10 matches
-
În mănăstirea St. Martin de Tours Încă de pe vremea abatelui Alcuin (cca 735-804), iar de acolo s-a extins În Întregul imperiu carolingian, fiind utilizată pînă la sfîrșitul secolului al XII-lea. În scrierea carolingiană, cuvin tele erau separate și interpuncția este foarte pre cisă. Fiecare literă are forma sa proprie și e distanțată de celelalte; nu există multe abrevieri. Se dădea multă atenție ortografiei (Alcuin Însuși a scris un tratat pe această temă). CÎnd se copia Însă după codice irlan
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
al IX-lea d.H. și a intrat În deplină folo sire către jumătatea secolului următor; Înainte de această epocă Însă, spiritele, accentele, apostroful și alte semne grafice au fost folosite rar și inconsecvent. Separarea În cu vinte (prin intervale sau cu interpuncție) era inu tilă În condițiile utilizării consecvente a sistemului de spi rite și accente; separarea a devenit normă abia după inven tarea tiparului. E important de remarcat că, la Început doar În scholia, dar grabnic și În texte, s-a
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
prout potui emendaui sine magistro. Un exemplar corectat era apoi folosit ca model, pentru a se corecta după el și altele. Adesea aceste subscriptio nes conțin și anul și locul unde s-a făcut corectura. O notă aparte indică efectuarea interpuncției: distinxi. Acest tip de abordare a textului copiat a generat de altfel disciplina Însăși a filologiei (vide supra cap. A.1. Filologia). Studiile și comentariile la Homer făcute de Aris tarch sau de colegii lui s-au pierdut, dar din
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
de alexandrini asupra tragediei este descoperirea de versuri mutate sau adău gate de actori, În general În operele lui Euripide, care era cel mai popular dintre poeții dramatici. În Medeea 85-88, scholiastul Îi acuză pe actori că nu au Înțeles interpuncția exactă din v. 85 și că au alterat În con secință textul; adaugă apoi corect că v. 87 este superfluu, iar originea lui se află Într-un pasaj alăturat. Uneori scholiaștii, ca și Învățații moderni, sînt prea dornici să se
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
ale edițiilor dintr-un autor clasic sînt titlul, prefața, conspectus siglorum et notarum, textul, aparatul critic, la care adesea se adaugă fontes et testi monia, unul sau mai mulți indici. Titlul se scrie În latină cu litere majuscule și fără interpuncție. Se cuvine să fie, pe cît posibil, clar și scurt. De pildă: P. PAPINI STATI ACHILLEIS RECENSVIT ALDO MARASTONI BSB B. G. TEUBNER VERLAGSGESELLSCHAFT 1974 sau: FLAVII SOSIPATRI CHARISII ARTIS GRAMMATICAE LIBRI V EDIDIT CAROLUS BARWICK EDITIO STEREOTYPA CORRECTIOR EDITIONIS
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
această serie a convergențelor, aș mai menționa cunoscuta fobie de incendii (care-l devoră pe dramaturg mai ales în sălile de teatru și de care se străduiește să-l vindece Aristizza Romanescu), mania stilului, cu tot ce presupune el (de la „interpuncție” la simțul sintaxei și de la caligrafie la „pieptănătură”), inconturnabila pasiune pentru muzică, unde dezvoltă ierarhii imperturbabile (Beethoven, alias „Boierul” fiind în vârful piramidei, iar Chopin zbătându- se undeva la baza acesteia), răsfățul de proveniență desigur,actoricească de a imita (cu
O enigmă neexplicată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2920_a_4245]
-
în literatură se cere, se pretinde o cinste profesională, un prestigiu de atelier... Ce crezi tu, în câte ape n-am scăldat eu Hanul lui Mânjoală?... Ce să mai vorbesc de melodia frazei, de ferecătură, de ritmul vorbelor... Iacă, numai interpuncția... Câți nu înțelerg că interpuncția e gesticularea gândirii... Vezi, pe mine mă frământă astea, mă rod... Nu se poate artă fără migăleală... Cu vremea îți cresc tot mai mult scrupulele de conștiință... Dac-o fi să îmbătrânesc, știți cum să
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
pretinde o cinste profesională, un prestigiu de atelier... Ce crezi tu, în câte ape n-am scăldat eu Hanul lui Mânjoală?... Ce să mai vorbesc de melodia frazei, de ferecătură, de ritmul vorbelor... Iacă, numai interpuncția... Câți nu înțelerg că interpuncția e gesticularea gândirii... Vezi, pe mine mă frământă astea, mă rod... Nu se poate artă fără migăleală... Cu vremea îți cresc tot mai mult scrupulele de conștiință... Dac-o fi să îmbătrânesc, știți cum să-mi ziceți ? Să-mi ziceți
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
toate, și în literatură se pretinde o cinste profesională, un prestigiu de atelier... Ce crezi tu, în câte ape n-am scăldat eu “Hanul lui Mânjoală?” Ce să mai vorbesc de melodia frazei, de frecătură, de ritmul vorbelor... Iaca, numai interpuncția... Câți nu înțeleg că interpuncția e gesticularea gândirii... Vezi, pe mine mă frământă astea, mă rod... Nu se poate artă fără migăleală... Cu vremea îți cresc tot mai mult scrupulele de conștiință... Dac-o fi să îmbătrânesc, știți cum să
Portretul unui geniu: "Moș Virgulă", 162 de ani de la nașterea sa () [Corola-journal/Journalistic/46994_a_48319]
-
pretinde o cinste profesională, un prestigiu de atelier... Ce crezi tu, în câte ape n-am scăldat eu “Hanul lui Mânjoală?” Ce să mai vorbesc de melodia frazei, de frecătură, de ritmul vorbelor... Iaca, numai interpuncția... Câți nu înțeleg că interpuncția e gesticularea gândirii... Vezi, pe mine mă frământă astea, mă rod... Nu se poate artă fără migăleală... Cu vremea îți cresc tot mai mult scrupulele de conștiință... Dac-o fi să îmbătrânesc, știți cum să-mi ziceți ? Să-mi ziceți
Portretul unui geniu: "Moș Virgulă", 162 de ani de la nașterea sa () [Corola-journal/Journalistic/46994_a_48319]