705 matches
-
Muzeul de imagini sau în romanul sadovenian. În partea a doua a eseului, Homo diabolicus, C. D. analizează și privește din toate unghiurile posibile și imposibile celebrul roman al lui Mihail Afanasievici Bulgakov, Maestrul și Margareta, acesta fiind rezultatul proiecțiilor intertextuale pe două capodopere ale omenirii: Biblia și Faust al lui Goethe. Jumătate din acest roman este un Faust inversat, iar cealaltă jumătate este povestea lui Pilat din Pont, ,,nemilosul cavalerist ce conducea îndepărtata provincie romană...cel care impune uciderea în
FEMEIA ARHICUNOSCUTĂ ȘI ARHIENIGMATICĂ de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1430135519.html [Corola-blog/BlogPost/373882_a_375211]
-
considerații personale: „Criticul primește revelația și o descoperă cititorului. El atrage atenția asupra fenomenului. Cheamă. Află comori. Și tot el pune lucrurile la punct”. Câte subtilități și câte nuanțe, câte spumoase vorbe nu se pot găsi într-un text! Comunicarea intertextuală este mai mult decât necesară, la fel ca și comunicarea directă, verbală pentru că vorbirea este un al doilea sistem de semnalizare al omului. În acest sens, Steinhardt spune: „Vai celor ce nu pot dialoga și comunica: îi așteaptă însingurarea, inhibiția
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) by http://confluente.ro/Centenar_steinhardt_nicolae_steinhardt_cezarina_adamescu_1342592826.html [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
trebuie să uit de Paradisul pierdut... Nota specifică este dată de substanța scrierilor, de posibilitățile inepuizabile ale prozatoarei în exploatarea registrului simbolic, ideile, frazele fiind tăiate brusc (de multe ori), creând o altă realitate, abia perceptibilă pentru cititorul neavizat. Subtilitățile intertextuale dau savoarea și profunzimea întregului volum. Autoarea încearcă o „strategie semiotică”, mânuind cu rafinament narațiunea, întâmplările și raporturile tensionate dintre acestea. Proza d-nei Mirela-Ioana Borchin are, ca fundament, spațiul și timpul. Spațiul-timp își face intrarea pe scena lumii ca un
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1492962715.html [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
originale. Cei 144 de poeți ai „zodiilor lirice”, toți universali, sunt prezenți în carte în sistem reflex! În chip firesc, propun denumirea acestei specii lirice poetice postmoderniste, pe care o cultivă în acest volum poetul Theodor Răpan, REFLINTEXT (reflex literar intertextual). Îmi asum invenția sintagmei! Reflintextul devine, astfel, un mod de receptare profund subiectiv al sentimentului filtrat liric, înțeles ca modalitate de „a fi” a eului, situarea lui în centrul unui univers pe care îl reconstruiește din temelii. Harul și cultura
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
Intelectuale din Republica Moldova), lector universitar (Universitatea de Studii Umanistice, Chișinău), colaborator la Centrul Educațional „ProDidactica” (Fundația „George Soros-Moldova”). În aceeași perioadă am fost doctorand pe lîngă Catedra de Literatură Contemporana, redactînd în 1998 lucrarea de dizertație „Sub scalpul Mnemosinei: omnigrama intertextuală. Anamneză culturală absolută ori libertate auctorială nelimitată”, rămasă finalmente nesusținută. 3. Cetățean akașic Multe dintre experiențele mele ulterioare aveau să-mi dovedească o „descoperire” elementară: spre deosebire de „harta” geopolitică, cea mentală nu se extinde periferic. Într-un cuvînt, creierul e știința
TAINA SCRISULUI (4): PATRU IPOSTAZE de IGOR URSENCO în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Igor_ursenco_taina_scrisului_patru_ip_igor_ursenco_1342967753.html [Corola-blog/BlogPost/366574_a_367903]
-
din scrierile unui autor principiile de elaborare, în acel caz poetica desprinsă este o poetică implicită. Felicia Gherghina reține ambele variante de poetică. Dintre elementele de poetică explicită înregistrează pe cele esențiale: creația de personaje-mituri, autenticitatea experiențial-existențială și destinul. Discursul intertextual prelevează din mărturisirile lui Mircea Eliade: a) “Un popor - prin folclorul și istoria lui creează mituri. O literatură, mai ales prin epica ei creează personaje-mituri”; b) A fi autentic înseamnă “trăirea experienței”; c) “Nu trebuie să ne fie frică de
FELICIA GHERGHINA: Formula existenţială a femeii în proza lui Mircea Eliade, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/felicia-gherghina-formula-existentiala-a-femeii-in-proza-lui-mircea-eliade-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339618_a_340947]
-
configurată artistic încă de la-nceputuri: “se-ntinde-n frunză pata de rugină/ drumul spre casă-l facem doar pe jos/ ne-nvăluie în blânda lui lumină/ septembrie ca un poem frumos...” (Bolnav de poezie, 52). Uneori se înfiripă și mici edificii intertextuale, se angajează delicate dialoguri cu mari poeți, precum în acest apel la Lucian Blaga: “atâta tăcere / încât/ pe bolta/ înstelată/ se aud/ îngerii/ furându-și / unii altora/ câte un/ sărut” (Târziu în cuvinte, 98). (Cf. și Dor de Eminescu, ibidem
EUGEN DORCESCU, UN CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI IOAN VASIU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_un_cuvand_des_eugen_dorcescu_1393686276.html [Corola-blog/BlogPost/367443_a_368772]
-
cu stoicism toate vicisitudinile vieții pământești. Nota specifică este dată de substanța scrierilor, de posibilitățile inepuizabile ale prozatoarei în exploatarea registrului simbolic, ideile, frazele fiind tăiate brusc (de multe ori), creând o altă realitate, abia perceptibilă pentru cititorul neavizat. Subtilitățile intertextuale dau savoarea și profunzimea întregului volum. Autoarea încearcă o „strategie semiotică”, mânuind cu rafinament narațiunea, întâmplările și raporturile tensionate dintre acestea. Proza d-nei Mirela-Ioana Borchin are, ca fundament, spațiul și timpul. Spațiul-timp își face intrarea pe scena lumii ca un
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1455223239.html [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
c) Palierul pe care se face vizibilă suveranitatea spiritului creator este acela al discursului. Prima modalitate și cea mai importantă de intervenție auctorială o reprezintă coordonata tematică. Subsecventă este o decizie a spiritului creator în ce privește fixarea unui sistem de referință intertextual. Sub acest aspect, poezia lui A. Zisu are o evidentă ancorare intertextuală. „Urme pregnante” din M. Dinescu observă C.M. Popa în sonetul „Instigator” și din Ion Caraion în „Larve”, din T. Arghezi în „Drum”, din Eminescu și I. Barbu în
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/aurelian-zisu-o-estetica-a-toxicitatii-de-stefan-vladutescu-cv-sri/ [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
al discursului. Prima modalitate și cea mai importantă de intervenție auctorială o reprezintă coordonata tematică. Subsecventă este o decizie a spiritului creator în ce privește fixarea unui sistem de referință intertextual. Sub acest aspect, poezia lui A. Zisu are o evidentă ancorare intertextuală. „Urme pregnante” din M. Dinescu observă C.M. Popa în sonetul „Instigator” și din Ion Caraion în „Larve”, din T. Arghezi în „Drum”, din Eminescu și I. Barbu în „Luceafăr întors”. În acest din urmă evocat sonet întâlnim structura „Trecu o
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/aurelian-zisu-o-estetica-a-toxicitatii-de-stefan-vladutescu-cv-sri/ [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
trei/ Astfel...”, pe care o știm din „Luceafărul”. Către Eminescu iradiază și versul „ochiul închis” (Scrisoarea III, „ochiu-nchis afară...”) și versul „Era pe când...” („La steaua”: „Era pe când nu s-a zărit/Azi...”), „deveni Tatăl” (Scrisoarea I, „iar el devine tată”). Intertextuale sunt și sonetul „Dona Sol” (titlul este al unui poem eminescian postum) și „Eulalie” (cu inflexiuni din I. Barbu). Se evocă și „corabia beată” (a lui Rimbaud). Tot aici se pot încadra reperele invocate „mamă”, „femeie”, „Doamne”, precum la Arghezi
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/aurelian-zisu-o-estetica-a-toxicitatii-de-stefan-vladutescu-cv-sri/ [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
inflexiuni din I. Barbu). Se evocă și „corabia beată” (a lui Rimbaud). Tot aici se pot încadra reperele invocate „mamă”, „femeie”, „Doamne”, precum la Arghezi, Blaga și N. Stănescu. Sub acest aspect, A. Zisu dă un exemplu de viguroasă poezie intertextuală ce nu se lasă doborâtă de ideea de pastișă, de parodie sau parafrazare. Dincolo de aceasta și în mod prevalent, valoarea volumului provine din discursivizarea lirică a unor curbe interioare, neliniști, angoase și anxietăți și din adaptarea limbajului poetic la autosondarea
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/aurelian-zisu-o-estetica-a-toxicitatii-de-stefan-vladutescu-cv-sri/ [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
Pe aceeași direcție se reține o atitudine decis-lucidă în ce privește personajele și situațiile epice. Faptul categoricității și hotărârii, în receptare, lectorul îl percepe ca pe o alianță analitică în a examina mersul lumii. Îi sunt la îndemână lui Viorel Teodorescu conexiunile intertextuale, aluzia și arătarea cu degetul, insinuarea ironică și autoironică, reflecția senină, gluma și sobrietatea, umorul subtil și buimăceala inocentă, meditația amară și reflecția blazată. Dintre cele două elemente decisive ale narațiunii, personajul și construcția, povestirile ne arată un prozator în
Vasile Teodorescu: Povestiri amare, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/vasile-teodorescu-povestiri-amare-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339609_a_340938]
-
formele de evazionism practicate de cel în cauză, esența lor poartă girul aventurii, al ludicului, inclusiv sub aspectul limbajului (există situații când, chiar în interiorul discursului de tip științific, Mircea Băduț stă să încalce regula rigorismului discursului aplicat, intervenind cu pasaje intertextuale sau cugetări personale presărate adeseori cu ironie subtilă sau cu fin umor). Puse laolaltă, donquijotismele și antropolexicele dau naștere unui oximoron: "rătăcirile" după modelul personajului din La Mancha (care, în treacăt fie spus, nu are niciun moment oroare de ridicol
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/mircea_badut_1470057965.html [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
pagină! Calea spre o nouă paradigmă literară a fost deschisă de acesta încă din Evanghelia Cerului - Zodii de poet, aducând în peisajul literar un text nou, pe baza intertextualității, pe care l-am numit, la momentul respectiv, reflintext (reflex literar intertextual). Întâlnirea cu cei 144 de „aleși” ai lumii sale lirice a rodit 144 de poeme „în oglindă.” Spre deosebire de volumul anterior, în Evanghelia Tăcerii - Solilocvii, poetul vine cu un alt tip de discurs. De la stările de spirit de altădată, trăite și
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
Cordoba, 2007) de Ana Blandiana. A primit premiile "José Hierro" (1991), "Antonio Machado" (1999), "Valencia de Poesia" (2006) și "Ciudad de Medellin" (2007, Columbia). Critica a remarcat caracterul autobiografic al poeziei sale, atât de bogate în enumerări, metafore, imagini, secvențe intertextuale, și atât de pline de dragoste pentru lucrurile vieții cotidiene. O poezie sinceră, cu sentimente adevărate, care deseori recurge la dedublarea vocii narative, în scopul adoptării unei perspective diferite asupra propriei vieți. Aldea (2006), ultima sa carte, pentru care a
Juan Vicente Piqueras by Cristina Sava și Rafael Pisot [Corola-website/Journalistic/8797_a_10122]
-
filologie și oenolog, manager cultural și cadru didactic universitar, este un poet neoavangardist preocupat de experimentul literar și artele vizuale. Despre atitudinea lor față de creația poetică a colegilor de breaslă, despre respectul reciproc pe care îl dovedesc frecventele lor incursiuni intertextuale, evocările și dialogul poetic, despre traumele istoriei, pe care poeții maghiari par să nu le uite, indiferent de generație, voi vorbi mai pe larg în prefața volumului. PETRI GYÖRGY Vorbește ceapa Eu toată mi-s numai coajă, chiar dacă mă despici
Poezie maghiară contemporană [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]
-
sunt volumele: Actualitatea anticilor. Ecouri ale antichității greco-latine în cultura română și universală (1994, 137 p.) și Ecouri ale literaturii latine în spațiul cultural european (2007, 306 p.) O altă direcție fundamentală în opera lui Ștefan Cucu o reprezintă hermeneutica intertextuală, ilustrata prin două tipuri de cărți rar întâlnite în „bibliografia unui erudit clasicist”: Literatura în Dobrogea. Dicționar biobibliografic. Vol. I - ÎI (1997 - 1999, în coautorat) și Portrete literare. Scriitori și publiciști contemporani din spațiul pontic (2002, 227 p.) „Imaginarul ficțiunii
„EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI” de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/nicoleta_milea_1461138121.html [Corola-blog/BlogPost/365644_a_366973]
-
la Gellu Naum). Evanghelia Cerului - Zodii de poet, carte singulară de lectură și compoziție, concepută într-o manieră originală de poetul Theodor Răpan, aduce în peisajul literar un text nou, pe baza intertextualității, pe care îl numim REFLINTEXT (reflex literar intertextual), o formă de introspecție a sinelui, în care privirea în oglindă, referențialitatea, redefinirea poeticului, subtilitatea metaforei, plăsmuirea unui univers propriu, insolitul imaginilor artistice, dobândesc noi valențe estetice. Cea de-a treia Evanghelie, a Tăcerii, vine cu un alt tip de
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea by http://revistaderecenzii.ro/radiografii-lirice-cronica-de-prof-dr-nicoleta-milea/ [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
te ști panteră și femeie”), alteori, cvasi-simbolist (prin corbii lui Bacovia și ai lui Tradem al nostru ... : „Neîncetat, vai, corbii vor dreptate/ Făcând lumina una cu pământul!” - cf. Sonetul XIX) și cvasi-impresionist (probabil, conform propriei doctrine, a reflintextului (reflex literar intertextual ... ): apar, uneori „opalul” și „topazul” („Miresmelor cu trupul de lavandă,/Topaze fine 'ndoliind vegherea” - cf. Sonetul XII) minulesciano-verlaine-iene, alteori, „absintul”, specific unor întregi generații, simbolisto-impresioniste („Ianuarie mă ceartă, 'mi beau absintul!” - cf. Sonetul X) - și, chiar, încercând experiența singurătății și
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Adrian_botez_soteriologia_iu_adrian_botez_1389861602.html [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
reclame și stand-up în Godot. Sentimentul e că, undeva pe drum, scenariul lui Adrian Lustig a fost deturnat de tinerii actori puși să-i joace pe tinerii actori din film și în felul ăsta lucrurile au luat o întorsătură foarte intertextuală. Dialogul filmului cu realitatea pe care o ficționalizează sau cu alte filme e și principala sursă de comic. Coca Bloos nu e singurul cameo, mai apar Emilian Oprea în rol de om al legii, Virgil Ianțu în rol de „Virgil
„Minte-mă frumos 3” s-ar putea să fie un film bun by https://republica.ro/zminte-ma-frumos-3-s-ar-putea-sa-fie-un-film-bun [Corola-blog/BlogPost/338492_a_339821]
-
e scena în care fostul amant devenit călugăr într-o mănăstire din Bucovina îi oferă o icoană pe care păcătoasa o ia cu mâna între degetele căreia fumegă nelipsita-i țigară. Povestirea lui Ion Ifrim are o densitate livrescă și intertextuală de netăgăduit. Puține sunt paginile în care să nu apară măcar un nume propriu. Comparațiile, epitetele personificatoare, metaforele și antonomazele inspirate se declanșează în lanț. Astfel, eroina principală cățelește „în stilul flegmatic al lui Marlon Brando câte două pachete de
ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_ion_ifrim_ioana_voicila_dobre_1339966707.html [Corola-blog/BlogPost/358243_a_359572]
-
tragic aduce și o semnificație de ”love story”, pe lângă anumite implică ri sociale și o anume aluzivitate politică. Autorul nu a rămas insensibil la reflecțiile autoreflexivitate și chiar ”independență” față de intenționalitatea auctorială, aducând vorba despre teoriile lui Borges, despre atitudinea intertextuală. Alter-ego-ul ”scriptorului” nu este ziaristul Gabriel Dunea, cum ar părea la prima vedere, ci un povestitor poate convențional, aproape absent din narațiune, Mihail Manea, care își apără fantasmele născute în solitudine: Eu, spuse Mihail Manea când îi veni rândul, nu
RECENZIE: ION MARIN, ”Vremea șacalilor” – Romanul vieții gazetărești by http://uzp.org.ro/recenzie-ion-marin-vremea-sacalilor-romanul-vietii-gazetaresti/ [Corola-blog/BlogPost/94221_a_95513]
-
pagină! Calea spre o nouă paradigmă literară a fost deschisă de acesta încă din Evanghelia Cerului - Zodii de poet, aducând în peisajul literar un text nou, pe baza intertextualității, pe care l-am numit, la momentuL respectiv, reflintext (reflex literar intertextual). Întâlnirea cu cei 144 de „aleși” ai lumii sale lirice a rodit 144 de poeme „în oglindă.” Spre deosebire de volumul anterior, în Evanghelia Tăcerii- Solilocvii, poetul vine cu un alt tip de discurs. De la stările de spirit de altădată, trăite și
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Evanghelia_tacerii_nicoleta_milea_1327350119.html [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
Iuda, poezie, 2o11; Un om, o flacără..., mo- nografie, 2o11, iar din cuprinsul acestor cărți am desprins ideea că domnul George Că- lin e un scriitor puternic, stăpân pe condei, care prin idei filozofice în jurul cărora cir- cumscrie metafore textuale, intertextuale, transparente, dă frâu liber versului într-o flu- idizare a fonemelor. Cu toată filozofia, poezia domnului Călin e o poezie accesibilă tu- turor cititorilor, prin simplitatea construcției versului, compoziției oricărei strofe, în ge- neral a poeziei. Imaginația poetul George Călin
CUM L-AM CUNOSCUT PE DOMNUL GEORGE CĂLIN de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1453315846.html [Corola-blog/BlogPost/371052_a_372381]