228 matches
-
coracobrahial, supinator lung) Pareză sau paralizie a subspinosului, marelui dorsal marelui rotund, trapezului, marelui pectoral, marelui dințat, romboidului Paralizie totală a membrului superior Afectare radiculară inferioară de tip Dejerine- Klumpke (pareză sau paralizie mușchilor mici tenari și hipotenari, lombricali și interosoși) Paralizia simpaticului cervical (Claude-Bernard- Horner) Afectarea simpaticului cervical cu sindrom de 0-8 16-25 8-50 (10-60) 8-35 (10-45) 8-50 ( 10-60) 70 (80) 8-50 (10-60) 0-5 0-5 * dacă la CPP apar două valori, cea neboldată este pentru afectarea membrului non-dominant iar cea
ANEXĂ din 27 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259252]
-
coracobrahial, supinator lung) Pareză sau paralizie a subspinosului, marelui dorsal marelui rotund, trapezului, marelui pectoral, marelui dințat, romboidului Paralizie totală a membrului superior Afectare radiculară inferioară de tip Dejerine- Klumpke (pareză sau paralizie mușchilor mici tenari și hipotenari, lombricali și interosoși) Paralizia simpaticului cervical (Claude-Bernard- Horner) Afectarea simpaticului cervical cu sindrom de 0-8 16-25 8-50 (10-60) 8-35 (10-45) 8-50 ( 10-60) 70 (80) 8-50 (10-60) 0-5 0-5 * dacă la CPP apar două valori, cea neboldată este pentru afectarea membrului non-dominant iar cea
ANEXĂ din 22 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259251]
-
rolul dezechilibrului musculaturii intrinseci a mâinii (fig. 12 a, b). DEGET ÎN „GÂT DE LEBĂDĂ” - Constă de obicei în flexiunea metacarpofalangienei și extensia în exces a interfalangienei proximale, datorată diminuării forței de acțiune a extensorului și contracturii predominante a mușchilor interosoși (fig. 13). DEGET ÎN „RESORT” - Dificultate de extensie a unui deget ca urmare a îngroșării și apariției de noduli la nivelul tendonului flexorului sau îngustarea tecii tendonului flexorului. Se pune în evidență prin strângerea pumnului: degetul afectat rămâne flectat, pentru ca
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și funcționale ale aparatului muscular, ce se realizează prin: inspecție, palpare și măsurători. Inspecția se adresează părților simetrice ale corpului, acordându-se atenție feței, centurii scapulare și pelviene, părților distale ale extremităților cum ar fi: eminența tenară, eminența hipotenară, mușchii interosoși. Palparea urmărește în principal: volumul, conturul și consistența mușchiului (mușchiul normal este elastic, după comprimare revenind imediat la forma inițială). În miotonie este tare și ferm; în pseudohipertrofie prezintă consistență de cauciuc; mușchiul degenertat, atrofic, este moale. Măsurătorile folosesc centimetrul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
indicatoare, cu policele și indexul în extensie, ca rezultat al unei paralizii de median; c) grifa cubitală, cu hiperextensia falangelor proximale și flectarea falangelor mijlocii și distale, în special la nivelul degetelor IV și V, afecțiunea datorându-se paraliziei mușchilor interosoși și lombricali inervați de cubital; d) mâna simiană, ca urmare a paraliziei medianului și cubitalului; e) mâna ca o gheară - prezintă trei tipuri clinice: mâna de obstetrician (în care indexul este ușor flexat și înclinat lateral, la fel și medianul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de recuperare, să examineze aparatul muscular. În acest sens, inspecția pe care o efectuează vizează următoarele elemente: se inspectează părțile simetrice ale corpului, se acordă atenție feței, centurii scapulare și pelviene, părților distale ale extremităților (eminența tenară, eminența hipotenară, mușchii interosoși). Palparea: se va urmări volumul, conturul și consistența mușchiului; este cunoscut faptul că mușchiul normal este elastic: după comprimare, el revine imediat la forma inițială. În miotonie, este ferm, tare; în pseudohipertrofie, are consistență de cauciuc; mușchiul degenerat este atrofic
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
articulațiilor interfalangiene aspectul și mobilitatea prezența nodulilor artrozici Heberden și Bouchard, dar întrebăm în același timp pacientul asupra mobilității acestor articulații, a algiilor sau redorilor la acest nivel, al meteorosensibilității. Privim fața dorsală a mâinilor urmărind eventualele atrofii ale musculaturii interosoase, deformări, la palparea concomitentă se obțin informații asupra temperaturii locale, umidității (o transpirație excesivă fiind adesea marca unei persoane emotive sau cu distonie neurovegetativă). Urmează inspecția feței palmare a mâinilor cercetând prezența nodulilor Osler la nivelul părților moi ale falangei
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
de radial. • „Mâna indicatoare”, cu policele și indexul în extensie, este rezultatul unei paralizii de median. • „Grifa cubitală” constă în hiperextensia falangelor proximale și flectarea falangelor mijlocii și distale, în special la nivelul degetelor 4-5. Afecțiunea se datorează paraliziei mușchilor interosoși și lombricali inervați de cubital. • „Mâna simiană” este urmarea paraliziei medianului și cubitalului. • „Mâna ca o gheară” prezintă trei tipuri clinice: 1. „mâna de obstetrician”, în care indexul este ușor flectat și înclinat lateral, la fel și medianul; 2. „mâna
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
prezintă două sau mai multe fațete articulare care sunt zone osoase șlefuite și acoperite de un strat cartilaginos: cartilagiul articular. Fiecare articulație este dotată cu un dispozitiv de menținere și cu un dispozitiv de glisare. Dispozitivul de menținere cuprinde: • ligamente interosoase care formează grupările fibroase; • o membrană care înglobează articulația, numită și capsula articulară sau manșon. Dispozitivul de glisare cuprinde: • un burelet de cartilaj care asigură glisarea; • meniscuri (segmente cartilaginoase mai tari) fixate pe capsula articulară; • o sinovială, adică o membrană
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
în 0,4% din cazuri - Bardsley JL, Staple TW 1970). ARTERA TIBIALA ANTERIOARA (a. tibialis anterior) ramul anterior de bifurcație al arterei poplitee se îndreaptă de la arcada solearului pe fața anterioară a gambei (în loja anterioară a gambei), deasupra membranei interosoase în profunzimea interstițiului dintre mușchiul tibial anterior (medial) și extensorul lung al degetelor apoi al halucelui (lateral) la retinaculul inferior al extesorilor continuându-se cu artera dorsală a piciorului (a. dorsalis pedis). Ramuri colaterale: artera recurenta tibială posterioară (a. recurrens
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
ajungând la plantă prin canalul calcanean pentru a se bifurca ulterior în arterele plantare laterală și medială (a. plantaris medialis și lateralis). La baza metatarsianului V artera plantară laterală se recurbează formând arcul plantar (arcus plantaris) situat profund pe planul interosoșilor fiind completat de artera plantară profundă a pedioasei și artera plantară medială din convexitatea arcadei pornind arterele metatarsiene plantare (aa. metatarsales plantares în număr de patru) care se continuă cu arterele digitale corespunzătoare (aa. digitales plantares). Ramuri perforante (r. perforantes
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
calcanei). A uzual; B formarea unui trunchi tibio-peronier anterior; C separarea celor trei artere; D anastomoză între a. tibială anterioară și trunchiul tibio-peronier; E lungime exagerată a trunchiului tibio-peronier. Gamba este împărțită de către dispunerea structurilor osoase (tibia și fibula), membrana interosoasă și fasciile septale (anterioară și posterioară în trei 76 Factorul de risc geometric compartimente (fig. 3.12). Fiecare compartiment (anterior, posterior și lateral) conține propria inervație, proprii mușchi și propriul ax vascular 8. ARTERA PEDIOASA (dorsala piciorului - a. dorsalis pedis
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
palmară (abces în „buton de cămașă”), loja tenară (pe traiectul ramului tenarian al nervului median) și către antebraț prin canalul carpian. Tratamentul constă în incizie sub anestezie generală. În localizările profunde, retrotendinoase, se impune o contraincizie dorsală în spațiul II interosos cu drenaj transfixiant (unii autori recomandă de principiu această contraincizie [5]). Antibioterapia și imobilizarea sunt obligatorii. 10.3.2.3. Flegmonul lojei hipotenare Se prezintă prin toate semnele inflamației localizate la nivelul acestui spațiu. Se poate complica cu un flegmon
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
cubic Charcot) Această complicație se mai numește „piciorul neuropatic” și se manifestă printr-o deformare a extremității membrului inferior ca urmare a afectării oaselor și articulațiilor tibio-tarsiene. Ele induc tulburări de statică osoasă, și se însoțesc de atrofii ale mușchilor interosoși și de tulburări trofice cutanate variabile. Există cel puțin trei teorii etiopatologice privitoare la apariția piciorului Charcot: teoria neurovasculară (creșterea fluxului venos local datorită pierderii tonusului simpatic), teoria neurotraumatică (existența unor traumatisme minore repetate pe fondul piciorului neuropat) și teoria
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92251_a_92746]
-
poate fi un traumatism major sau traumatisme minore repetate care pot produce fracturi sau subluxații articulare. Acestea, coexistând pe un picior neuropat (indolor), nu determină pacientul să se prezinte la medic. Ca urmare, fragmentele osoase sunt mobilizate, rezultând o sudare interosoasă deficitară, ceea ce în timp duce la deformarea piciorului, cu dezorganizarea totală a componentelor sale. Diagnosticul precoce de „picior Charcot” poate fi suspicionat dacă, inițial, se constată o tumefiere a țesutului din jurul articulației piciorului, însoțită de edeme și semne inflamatorii. Zona
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92251_a_92746]
-
antrenarea pasivă a unui deget cu secțiuni tendinoase de către degetele vecine. Examinarea trebuie efectuată după rememorarea biomecanicii digitale: flexia din articulația metacarpofalangiană (AMF) este posibilă chiar în cazul secționării ambelor tendoane flexoare digitale, fiind efectuată de musculatura intrinsecă (lombricali și interosoși); extensia articulației interfalangiene proximale (AIFP) este posibilă chiar și în cazul secționării tendonului extensorului digital comun deoarece majoritatea efectului său se exercită la AMF, la extensia AIFP contribuind și interosoșii. Testarea nervoasă este obligatorie în toate leziunile membrului toracic deoarece
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
tendoane flexoare digitale, fiind efectuată de musculatura intrinsecă (lombricali și interosoși); extensia articulației interfalangiene proximale (AIFP) este posibilă chiar și în cazul secționării tendonului extensorului digital comun deoarece majoritatea efectului său se exercită la AMF, la extensia AIFP contribuind și interosoșii. Testarea nervoasă este obligatorie în toate leziunile membrului toracic deoarece repararea creează premizele unei recuperări funcționale mai bune decât repararea secundară și într-un interval de timp evident mai scurt. Ignorarea unei leziuni nervoase duce inevitabil la abandonarea capetelor sale
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
a AMF și a falangei proximale a indexului. Desenul lamboului este prelungit cu o incizie pe fața dorsală a mâinii, centrată pe bordul radial al metacarpianui II pentru izolarea pediculului neurovascular. Disecția începe dinspre proximal spre distal, incluzând fascia primului interosos dorsal. În pedicul este cuprinsă și grăsimea subcutanată, ce include una sau două vene subcutane și ramul din nervul radial senzitiv. După identificarea arterei intermetacarpiene dorsale chiar de la origine, ridicarea lamboului continuă dinspre distal spre proximal, lăsând intact peritenonul aparatului
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
4. LEZIUNILE TENDOANELOR EXTENSOARE 14.4.1. ANATOMIE Degetele sunt extinse de un sistem complex cu origine la nivelul antebrațului și mâinii: extensorul digital comun (EDC), extensorii proprii ai indexului (EIP), auricularului, extensorul lung (EPL) și scurt al policelui, mușchii interosoși și lombricalii. De la nivelul antebrațului, tendoanele extensoare digitale, învelite în teci sinoviale, trec pe sub ligamentul inelar posterior al carpului astfel: lungul abductor și scurtul extensor prin compartimentul 1, EPL prin compartimentul 3, EDC și EIP prin al patrulea, iar extensorul
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
centrală a aparatului extensor, ce se inseră pe baza falangei medii. Tendoanele intrinsecilor sunt localizate volar față de axul de rotație a AMF, îndreptându-se spre dorsal pentru a contribui la formarea aparatului extensor. Pe fața dorsală a falangei proximale, tendoanele interosoșilor formează bandeletele laterale ale aparatului extensor, între ele și bandeleta centrală aflânduse bandeletele transverse, cunoscute și sub denumirea de dosiera interosoșilor. Bandeletele laterale ale aparatului extensor trec de o parte și de alta a AIFP, continuându-se distal pentru a
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
AMF, îndreptându-se spre dorsal pentru a contribui la formarea aparatului extensor. Pe fața dorsală a falangei proximale, tendoanele interosoșilor formează bandeletele laterale ale aparatului extensor, între ele și bandeleta centrală aflânduse bandeletele transverse, cunoscute și sub denumirea de dosiera interosoșilor. Bandeletele laterale ale aparatului extensor trec de o parte și de alta a AIFP, continuându-se distal pentru a se insera pe baza falangei distale (fig. 19). Pe fața dorsală a falangei medii, cele două bandelete sunt interconectate prin fibre
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
cu această localizare trebuie suspicionată și investigată posibila afectare tendinoasă. Diagnosticul leziunilor tendoanelor extensoare trebuie să țină cont de anatomia lor complexă. O leziune a EDC se traduce clinic prin imposibilitatea extensiei AMF, în timp ce extensia AIFP rămâne posibilă datorită acțiunii interosoșilor (fig.14.19). În cazul secțiunii TEPL, extensia interfalangienei policelui poate fi efectuată de intrinseci. O leziuni izolată de tendon al EDC este îngreunată suplimentar de prezența juncturilor intertendinoase, de aceea testarea trebuie făcută contra rezistenței. Diagnosticul leziunii aparatului extensor
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
repararea epineurală primară cu 4-6 puncte de sutură cu ac-fir atraumatic 10.0., iar în avulsiui sau striviri defectele de nerv se grefează în urgență cu nervi donori fie de la un deget bancă, fie din brahialul cutanat intern, sural sau interosos dorsal. 9. Sutura tegumentară: închiderea cutanată se va face doar după o hemostază atentă. Sutura nu trebuie să pună tegumentul în tensiune pentru a evita compresiunea pe vasele reconstruite și necroza bordurilor plăgii circulare. Este de preferat acoperirea anastomozelor vasculo-nervoase
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
cele două tipuri de leziuni. Piciorul Charcot reprezintă deformarea piciorului secundară neuropatiei diabetice, care produce relaxare musculară și ligamentară, afectarea oaselor și articulațiilor tibio-tarsiene. În apariția leziunilor caracteristice sunt implicate atât neuropatia senzitivo-motorie cât și cea autonomă, cu atrofia mușchilor interosoși și retracția aponevrozelor și tendoanelor, apariția degetelor în flexie (degete “în ciocan”), scurtarea și lățirea piciorului, boltă plantară prăbușită astfel încât piciorul devine plat și orientat în afară, fiind prezente tulburări de statică osoasă. Piciorul este roșu, cu edem pe fața
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
extensor al policelui, lung extensor al policelui, extensor propriu al indexului; - fața internă este proeminentă în porțiunea superioară unde se găsește mușchiul flexor profund al degetelor și îngustă, rotunjită în porțiunea inferioară unde este în raport cu pielea; - marginea externă, laterală sau interosoasă este ascuțită la acest nivel găsindu-se ligamentul interosos; - marginea anterioară servește pentru inserțiile mușchilor: flexor comun profund al degetelor de la II la V și pătrat pronator; - pe marginea posterioară în 4/5 superioară se inseră mușchiul flexor profund al
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]