1,325 matches
-
complet în trecut, mi-a fost imposibil să-l mai pot opri, pentru a-i dirija evocarea. Povestea neselectat tot ce i-a marcat viața în acei ani de coșmar, folosind persoana întâi și a doua. La persoana a doua, intona militărește comezi, atât pe-ale sergentului care a fost, cât și pe-ale superiorilor lui. O făcea cu o exactitate uluitoare și cu expresia unei posturi reale. Ca să pot sintetiza avalanșa de informații din care se desprindea povestea prizonieratului celor
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
Mă cuprinde o sumbră încântare, Și o necesitate dură de tăcere! Chefliul arcuș se zbate în note, Apasă pe coarde ca un dușman, Ce-i viața dragul meu LEONTE? Nu știi? Tu vei muri sărman! Izbucnește grav atunci o melodie, Intonând un marș care sfidează, Suavele clipe de melancolie, Spre gândurile care visează! Moldova Nouă 23 decembrie 1966 Referință Bibliografică: Când cântă vioara / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 522, Anul II, 05 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
CÂND CÂNTĂ VIOARA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 522 din 05 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cand_canta_vioara_mihai_leonte_1338901709.html [Corola-blog/BlogPost/353474_a_354803]
-
complet în trecut, mi-a fost imposibil să-l mai pot opri, pentru a-i dirija evocarea. Povestea neselectat tot ce i-a marcat viața în acei ani de coșmar, folosind persoana întâi și a doua. La persoana a doua, intona militărește comezi, atât pe-ale sergentului care a fost, cât și pe-ale superiorilor lui. O făcea cu o exactitate uluitoare și cu expresia unei posturi reale. Ca să pot sintetiza avalanșa de informații din care se desprindea povestea prizonieratului celor
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
de tinerii preoți în primii ani de după hirotonisire. În încheiere, Ministrul Provincial îi adresează părintelui sărbătorit, mulțumiri în numele Provinciei Franciscane, apreciindu-l drept un far călăuzitor pe acest drum greu al modernității pe care-l trăim. La Împărtășanie, corul a intonat în chip sublim „Panis Angelicus” și „Agnus Dei qui tolis peccata mundi”, care se cântă în Liturghia de rit latin. Pr. Petru Albert la finalul Sfintei Liturghii s-a adresat întregii comunități și invitaților la ceremoniei. Cuvântul ultim, a fost
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_un_preot_franciscan_plecat_cezarina_adamescu_1342344962.html [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
gând, o singură simțire și un singur dor. 1 Decembrie, este ziua în care cei departe de locurile natale, simt mai intens ca oricând durerea înstrăinării. Ochii înlăcrimează, înima suspină în ziua aceasta sfântă. Cu solemnitate, românii din întreaga lume, intonează Imnul Țării împreună cu frații rămași Acasă. 1 Decembrie este ziua când cu emoție și dor în glas, spunem cu mândrie: „Și eu sunt Român!” România cuprinsă între granițe, de la Nord la Sud, Est și Vest, a fost, este și va
CÂND SPUN ROMÂNIA... de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1417398538.html [Corola-blog/BlogPost/371972_a_373301]
-
și-n amor și-n strategie. Acesta, consultând și un gânsac, Decise că-i o pură erezie, Având și-un grad sporit de nebunie Căci nu au cum s-ajungă în ... iatac. Deci lebăda, râvnind și țări mai calde A intonat un cântec de adio Într-un andante, cert, fără de brio, Și-a refuzat ca-n lac să se mai scalde ... Iar peștișorul, renunțând la vis, Mușcând o nadă, chiar ... s-a sinucis! ȚAPUL ... POLITICIAN! Un țap, nițel cam amețit de
SONETE (2) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 by http://confluente.ro/Eugen_deutsch_arca_sonete_eugen_deutsch_1376730899.html [Corola-blog/BlogPost/340560_a_341889]
-
de muzică și poezie, nu disco, nu etno, nu folk, nu heavy metal, nu hard-rock, nu de manele. Și totuși un spectacol care atinge spiritele, provocându-ți fiori în viscere. Fiori de Lumină și vuiet de Duh. Glas de înger intonând la vecernii, psalmi laici, doine, balade, vechi cântece aromâne, cântece de lume, cântece de alean, de dor de drag de Patrie, de dor de limba cea vie, românească, închinat Doamnei Regine Limba Română. Un spectacol sublim din toate punctele de
UN OM FASCINANT ŞI LEC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1397592427.html [Corola-blog/BlogPost/347816_a_349145]
-
Mihai Eminescu, o adevărată operă de artă, concepută și realizată de sculptorul Oscar Späthe (1875-1944). A fost o inagurare fastuoasă, la care au participat români din întreg spațiul românesc: oficialități, scriitori, elevi și poporeni. Corul elevilor și corul „plugarilor” au intonat piesa corală „Rugămu-ne-ndurărilor” (versuri - M. Eminescu, muzica - Eduard Caudella) și marșul „La Arme!” (versuri - M. Eminescu, muzica - Liviu Tempea). A fost un moment memorabil, dar ceea ce s-a conservat - și a ajuns până la noi, sunt doar relatările din presa timpului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93150_a_94442]
-
prin intermediul consulului general al Ucrainei la Suceava, medalia de aur a congresului. Congresul a hotărât că în al doilea semestru al anului școlar 2014/2015 medalia să fie transmisă ministrului educației Srgean Verbici din Șerbia. Fiecare grup de participanți a intonat imnul țării lor. Drapelele celor 4 țări au însoțit participanții în toate zilele congresului. Fiindcă 24 august a coincis cu ziua independenței Ucrainei, presedintele AGIRo și alți participanți au purtat cocarde ucrainene, iar cei 500 de profesori din sală filarmonicii
1500 de cadre didactice din România, R.Moldova, Ucraina şi Serbia au participat la al XXXVI-lea congres al AGIRo by http://uzp.org.ro/1500-de-cadre-didactice-din-romania-r-moldova-ucraina-si-serbia-au-participat-la-al-xxxvi-lea-congres-al-agiro/ [Corola-blog/BlogPost/94131_a_95423]
-
teologice pe care le face Părintele Profesor are știința de a-i cita atât pe Sfinții Părinți, cât și pe marii gânditori ai culturii europene. Tot așa pentru a lumina calea înțelegerii tainelor credinței, are o imensă bucurie de a intona cele mai expresive imne liturgice și pasaje din rugăciunile Bisericii. Cu alte cuvinte, Părintele Profesor Ioan Ică a desfasurat vreme de patru decenii o frumoasă activitate didactică, de formare a câtorva generații de licentiați: Sibiu, Cluj Napoca și Alba Iulia, unde
PĂRINTELE PROFESOR UNIV. DR. IOAN ICĂ SN. – LA CEAS ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A 80 DE ANI DE VIAŢĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 616 din 07 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Parintele_profesor_univ_dr_ioan_ica_stelian_gombos_1347009519.html [Corola-blog/BlogPost/343798_a_345127]
-
fie teamă LA NAȘTEREA RALUCĂI Era un ceas cum încă n-a mai fost planeta se rotea-n melancolie, din Ursa Mare ochii mi-am întors în dansul pur nuntit de veșnicie Pe rând treceau cometele-n fântâni pădurea imnic intonase, și-n aure albaștrii Heruvimi te-nconjurau cu pîlpâiri sfioase O roză-nrourată prelungea văpaia irizată în suflare, tu înfloreai cu izbucniri de nea mireasmă-a primăverii viitoare ELEGIE PENTRU SOMNUL PRIVIGHETORII Nu ți-ar fi, să-ți fie frică
MEDALION LIRIC de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Medalion_liric_nicolae_negulescu_1356372944.html [Corola-blog/BlogPost/341512_a_342841]
-
scenă în care potcovitul unui cal este “admirat” de un cățel care dă încântat din coadă, iar alături de el un fierar își face cu dedicație meseria. Spectacolul continuă în holul muzeului, acolo unde sunteți chemați să vă delectați cu acordurile intonate de o cutie muzicală. Mecanismul cu ceasornic care dădea naștere acestor sunete era unul pe cât de simplu, pe atât de ingenios: un pieptene de metal atingea proeminențele aflate pe suprafața unui cilindru care se rotea. La sfârșitul vizitei, o privighetoare
MUZEUL CEASULUI DIN PLOIESTI de RUXANDRA CROITORU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Muzeul_ceasului_din_ploiesti_ruxandra_croitoru_1329226361.html [Corola-blog/BlogPost/356318_a_357647]
-
cer, întru slavă, în urma jertfei Sale mântuitoare, jertfa supremă a vieții eroilor, contribuie la înălțarea poporului, la darul sfânt al unității și demnității naționale.” Dacă au înțeles sau nu semnificația evenimentului, micii școlari, nu știm! Însă glasurile lor cristaline au intonat cântece de slavă pentru cei cărora ziua aceasta le este dedicată. Iar poeziile pregătite au fost recitate cu multă emoție și bucurie. A fost sărbătoare! A fost un moment răscolitor pentru cei rămași în urmă, pentru cei ce conștientizează câtă
BRĂILA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Cornelia_viju_1401358033.html [Corola-blog/BlogPost/357514_a_358843]
-
și a Comandantului Regimentului, care a prezentat un scurt istoric, menționând luptele la care a luat parte și aducând un omagiu eroilor. A urmat dezvelirea Monumentului. În timpul trecerii în revistă, Fanfara Regimentului 27 Infanterie a dat onorul, apoi s-a intonat Imnul Regal Român. Partea oficială fiind încheiată, au urmat demonstrațiile militare din partea Escadronului, care au produs o puternică impresie printre cei prezenți, iar noi, fiind foarte aproape de MS Regele CAROL II, am putut observa bucuria de pe fața lui și mulțumirea
VIZITA REGALA de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1455555366.html [Corola-blog/BlogPost/350359_a_351688]
-
cântec credincioșii au stins lumânările, s-au așezat în bănci și s-au citit șapte lecturi din „Vechiul Testament” urmate de șapte psalmi. De fiecare dată preotul a rostit o rugăciune, iar la finalul celei de a șaptea rugăciuni s-a intonat cântarea „Gloria in excelsis Deo” („Mărire în cer lui Dumnezeu”), cântare care nu se cântă în timpul Postului Mare și care în acest caz coincide cu cântarea „Cristos a înviat.” După această cântare, în timpul căreia s-au aprins toate luminile din
RITUALUL PASCAL CATOLIC de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1396982112.html [Corola-blog/BlogPost/348510_a_349839]
-
aievea, nici în România, dar sat al cărui spirit există, în continuare, oricât ne-am fi urbanizat și occidentalizat. La o portiță, se istorisea o întâmplare senzațională, dincolo era în curs un taifas (articol mai colocvial redactat), mai încolo, se intona o doină, ceva mai departe - un vers mai puțin reușit, apoi, un discurs cam impulsiv (și de-astea se-ntâmplă), pe urmă - povestea unei reușite românești, din cinstea căreia simțim că avem și noi o parte, că, doar, suntem din
ACASĂ, DIN ÎNDEPĂRTATE ZĂRI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Acasa_din_indepartate_zari.html [Corola-blog/BlogPost/367134_a_368463]
-
adoptată ca zi națională a României în 1990, fiind inclusă apoi în Constituției României din 2003. ” (http://www.amosnews.ro/arhiva/1-decembrie-2011-93-ani-marea-unire-1918-2011-01-12-2011) S-au recitat poezii dedicate țării, s-a pregătit o expoziție cu desene pe aceeași temă, s-au intonat Imnul de Stat și alte cântece patriotice, iar elevii clasei a II-a B au dat citire unui fragment al textului ,, Visul împlinit” scris de Lucian Blaga, în care se relatează evenimentul Mării Uniri. (http://www.ziaristionline.ro/2010/12
SUNT MÂNDRU CĂ-S ROMÂN! de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1448633515.html [Corola-blog/BlogPost/354463_a_355792]
-
boala și suferința cauzată și generată de păcat. De asemenea, vorbele sale determină spre o viață nouă și ajută pe cel care se hotărăște să se convertească și să-l ur¬meze pe Iisus Hristos. De cele mai multe ori martirii cântă, intonând cuvinte din Sfânta Scriptură, arătând prin aceasta ca viața împreună cu Iisus Hristos și în Hristos este un imn de slavă adus lui Dumnezeu. în acest sens mărturisirea lor este ortofonă, în contrast cu zgomotul păcatului și al mor¬ții. Prin aceste manifestări
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jertfa_sfintilor_martiri_bra_stelian_gombos_1390219080.html [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
Fuego nu a pierdut ocazia de a se reculege și de a retrăi momentele esențiale ale destinului său alături de mare, de Marea Neagră. Spirit boem, Fuego precizează ca marea nu este neapărat una dintre destinațiile sale preferate, dar iarna, atunci când pescărușii intonează corul iubirii și valurile se lovesc de frigul dimineților, ea capătă pentru sufletul său o altă nuanță. Omul sensibil, romanticul Paul ne mărturisește: „Îmi place marea iarna! Îmi place să o privesc și să descopăr în ea, de fiecare dată
EMISIUNEA „FAMILIA FAVORIT” ŞI FUEGO... IARNA LA MARE! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Rodica_elena_lupu_emisiunea_famili_rodica_elena_lupu_1358832638.html [Corola-blog/BlogPost/342358_a_343687]
-
vă rog, frumos! Să-i cerem, în genunchi, iertare, Că prea au dușmănit-o toți Și am uitat că-i sărbătoare Și nu mai suntem patrioți! Luați, români, în brațe țara! Și chipul să i-l mângâiați, Iar când va intona fanfara Nu vă sfiiți să lăcrimați... Să-i cereți, în genunchi, iertare, Că n-ați avut grijă de ea; Degeaba mai avem hotare, Dacă ne calcă cine vrea! Referință Bibliografică: Luați, români, în brațe țara! George Safir : Confluențe Literare, ISSN
LUAŢI, ROMÂNI, ÎN BRAŢE ŢARA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Luati_romani_in_palme_ta_george_safir_1385912086.html [Corola-blog/BlogPost/344505_a_345834]
-
Anghel) și lacrimile cerului s-au oprit ca prin farmec. Îmi este greu să descriu entuziasmul, patosul cu care s-a vorbit în „fața” geniului, fiindcă îl simțeam că este aproape de românii Săi, și le ascultă vorbele. Când inimile noastre intonau la unison simfonia iubirii nețărmurite „DOR de EMINESCU!” , un stol de porumbei a făcut înconjurul grădinii din fața Ateneului Român și ne-au vestit că ne-au adus solie de „bună pace” de la bădița Mihai că, de acolo... din lumea Lui
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1405185970.html [Corola-blog/BlogPost/349223_a_350552]
-
mă gândesc la scânteile inspirației. Mă întreb care din aceste funcții să-i fi atras pe acești oameni din care unii stau în picioare lângă foc, alții jos pe iarbă, alții se încălzesc la foc, alții își beau berea sau intonează euforic cântece. Un copil dă roată focului, amintindu-mi de vechi ritualuri. Trosnetele focului, căldura și lumina lui, ineditul formelor îmi pătrund în suflet și îl fortifică. Plăcerii estetice simt că ar trebui să i se adauge una practică și
SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1405972082.html [Corola-blog/BlogPost/343493_a_344822]
-
6) O altă lămurire binecuvântată a graiului, care s-a împlântat ca un hrisov ceresc pe blazonul veșniciei Neamului daco-român a fost /este și poetul Șesurilor natale din Țara de peste veac: Nichifor Crainic. Liturghia creației lirice în care s-a intonat psalmodic viața ilustrului poet, teolog, eseist, filosof și tenace român mărturisitor al dreptei credințe străbune, Nichifor Crainic, a cădit în Sânul neamului ecouri de har, muzică și lumină. În melodia ritmului primăvăratec profunzimea ideilor sale s-a înveșmântat în frumusețea
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
și cer senin flori de iasomie cu petale de liniște cântec de greieri și-un râu de iubire revărsat tainic în grădina sufletului meu... tu, țesător de vise cântând la harpă imnuri divine îți limpezești privirile-n boabe de rouă intonând imnuri de slavă și dăruind pace... ce minunați sunt îngerii! Amintire Îmi amintesc... te-am cunoscut acolo în grădina fermecată plină de bunătate și dragoste când împleteam amândoi cununi de stele așezându-le tăcuți pe frunțile îngerilor și sărutându-le
POEME DE DRAGOSTE (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_de_dragoste_2_.html [Corola-blog/BlogPost/366683_a_368012]
-
român” și ” Imnul manifestărilor de la Câmpul Românesc începând cu inaugurarea lor, de acum aproape cinci decenii și până azi, este “Marșul Basarabiei. Toți cei prezenți, oameni de diverse vârste, în sala încăpătoare a Centrului Cultural se ridică în picioare ca să intoneze: “Az-noapte la Prut Războiu-a-nceput, Românii trec dincolo iară, Să ia înapoi Prin arme și scut Moșia pierdută astă-vară...” Unii dintre cei prezenți - bătrânul George Bălașu ș.a. - îl cântă cu lacrimi în ochi.” După cum scrie ziarista de la presă bucureșteana Maria Muguraș
ȘI AMINTIRILE DĂINUESC... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1439579741.html [Corola-blog/BlogPost/373248_a_374577]