85 matches
-
acestui proces metabolic. (graficul creșterii evoluează invers proporțional cu graficul intensității respiratorii fig.4.2.). Porozitatea și permeabilitatea produselor influențează schimburile de gaze ale acestora cu exteriorul, fiind un caracter de specie și chiar de soi. Respirația anaerobă Numită și intramoleculară, respirația anaerobă afectează numai glucidele, folosind oxigenul endogen (rezultat din degradarea substanțelor organice). Este un proces care în condiții obișnuite nu prezintă o pondere prea mare, deși se intensifică pe măsura maturării. În timpul păstrării unor produse ca merele, morcovii sau
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
cei cu pante mai mici ale curbei și cu un maxim mai puțin conturat, absența acestuia fiind caracteristică nuanțelor terne. Coloranții care prezintă două maxime se caracterizează prin prezența a doi cromofori izolați, culoarea acestora fiind o rezultantă a amestecului intramolecular al celor doi cromofori. 1.1.2. Influența elementelor constitutive ale coloranților asupra culorii Fenomenul de absorbție în domeniul vizibil al spectrului are loc datorită tranziției electronilor de valență de pe nivelul stării fundamentale pe nivelul stării excitate, tranziție care este
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
diferite reacții de cuplare, cu formarea unor coloranți triazinici azoici cu rezistențe superioare și nuanțe strălucitoare: În colorantul sintetizat fiecare rest din structura acestuia se comportă ca un cromofor independent, contribuind prin absorbția sa specifică la generarea culorii prin amestec intramolecular (albastru + galben = verde), nucleul triazinic având în acest caz rolul de componentă separatoare (întrerupe conjugarea). Coloranți stilbenici În seria coloranților direcți galbeni un loc deosebit îl ocupă coloranții care derivă de la acidul 4,4'-diamino (dinitro)-stilben-disulfonic (Liu și al
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
coloranți indigoizi și tioindigoizi simetrici (I) și respectiv (II) și asimetrici (III). Datorită prezenței dublei legături între cele două nuclee indolice, indigoul prezintă doi izomeri: cis (I) și trans (III), indigoul cristalizat având configurația trans dovedită de existența unor legături intramoleculare de hidrogen. Existența acestor legături este și cauza culorii închise a indigoului, cu toate că el nu conține un lanț lung de duble legături conjugate. Dintre derivații indigoului, prezintă importanță tehnică produșii clorurați și bromurați. În funcție de numărul și poziția atomilor de halogen
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
încărcată negativ a adsorbentului în soluție și speciile cationice generate de coloranții antrachinonici. Toți coloranții antrachinonici investigați au fost 1,4-diaminoantrachinone cu grupe aminice secundare, ale căror substituenți în pozițiile 1 și 4 sunt capabili să formeze legături de hidrogen intramoleculare cu grupa carbonil antrachinonic. Mai mult, protonarea coloranților antrachinonici poate avea loc la atomul de azot sau oxigen pentru a da un cation stabilizat, dar doar un situs protonat. În cazul coloranților hidroxiazo luați în acest studiu, legăturile de hidrogen
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
prin legături covalente ireversibile (geluri pe bază de chitosan funcționalizat covalent). Cei mai importanți agenți de funcționalizare utilizați pentru chitosan sunt aldehidele cum ar fi glioxal, formaldehidă și glutaraldehidă. Glutaraldehida (GLU) reacționează cu chitosanul și funcționalizează în mod inter- și intramolecular, prin formarea legăturilor covalente, în principal cu grupările amino ale polimerului. Principalul dezavantaj al glutaraldehidei îl reprezintă toxicitatea sa, chiar dacă prezența glutaraldehidei libere nereacționate este puțin probabilă, deoarece aceste materiale sunt purificate înainte de utilizare. Alți agenți de funcționalizare pentru chitosan
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
accesibile. Disponibilitatea grupelor aminice este controlată de doi parametri importanți: cristalinitatea polimerului și proprietățile de difuzie. Se știe că unele dintre situsurile aminice ale chitosanului sunt implicate atât în gradul de cristalinitate, cât și în legături de hidrogen inter- și intramoleculare. Mai mult, cristalinitatea reziduală a polimerului poate controla accesibilitatea la situsurile de adsorbție. Gradul de deacilare controlează, de asemenea, fracțiunea de grupări aminice disponibile pentru interacțiunea cu colorantul. Guibal și al. (2005) au arătat că legăturile de hidrogen între unitățile
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
poate controla accesibilitatea la situsurile de adsorbție. Gradul de deacilare controlează, de asemenea, fracțiunea de grupări aminice disponibile pentru interacțiunea cu colorantul. Guibal și al. (2005) au arătat că legăturile de hidrogen între unitățile monomere ale aceluiași lanț polimeric (legături intramoleculare) și/sau între unitățile monomere ale lanțurilor diferite (legături intermoleculare) scad reactivitatea acestora. Structura slab poroasă a polimerului și cristalinitatea sa reziduală sunt parametri critici pentru hidratare și accesibilitatea la situsurile de adsorbție. Există un număr relativ limitat de studii
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
interioară a microgranulelor cu creșterea treptată a temperaturii. Începutul difuziei se pare că are loc după 35-90 min, de asemenea în dependență de temperatură (Cestari și al., 2004). În cazul adsorbției colorantului Reactive Blue RN pe același sorbent apar interacțiuni intramoleculare între grupele SO3- și NH2, ambele poziționate pe același nucleu benzenic. În acest mod, aceste grupe SO3- se pare că sunt mai puțin eficiente în interacțiunea electrostatică cu grupele NH3+ ale microgranulelor. În plus, difuzia colorantului în porii adsorbentului este
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
aflându-se în orice punct din spațiu cu o anumită probabilitate. O schiță simplă a atomului de sodiu este dată în Fig. I.4 I.2. FORȚE INTERATOMICE ȘI INTERMOLECULARE Forțele care acționează între atomi se numesc forțe interatomice sau intramoleculare iar cele care acționează între biomolecule se numesc forțe intermoleculare Forțele interatomice și intermoleculare derivă din faptul că atomii conțin sarcini electrice de semne contrare: nucleul pozitiv și învelișul electronic, încărcat negativ. Atomii sunt neutri din punct de vedere electric
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
stare gazoasă, unde într-adevăr se poate vorbi de o entitate fizică independentă. I.2.5.Forțe intermoleculare Forțele care se exercită între moleculele ce formează un compus biologic sunt forțele intermoleculare. Deși aceste forțe sunt mai mici decât cele intramoleculare, efectul lor devine semnificativ datorită numărului mare de interacțiuni. Energia mică ce corespunde acestor interacțiuni permite formarea și ruperea lor destul de ușor, fapt care condiționează funcțiile biomacromoleculelor. Forțe intermoleculare de atracție dunt de două tipuri: • forțe de distanță mare cum
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
un element, aflat în aceeași substanță sau în substanțe diferite, la diferite numere de oxidare, se oxidează și se reduce ajungând la aceeași stare de oxidare, într-un singur compus: clorură de potasiu + clorat de potasiu + acid sulfuric. III. Reacții intramoleculare În aceste reacții transferul de electroni se efectuează în interiorul aceleiași molecule. 2PbO2 → 2 PbO + O2 În lucrările practice se vor studia atât teoretic cât și experimental aceste clase de reacții menționate, des întâlnite în chimia anorganică. Multe din aceste reacții
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
un element, aflat în aceeași substanță sau în substanțe diferite, la diferite numere de oxidare, se oxidează și se reduce ajungând la aceeași stare de oxidare, într-un singur compus: clorură de potasiu + clorat de potasiu + acid sulfuric. III. Reacții intramoleculare În aceste reacții transferul de electroni se efectuează în interiorul aceleiași molecule. 2PbO2 → 2 PbO + O2 În lucrările practice se vor studia atât teoretic cât și experimental aceste clase de reacții menționate, des întâlnite în chimia anorganică. Multe din aceste reacții
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
uscată (când se folosesc ca reducători carbonul, monoxidul de carbon, carburile metalice, hidrogenul, hidrurile metalice, metalele), fie pe cale umedă (ca reducători se folosesc substanțe solubile în apă: glucoză, aldehide etc.); 2. metode de disociere termică - care sunt procese de reducere intramoleculare; 3. metode de reducere electrochimică - realizate prin electroliza compusului metalului în soluție sau în topitură; 4. metode de sinteză a metalelor artificiale - prin iradierea altor elemente chimice cu particule elementare. În general, minereurile de sulfuri metalice naturale se prelucrează prin
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
mai greu, necesită o cantitate mai mare de inițiatori, iar polimerul rezultat are masa moleculară mică ș1-3ț Un studiu al mecanismului de polimerizare a monomerilor multialilici a fost facut de A. Matsumoto ș4ț. In polimerizările monomerilor multialilici, reacția de ciclizare intramoleculară ș5-7ț și reacția de reticulare intermoleculară ș8ț implică o serie de aspecte deosebite ale mecanismului de polimerizare. Din punct de vedere al reacțiior elementare, în cazul polimerizării dienelor neconjugate nesimetrice se poate considera ca au loc 10 reacții de propagare
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
masei moleculare dintre două reticulări rezultate în urma studiului de umflare și al măsurătorilor de Tg. Mecanismul reacției de copolimerizare radicalică este foarte complex datorită reactivității mari a legăturii duble atașate. În cazul de față, mecanismul de reticulare constă în ciclizări intramoleculare; pentru copolimeri cu grade de reticulare mici, reacțiile de ciclizare nu limitează accesul monomerului vinilic la dublele legături atașate. Aceste legături iau parte efectiv la procesul de reticulare și determină formarea unor rețele cu densități de reticulare mai mari dec
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
funcție de cantitatea de DVB (figura 5) și respectiv funcție de solvent (figura 6), arată cum variază structura reticulată a polimerilor funcție de condițiile de sinteză. Prezența diluantului favorizează apariția ciclizărilor, ceea ce determină o limitare a participării legăturilor duble pendante din interiorul ciclurilor intramoleculare. Valorile reținerilor de solvent cresc cu creșterea cantității de reticulant (probele 1-3 ). Probele cu un conținut mic de DVB (probele 1 și 2) au mase moleculare mari între două reticulări, aceasta datorită creșterii efectului de împiedicare sterică ce apare în
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
reticulare intermoleculară. Dacă monomerul divinilic este incorporat la catena crescătoare, legătura 157 dublă pendantă este treptat transformată în unități cu ambele duble legături reticulate. Macroradicalul crescător poate ataca gruparea dublă pendantă existentă pe aceeași macromoleculă sau poate participa la reticulare intramoleculară, rezultând astfel catene liniare conținând mici închideri de cicluri. Reacțiile intramoleculare determină descreșterea reactivității legăturilor duble pendante și explică de ce la cuplarea reticulantă a monomerilor în produsul final rămâne întotdeauna o cantitate de duble legături pendante nereacționate. Aceasta este explicația
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
157 dublă pendantă este treptat transformată în unități cu ambele duble legături reticulate. Macroradicalul crescător poate ataca gruparea dublă pendantă existentă pe aceeași macromoleculă sau poate participa la reticulare intramoleculară, rezultând astfel catene liniare conținând mici închideri de cicluri. Reacțiile intramoleculare determină descreșterea reactivității legăturilor duble pendante și explică de ce la cuplarea reticulantă a monomerilor în produsul final rămâne întotdeauna o cantitate de duble legături pendante nereacționate. Aceasta este explicația faptului că produșii reticulați prezintă o mare neomogeneitate internă. Comparând valorile
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
reacția de condensare a suportului acrilic cu aldehida glutarică se pot introduce în structura tridimensională a suportului grupări formil foarte reactive, capabile de condensare cu grupările aminice din structura proteică a enzimei. De asemenea, poate avea loc reacția de condensare intramoleculară (2 a) sau intermoleculară (2 b). Aceste reacții joacă un rol foarte important în procesul de imobilizare a enzimelor pe suporturi acrilice din următoarele motive: consumă grupele aminice primare rămase nereacționate în procesul de imobilizare ionică a enzimei, înlăturând tendința
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
cazul compușilor aromatici substituiți cu catene liniare α, se rup legăturile α-β, cu formarea unor cationi alil, benzil, etc., stabili. Fragmentarea legăturilor α-β, în care este implicat un heteroatom se face astfel încât sarcina pozitivă să rămână la ionul heteroatomic. Rearanjarea intramoleculară este un fenomen care se produce atunci când se pot forma prin fragmentare specii instabile, mai ales dacă acestea conțin un heteroatom. Reamenajarea intramoleculară se face prin migrarea unui atom de hidrogen din poziția γ a atomului de carbon de
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
care este implicat un heteroatom se face astfel încât sarcina pozitivă să rămână la ionul heteroatomic. Rearanjarea intramoleculară este un fenomen care se produce atunci când se pot forma prin fragmentare specii instabile, mai ales dacă acestea conțin un heteroatom. Reamenajarea intramoleculară se face prin migrarea unui atom de hidrogen din poziția γ a atomului de carbon de care este legat heteroatomul. Intermediar, se formează o stare ciclică, după care se rupe legătura din poziția beta. Acest tip de rearanjare, numită “rearanjarea
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
Din punct de vedere chimic, alcoolul etilic intră în foarte multe combinații. Astfel, cu metalele alcaline formează alcoolați sau alcooxizi, cu acizii minerali sau carboxilici dă esteri, prin oxidare conduce la acetaldehidă și mai departe la acid acetic, prin eliminare intramoleculară de apă se obțin eteri, iar prin eliminare intermoleculară rezultă etenă. Reacționează cu amoniacul și aminele, rezultînd amine primare, secundare sau terțiare. Alcoolul etilic este capabil să reacționeze violent cu agenții oxidanți (nitrați, perclorați, peroxizi, acid sulfuric, acid azotic etc
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
a definit molecula ca fiind cea mai mică particulă de materie care poate să existe independent și care păstrează proprietățile substanței respective. Moleculele sunt formate din atomi de același fel sau de tipuri diferite. 1.2.1.1. Legături chimice intramoleculare Legăturile chimice intramoleculare sunt acele care se găsesc între atomii care se unesc între ei și formează molecule. Combinarea atomilor se formează la temperaturi relativ coborâte, proces care se realizează cu eliberare de energie. Moleculele care rezultă prezintă un nivel
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
ca fiind cea mai mică particulă de materie care poate să existe independent și care păstrează proprietățile substanței respective. Moleculele sunt formate din atomi de același fel sau de tipuri diferite. 1.2.1.1. Legături chimice intramoleculare Legăturile chimice intramoleculare sunt acele care se găsesc între atomii care se unesc între ei și formează molecule. Combinarea atomilor se formează la temperaturi relativ coborâte, proces care se realizează cu eliberare de energie. Moleculele care rezultă prezintă un nivel energetic mai coborât
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]