: muzica, nostalgia. 7. Rolul interogațiilor retorice este acela de a atrage atenția asupra ideii de creație. Interogațiile retorice (la care nu trebuie să dăm vreun răspuns) din ultimul paragraf desemnează neliniștea de care este cuprins autorul în pragul elaborării unei cărți noi. 8. Cele două
Prof. LIVIA PIGULEA: Varianta 2 (rezolvată). Bacalaureat. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/varianta-2-rezolvata-bacalaureat-2012-limba-si-literatura-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339556_a_340885]
-
de noroc. 4. Perspectivă subiectivă, acțiunea se relatează la persoana întâi. 5. Sunete, educația. 6. Cele două motive literare identificate în textul dat sunt: muzica, nostalgia. 7. Rolul interogațiilor retorice este acela de a atrage atenția asupra ideii de creație. Interogațiile retorice (la care nu trebuie să dăm vreun răspuns) din ultimul paragraf desemnează neliniștea de care este cuprins autorul în pragul elaborării unei cărți noi. 8. Cele două trăsături ale genului epic, prezente în textul dat, sunt: a) folosirea narațiunii
Prof. LIVIA PIGULEA: Varianta 2 (rezolvată). Bacalaureat. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/varianta-2-rezolvata-bacalaureat-2012-limba-si-literatura-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339556_a_340885]
-
mesaj care a spus, printre altele, atât: „Stop! Așa nu se mai poate!”. O auzi cineva, oare, în mod real vocea populară, mă întreb ca simplu cetățean al acestei patrii române, au ba ?!... Numai Dumnezeu poate ști răspunsul la această interogație retorică personală. La fel și propriu-ne viitor ca nație. Magdalena ALBU 30 iulie 2012 Referință Bibliografică: Magdalena ALBU - ISTORIE PE MUCHIE DE CUȚIT / Magdalena Albu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 579, Anul II, 01 august 2012. Drepturi de
ISTORIE PE MUCHIE DE CUŢIT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_istorie_pe_muchie_de_cu_magdalena_albu_1343815183.html [Corola-blog/BlogPost/360069_a_361398]
-
sperăm că încercarea noastră își va găsi, la rândul ei, cititorul potrivit”. “Căci, altfel spus, nu uitați că suntem, de cele mai mute ori, în afara regulii, în afara propriului nostru proiect, în afara rostului nostru originar. În afară. Am pierdut contactul cu interogația esențială, cu interioritatea întrebărilor ultime”... (Andrei Pleșu). Dr. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre parabole și pericope percepute ca adevăruri sacre în concepția filozofică a lui Andrei Pleșu ... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1293, Anul IV, 16 iulie
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1405505958.html [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
DRAGOMIR: N-aș spune cinică. Mai degrabă brutală în maniera comunicării adevărului. Pentru că adevărul poate fi transmis direct sau pe ocolite. În ce mă privește, sunt adeptul adevărului spus direct și cu niscaiva menajamente, oricât ar fi acesta de dureros...Interogația acelui medic conține în ea însăși coloana vertebrală a tragediei omului zilelor noastre: Este inuman să ne lăsăm semenii să moară de foame, așa că-i îndopăm cu alimente și băuturi contrafăcute, crimă premeditată prin care li se prelungește agonia de la
INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN DRAGOMIR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1458899100.html [Corola-blog/BlogPost/378553_a_379882]
-
Acasa > Cultural > Vizual > CRISTINA OPREA - GÂNDURI DESPRE CREAȚIA BRÂNCUȘIANĂ Autor: Cristina Oprea Publicat în: Ediția nr. 2251 din 28 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Despre opera lui Constantin Brâncuși se va scrie pentru că mereu vor exista interogații asupra gândului materializat în formă. Începuturile creației sale, ca la orice artist sunt legate de pașii făcuți spre studiu, spre înțelegerea materialului și redarea volumului. Dar în interiorul său Brâncuși a înțeles că arta, sculptura este mai mult decât redarea unei
GÂNDURI DESPRE CREAŢIA BRÂNCUŞIANĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1488316661.html [Corola-blog/BlogPost/362901_a_364230]
-
în formă. Începuturile creației sale, ca la orice artist sunt legate de pașii făcuți spre studiu, spre înțelegerea materialului și redarea volumului. Dar în interiorul său Brâncuși a înțeles că arta, sculptura este mai mult decât redarea unei realități. Este o interogație asupra a ceea ce suntem în interiorul nostru sau asupra spațiului existențial. Fiecare lucrare a sa e o redescoperire a frumosului, o esențializare a formei. Cercul, pătratul, rombul, în general semnele geometrico-meandrice au format cândva un alfabel arhetipal. De acolo au evoluat
GÂNDURI DESPRE CREAŢIA BRÂNCUŞIANĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1488316661.html [Corola-blog/BlogPost/362901_a_364230]
-
toată istoria omului.”, după cum scria Părintele Arsenie Boca, și nimic altceva. „Credeți că de la manele ne vom mai putea întoarce la Johan Sebastian Bach?“, se întreba nu cu mult timp în urmă eminoscologul Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Dacă răspunsul oferit acestei firești interogații existențiale va fi organic identificat cu destinația Ființei umane către atotcuprinzătorul infinit divin, atunci cu certitudine că omenirea va descoperi într-o bună zi circumstanța favorabilă de a așeza în coordonate absolute, exhaustiv, fără vreo urmă de eroare interpretativă definiția
NOUA CONJUGARE A VERBULUI „A FI” LA TIMPUL PREZENT AL ANTIVALORII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_noua_conjugar_magdalena_albu_1389785006.html [Corola-blog/BlogPost/380921_a_382250]
-
fizionomia în întregul ei, lăsând să transpară, sub învelișul ferm, datele centrifuge ale unei persona tragica. Iar pomeții, sporiți de două adaosuri, ne vorbesc, aidoma arcadelor, de insomnie, de evadări în vis, de prăbușiri în coșmar, de neliniște, de chinul interogațiilor lipsite de răspuns. Descoperim, așadar, că modelul sculptorului a fost mai misterios decât am fi crezut (decât au bănuit toți cei care l-au știut). A fost nevoie de esențializarea, prin artă, a persoanei, în integralitatea ei, ca să o descifrăm
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1401251215.html [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
neatinse / Sunete neauzite, nerostite, nenăscute / Plimbări cu picioarele goale prin roua dimineții / când cuvintele aleargă în fața ta / Fără lesă. („Întâlnire de gradul doi”) Poeta încearcă să-și alunge singurătățile, durerile și spaimele cu un „Descântec de vremuri”, stranie alăturare de interogații și tentații ( Cine fură din tăcere semilune de putere și vocale efemere? / ( ... ) Nedospite oseminte și cuvinte doar cuvinte / Când același timp ne minte și din nou mereu cuvinte) într-o puternică opoziție între sine și voi ( Voi spuneți că ... / Și
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1407390931.html [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
pierdut al Teleormanului Poematica unui socratic diasporean de o rară și ultrafină, impregnare de aphorie, empatie și demnitate, am avut savoarea de a o postprefața pentru poetul Stelian Platon, la unul dintre ultimele sale volume de poezii „Ireversibil reflexul...(?)” Semnul interogației, în paranteză dilematica a titlului, este oarecum retorica, daca nu paradoxistă...Din cuprinsul cărții, Aforismele sunt cheile reflexibităților subînțelese, inteligență românească tălăzuind metaforic...și vine, flux- reflux, la limanul unde Gânditorul adună, ca în Vermeer, scoicile mirărilor și (sau) răsucirile
SOCRATICUL DIASPOREAN LA NEW YORK de STELIAN PLATON în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_platon_1484343761.html [Corola-blog/BlogPost/368439_a_369768]