33,155 matches
-
cu care am făcut fizică, în particular, cînd m-am pregătit pentru Medicină, un fizician de mare anvergură, un om cu o cultură mare, am văzut tineri seduși. M-am simțit pe o insulă pe care vraja muzicii lui Beethoven, interpretată de Zacharias, mi-a dirijat un moment de viață. Magnetismul princiar a lui Zacharias - în dubla ipostază, de pianist și de dirijor - m-a atins. Nu sînt specialist. Interpretarea lui, în cele două roluri mai sus amintite, viziunea complexă asupra
Sindromul Zacharias by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11238_a_12563]
-
cartea lui Alexandru Șafran este un soi de Omul recent, scris însă din perspectiva spiritualității iudaice. Dacă la nivelul creștinismului între știință și dogmă există o ruptură aproape ireconciliabilă, iudaismul, dimpotrivă, include știința în cadrul normei. Acelui ,crede și nu cerceta" interpretat în fel și chip din vremea inchiziției până astăzi, iudaismul îi contrapune cerința omului de a-și cunoaște Dumnezeul: ,să-L caute cu mijloacele științei și să-L slujească cu mijloacele eticii. El asociază știința și etica deoarece ele nu
Lecția de toleranță by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11224_a_12549]
-
și prin aducerea la zi a viziunii critice în articole datorate atît unor autori mai tineri, cît și veteranilor... în timp ce unii autori ceva mai Ťclasiciť rămîn într-o ramă vetustă, favorizată și de faptul că același autor este obligat să interpreteze la distanță de un sfert de secol același scriitor pentru care probabil nu are multă simpatie" și încă (în Dilema veche, nr. 90/2005): , Mai multe texte referitoare la autori din sec. XIX, mari și mici - dar mai ales mari
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
multe ceasuri, totuși T.M. nu dăduse semne la urma urmei că înregistrase efectiv prezența lui, nu l-a întrebat cum își duce existența, la ce lucrează, care sunt ultimele lecturi și busola de care e ghidat. Cum ar fi putut interpreta dezinteresul cu care era primit? A.K. nu era exagerat de susceptibil, nu credea că dezinteresul marelui scriitor ar fi un efect al lipsei de importanță pe care o degaja persoana lui. Oaspetele a evitat o pistă falsă pentru că a
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
chiar dacă modul lor de gîndire este complet diferit de cel al personajelor autorului romanului Bunavestire. Această densitate ideatică foarte mare produce un mic paradox. Deși autorul le recomandă ca opere de ficțiune, romanele lui Dan Stanca sînt adesea decodate și interpretate de cititori și de critica literară ca eseuri mai mult sau mai puțin camuflate. Se vorbește mereu despre ideile din romanele lui Dan Stanca și mult mai rar despre eventualele calități artistice ale acestora. Prin intermediul cărților sale de ficțiune, autorul
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
vechea gardă pentru mijloace de subzistență, așa că pare relativ ușor de prins. Nu tocmai, iar filmul nu doar că se termină în coadă de pește, dar este mult prea vag în definirea personajelor, printre care și cele secundare, ca cel interpretat de Bates. Așa că dă lovitura de grație majorității thespienilor, doar Tilda Swinton și Caine (al cărui personaj nu e tocmai lipsit de contradicții) rămânând să ducă lungmetrajul pe umerii lor. Nu știu dacă vă vine să credeți dar acest scenariu
Istoria se repetă... by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11306_a_12631]
-
volum din Jurnal, anii 1990-1996, probabil cel mai recurent reproș adus atunci lui Mircea Cărtărescu a fost ,autismul" politic. Deși România trecuse în acei ani prin evenimente și schimbări politice majore, faptul că ele nu apăreau consemnate în jurnal era interpretat ca un semn de egotism și aroganță supreme. Scriitorul spunea, într-un interviu, că neimplicarea sa în spațiul public nu înseamnă însă indiferență civică. Cert este că, anul trecut, cînd Mircea Cărtărescu a apărut printre editorialiștii relansatului Jurnal Național, această
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
permite să înțelegem ceea ce este ascuns, încriptat în comedia lui Caragiale. Nu e vorba de a căuta, euforic și narcisiac, oglindiri ale filosofiei tale în literatura universală, ci de a înțelege, la propriu, ceea ce are acel text literar de spus. Interpretând pe Caragiale, e vorba ,de a avea curajul să vedem și să auzim ce a spus." (Crase banalități..., p. 3) Dragomir subliniază: curajul. Acest lucru înseamnă că, de regulă, noi ne fofilăm în fața spuselor lui Caragiale, că ne ferim să
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
spațiul propriu-zis cultural. Dincolo, dincolo, ne întrebăm noi, dar în direcția a ce trimite o astfel de interpretare? Dincolo de cultură și dincolo de Caragiale - sau mai degrabă dincoace - nu este nimic altceva decât existența fiecăruia dintre noi. Spre deosebire de critica literară care, interpretând un text literar are ca obiect prim, ultim și exclusiv textul însuși, interpretarea filozofică țintește dincolo de text și vizează lucrurile însele pe care textul le pune în lumină. Ceea ce îl interesează în mod fundamental pe Dragomir citind această comedie a
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
putea spune că prima caracteristică a abordărilor literaturii în filosofie este aceea, banală la prima vedere, că e vorba de interpretări. Raportul dintre un demers filozofic propriu-zis și literatură nu poate fi intermediat decât de discursul median al hermeneuticii. Filozoful interpretează respectivul text literar, având un anumit scop și o anumită direcție a interpretării: el vrea să ajungă undeva, și crede că respectiva piesă literară îi servește de minune pentru a ilustra cutare sau cutare scop. Tocmai de aceea, filozoful alege
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
și o anumită direcție a interpretării: el vrea să ajungă undeva, și crede că respectiva piesă literară îi servește de minune pentru a ilustra cutare sau cutare scop. Tocmai de aceea, filozoful alege o piesă literară determinată pentru a o interpreta, pentru a obține, grație acestei interpretări și prin această interpretare, respectivul sens căutat. El nu este interesat de construcția piesei literare, de structura sa, de calitățile sale estetice, ci de sensul pe care piesa literară îl conține. Nu este vorba
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
lui. Pe de altă parte, putem constata și o mare lacună: I. B. Lefter trece în revistă modul adesea oscilant al criticilor interbelici de înțelegere a modernismului (prin opoziții față de simbolism, avangardă sau tradiționalism), analizează felul în care au fost interpretați Arghezi și Bacovia (numai ei) prin raportare la modernism, dar abia îi amintește pe prozatori (Camil Petrescu și Mihail Sebastian), spre a nu spune că de fapt îi ignoră. De aceea, cred că în volumul său Recapitularea modernității, așa cum arată
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
de documentar - mult mai puțin pe gustul meu, dar, fie, să ne bucurăm de diversitate - este ,Ultimele zile ale orașului Pompei" . Aici persistă vocea din off și, odată cu ea, întrebările (mele) neelucidate. Metoda de reconstrucție e ceva mai speculativă: actorii interpretează rolurile victimelor erupției. Vezi câte un obiect de-al vreunui personaj, apoi, într-un flash, îi vezi aspectul de azi. Partea speculativă apare când intervine dialogul personajelor, mult prea verba volant ca să fi lăsat urme disponibile pentru arheologi. Mai ales
Bietul Documentar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11331_a_12656]
-
l-a întâlnit în numeroase ocazii pe drumurile vieții și ale carierei. Seara de lied intitulată Omagiu lui Enescu a fost o nouă încântare. Publicul brăilean a admirat și aplaudat cu entuziasm cele Șapte cântece pe versuri de Clément Marot interpretate de soprana Mihaela Maxim, care avea de altfel să cucerească Marele Premiu Darclée 2005 (vocaltiate pură, expresivitate emoționantă printr-o trăire teatrală grație căreia frazarea a slujit valsarea poetică în cele mai mici detalii ale celor mai delicate inflexiuni); Șapte
Festivalul Darclée by Stephan Poen () [Corola-journal/Journalistic/11327_a_12652]
-
de altfel să cucerească Marele Premiu Darclée 2005 (vocaltiate pură, expresivitate emoționantă printr-o trăire teatrală grație căreia frazarea a slujit valsarea poetică în cele mai mici detalii ale celor mai delicate inflexiuni); Șapte cântece pe versuri de Camen Sylva interpretate de mezzosoprana Iulia Merca (laureata Marelui Premiu Darclée 2003) și de sopranele Marta Sandu și Oana Severin, de baritonii Florin Estefan, Bogdan Mihai, Cătălin Petrescu și de tenorul Florin Budnaru. în finalul concertului, mezzosoprana Iulia Merca, laureata Marelui Premiu Darclée
Festivalul Darclée by Stephan Poen () [Corola-journal/Journalistic/11327_a_12652]
-
dar cu o inspirată mișcare scenică, opera Il Barbiere di Siviglia de Rossini, cu participarea orchestrei Europa Symphony Orchestra, sub bagheta dirijorului italian Marco Balderi, și cu Luminița Berariu la clavecin. Spectacolul a fost dedicat marelui bariton Nicolae Herlea care, interpretând această operă de 550 de ori pe toate marile scene de operă ale lumii, a rămas în memoria publicului și a specialiștilor despre inegalabilul interpret al rolului Figaro. Publicul a omagiat cu aplauze indescriptibile interpretările protagoniștilor: Tiberius Simu (Contele Almaviva
Festivalul Darclée by Stephan Poen () [Corola-journal/Journalistic/11327_a_12652]
-
sau Brahms la Ivanovici al nostru. Un alt triumf. Festivitatea decernării premiilor și Gala Laurenților, duminică 31 iulie 2005, a fost o adevărată apoteoză. Marele Premiu Darclée a fost acordat în acest an, așa cum spuneam, sopranei Mihaela Maxim, care a interpretat magistral marea scenă a Desdemonei din actul IV al operei Otello de Verdi. Desăvîrșirea tehnică și profunzimea estetică manifestate în cele mai mici detalii ale expresivității stilistice, susținută de puritatea sonoră a unei admirabile limpezimi timbrice, a extaziat publicul al
Festivalul Darclée by Stephan Poen () [Corola-journal/Journalistic/11327_a_12652]
-
febrile și alegere; șalul radial al - ei - ca o greșeală".) Găsesc mult mai interesantă privirea îndeaproape a ,civilizației" literare căreia îi aparține poetul. Sigur, așa cum spusese și Ion Pop, Foarță nu este un romantic și nici un simbolist, dar poetul le interpretează bine partiturile. Or, asta este tocmai efectul artefactului, care nu e decît o altă formă de expresie a sentimentalului. Nici un alt poet român nu are agresivitatea discretă a livrescului lui Șerban Foarță, un fel de ,parazit" liric superior care conviețuiește
Ceci n'est pas une poésie! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11316_a_12641]
-
aspiră la o clasicitate în sensul unei exemplarități la care puțini acced, este un melancolic, un sentimental incurabil. Ascultînd CD-ul cu pricina, dar mai ales restituindu-i în repetate rînduri muzica, mi-am dat seama că cei care au interpretat opusurile sale ca fiind genuri clasate, datate, reînviate, cu forma lor, cu apartenența lor la clasicism sau romantism, cu feelingul lor specific, s-au lăsat înșelați de aparențe. într-o vreme în care tot ce putem facem este o muzică
Un neamț hîtru by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11349_a_12674]
-
cele mai fascinante și controversate ale culturii europene: aceea romantică. Neaderând totuși la această viziune, lucrarea lui Longo demonstrează cum adâncă înclinație mistica a religiilor orientale a influențat cultură occidentală. Literatura este celălalt domeniu privilegiat în care tema noastră este interpretată în mod complex și cu rezultate (împliniri) demne de un mare interes. Aici relația Orient-Occident se suprapune cu aceea de identitate-neidentitate. Eseul lui Terrusi preia ca exemplu evident de model literar identitar acela elaborat de E.R. Curtius în renumită să
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
românească, pro europeană și pro-occidentală. Corupția, lupta pentru putere, viziunile diferite asupra modului în care mediile politice de la Chișinău se raportează la cetățean se regăsesc în articolul cercetătoarei din Republică Moldova. Opinia coordonatorilor este că acest articol ar putea fi interpretat și prin prisma ideilor ce au rezultat din studiile prezentate de Ciascai, Văduva și Iova. În încheierea corpului tematic dedicat acestui număr recomandăm articolul semnat de Alexandru Muraru. Pe parcursul studiului, autorul și-a propus să aducă în atenția cititorilor raporturile
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
una regolare cadenza dello sviluppo dell'essere nel divenire 33. La differenza, allora, tra îl continuo e îl discreto è esattamente nel movimento scandito dal tempo 34: ogni formă continuă delinea la temporalità del fenomeno del mondo quando se ne interpreta îl senso, possibile nella scansione di ogni temporalizzazione di questo mondo: è da tale acquisizione che possiamo individuare l'elemento discreto, cioè quella interruzione che distingue îl prima e îl dopo aristotelici. Così la coscienza, la stessa capacità di cogliere
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
essere più accantonabile e separabile dalla vită dell'uomo e dalla sua "esistenza". Perciò intuendo în maniera obiettiva la vită come cammino, come destino, che, suo malgrado, deve raggiungere un traguardo paradossale nel suo opposto, la vită stessa colta e interpretată în esistenza, rivela l'antinomia del tempo essere esplicazione del dilemma teologico e immediatamente mistico: credo? În sostanza la fede acquisisce certezza nel momento în cui și è altrettanto șicuri di non poter mai decidere, allo stesso modo di quando
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
stată predefinita e codificata come normă o modello di una letteratura di partito. Le deviazioni o îl tentativo di eludere tale normă venivano indagate în primă battuta dall'editore. Nel caso - raro - che riuscissero ad eludere tale passaggio, allora venivano interpretate dai critici, gli uomini del partito, perfino dai lettori ormai abituati alla letteratura standard dell'epoca 8". Poi Kola passa alla definizione di questa letteratura: "Mă în questo caso non abbiamo a che fare con una separazione, tanto meno con
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și în special idealismul german, continuă să suscite numeroase dezbateri în mediile științifice din întreaga lume. Postularea omului ca scop al său însuși și a devenirii umanității pe coordonatele libertății, oricât de vag și imprecis sau chiar determinist a fost interpretat acest termen, a realizat o ruptură epistemologica radicală cu ontologiile precedente. Critică operată de Immanuel Kant asupra dogmatismului metafizic, urmaș al scolasticismului medieval, respectiv asupra scepticismului, a empirismului exacerbat, întors împotriva să - a deschis posibilitatea unor noi interpretări asupra metafizicii
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]